Google Website Translator Gadget

miercuri, 28 septembrie 2011


Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: SITUAŢIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA şi SUA pe tema salvării ZONEI EURO

de Victor ROTARIU Postat la: 28.09.2011 10:00 Ultima actualizare: 28.09.2011 10:44
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie”
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi "o prostie", scrie The Telegraph.
Oficialul german nu s-a oprit însă aici. Planul de majorare a disponibilităţilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) este susţinut cu tărie de către SUA, pe care Schauble o îndeamnă să se uite mai întâi în propria curte şi să îşi rezolve problemele şi abia apoi să dea sfaturi altora despre cum se salvează economia.
Schauble: Mărirea arsenalului EFSF, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro, nu are nicio logică

"Nu înţeleg cum cineva din cadrul Comisiei Europene ar putea avea o idee atât de proastă. Rezultatul (majorării disponibilităţilor financiare ale EFSF, n.r.) ar fi punerea în pericol a rating-urilor suverane AAA (cele mai bune, care reflectă o solvabilitate maximă, n.r.). Nu are nicio logică", a declarat oficialul german.
În ceea ce priveşte presiunile exercitate de Statele Unite asupra UE în favoarea acestui plan, Schauble spune că "este întotdeauna mult mai uşor să dai sfaturi altora decât să iei decizii pentru tine. Sunt cât se poate de pregătit să-i dau şi eu sfaturi conducerii SUA".
Comentariile ministrului de Finanţe de la Berlin sunt de natură să irite cabinetul de la Casa Albă, secretarul general al Trezoreriei SUA, Tim Geithner, fiind unul dintre principalii susţinători ai majorării arsenalului EFSF, astfel încât să fie posibilă "tragerea la mal" a Italiei şi a Spaniei, dacă va fi cazul, notează sursa citată.
Preşedintele CE: Din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori precum euro şi libertatea de circulaţie
Într-un discurs ţinut astăzi dimineaţă în faţa Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, "o criză a încrederii reciproce", conform Mediafax.
Barroso a recunoscut că actuala situaţie este gravă şi a ţinut, de asemenea, să sublinieze că "unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie şi de disciplină şi de solidaritate. Avem nevoie de un ţel mai înalt, de o soluţie globală". Înaltul oficial UE a atras atenţia şi asupra tendinţelor populiste din UE, care pune la grea încercare valori precum moneda unică a Uniunii şi libertatea de circulaţie. El a recunoscut, de asemenea, că "am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare".
Şapte din cele 17 state ale zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi şi mai mari ale expunerilor pe Grecia
În presa de peste ocean se vorbeşte însă despre o altă problemă, respectiv despre neînţelegerile interne din UE privind noul plan se salvarea a Greciei, în valoare de 109 miliarde de euro. Şapte din cele 17 state membre al zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi mai mari faţă de Grecia, respectiv să "ierte" statul elen de răscumpărarea anumitor titluri de stat emise până acum, scrie Financial Times.
Disputa a apărut pe fondul îngrijorărilor că nevoia de finanţare a Greciei este mult mai mare decât s-a estimat acum două luni. Liderii grupului de şase state sunt Germania şi Olanda, opoziţia fiind condusă de către Franţa şi de către Banca Centrală Europeană (BCE), care este condusă de către un francez, Jean-Claude Trichet. Mandatul acestuia va fi însă preluat la începutul lunii noiembrie de către Mario Draghi, actualul guvernator al băncii centrale a Italiei.
În iulie statele din zona euro au făcut un pact cu sistemul bancar european prin care s-au angajat să tempereze presiunea financiară atât timp cât băncile continuă să împrumute Grecia, prin cumpărarea de titluri de stat. Acordul pare a fi acum în pericol, scrie surse citată.
Premierul elen, în vizită la Berlin: Germania trebuie să recunoască efortul nostru "supra-uman"
În ceea ce priveşte evoluţia restructurării statului elen, premierul grec George Papandreou, aflat recent într-o vizită la Berlin, a cerut Germaniei să recunoască "efortul supra-uman" depus de statul pe care îl conduce pentru a impune măsuri de austeritate în mijlocul unei recesiuni din ce în ce mai puternice. "Garantez că Grecia se va ridica la nivelul angajamentelor ei", a declarat premierul elen.
Datorită ritmului lent de implementare a măsurilor de austeritate sau a rezultatelor sub aşteptări ale acestora, noile estimări indică faptul că necesarul de finanţare al Greciei pe următorii trei ani depăşeşte sensibil suma de 172 de miliarde de euro prognozată în această vară.
Pentru a asigura însă acest necesar de finanţare băncile, într-un fel sau altul, trebuie să îşi asume pierderi, respectiv să accepte că Grecia nu îşi va plăti o parte dintre datorii.
În ciuda discuţiilor în contradictoriu şi a presiunilor pe care le exercită, Germania este de aşteptat să sprijine acordarea viitoarei tranşe, de 8 miliarde de euro, din planul de salvare a Greciei. Rămâne însă de văzut dacă Berlinul va obţine sau nu din partea băncilor acceptarea unui "haircut", respectiv renunţarea la încasarea anumitor datorii de către Grecia, notează publicaţia citată.
În iulie acordul dintre liderii UE şi sistemul bancar a constat în faptul că băncile au fost de acord să schimbe titluri de stat greceşti în valoare de 135 de miliarde de euro, cu maturităţi de până în 2020, pe obligaţiuni emise de către UE, care nu vor fi răscumpărate decât peste câteva zeci de ani. Deţinătorii de titluri de stat greceşti au trebuit astfel să îşi asume o pierdere de circa 21% din valoarea totală a datoriei pe care Atena ar fi trebuit să o răscumpere de la ei. Mulţi oficiali germani au declarat însă în acel moment că situaţia a fost de aşa natură încât au fost forţaţi să accepte această propunere, care a fost prea bună pentru bănci.
 

7 comentarii:

  1. IubyCezar..am venit..am lasat urme...acum fug iar...:)
    Sa ai o zi magica!Te imbratisez cu drag! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @IubyCVis- Voi pune o capcana si ...te prind eu!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Urma e de ...ruj! Deci nu-i melc!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. IubyCezar:Nu ai cum...:)
    Pupaceala moldoveneasca! :)
    Urma e de luciu de buze...nu de ruj! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. ...na ca iar mi-a scapat!! Ti prind io moldovianca dulce!! Pana una alta ,ia si tu niste pupaturi aspre -de la un oltean veritabil!!
    Sa ai numai zile senine!!!

    RăspundețiȘtergere

HAI, UIMITI - MA !
Comentariul va evidentiaza starea..naturala si capacitatea de analiza si sinteza!