Cum te poţi feri de ţepele angajatorilor străini

    Autor: Daniela Şerb

Satu Mare

Muncitorii vor fi plătiţi cu 4,5 lei pentru o oră de lucru. Foto: Arhivă

Cele mai multe reclamaţii depuse la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă de persoanele care au lucrat în străinătate vizează salariile şi condiţiile de muncă şi cazare.

Mirajul unui loc de muncă în străinătate mai bine plătit decât în ţară îi atrage pe mulţi dintre românii rămaşi fără loc de muncă. Firmele de intermediere au înregistrat în ultima vreme o avalanşă de cereri de angajare în străinătate. Nu toate ofertele sunt însă ce par a fi, avertizează specialiştii Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). Cele mai multe plângeri făcute la ANOFM sunt venite de la români care au lucrat cu contracte de muncă în Italia, Spania, Germania şi Cipru.  „Lucrătorii reclamă nerespectarea de către angajator a nivelului de salarizare prevăzut în contractul de muncă,  condiţii proste de cazare şi muncă, timp de lucru suplimentar şi neplătit, întârzieri la plata salariului şi concedierea abuzivă. O altă problemă semnalată a fost aceea a muncii la negru”, a explicat Camelia Mihalcea, director EURES în cadrul ANOFM.
Pe primul loc în topul domeniilor unde au existat probleme, potrivit statisticii ANOFM, se situează agricultura din Germania şi Spania, după care urmează sectorul domestic din Italia, cel al lucrătorilor din parcurile de distracţii nemţeşti,  construcţiile din Italia, Spania şi Germania şi domeniul hotelier din Italia, Spania şi Cipru.  
Specialiştii ANOFM îi sfătuiesc pe cei care doresc să lucreze în străinătate şi apelează la firmele de intermediere să verifice existenţa acestora la inspectoratele teritoriale de muncă în raza cărora se află sediul firmei, cât şi agenţii de ocupare a forţei de muncă din străinătate la Registrul Comerţului din statul respectiv.
Ce trebuie să conţină contractele:
-    Durata contractului
-    Numărul de locuri de muncă pentru care se încheie contractul
-    Funcţia, meseria sau ocupaţia
-    Durata timpului de muncă şi de repaus
-    Tariful orar, salariul lunar şi datele de plată a salariului
-    Sporurile, orele suplimentare şi alte drepturi salariale
-    Cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale
-    Durata, modul de acordare a drepturilor băneşti aferente concediului de odihnă
-    Condiţiile de muncă, măsurile de protecţie şi de securitate în muncă
-    Posibilitatea transferării salariului în România
-    Asigurarea medicală
-    Acordarea de despăgubiri în caz de accident de muncă
-    Condiţiile de cazare şi de locuit
-    Stabilirea condiţiilor de transport
-    Taxele, impozitele care grevează veniturile
-    Obligaţiile angajatului român în străinătate
Contractele care ţin clauze neclare nu trebuie semnate. Firmele de mediere pot încasa pe bază de contract scris un tarif care să acopere costurile acesteia, dar nu şi alte comisioane sau să perceapă garanţii de la solicitanţii de locuri de muncă. În cazul în care solicitantul renunţă la contractul de mediere, suma de bani trebuie returnată de către firmă.
Mai multe informaţii pe www.muncainstrainatate.anofm.ro, pe portalul naţional EURES (www.eures.anofm.ro, secţiunea Condiţii de muncă şi de viaţă în spaţiul comunitar) şi pe portalul european al locurilor de muncă vacante (www.eures.europa.eu).
Unde pot fi reclamate firmele care înşeală clienţii
Inspecţia Muncii poate intervene doar în cazul în care obligaţiile din contract nu sunt respectate. De exemplu, dacă în contract se prevede o dată a plecării şi acest lucru nu se respect, clientul poate reclama la Inspecţia Muncii.