Alegeri 16/11/ 2014 – între marea ”trezire” și marea ”închipuire”
November 21, 2014
Sorin Ardelean – England, United Kingdom
Astăzi Klaus Iohannis a fost oficial învestit președinte și cu ocazia asta am aflat si eu ceva din ce anume își propune el ca președinte. Dar abia azi, si nu înainte de a fi votat! Ori acest lucru reprezintă o vulnerabilitate. Nu a lui ci a noastră, a tuturor.
Îmi mențin convingerea că Iohannis este subiectul/ produsul unei reclame mincinoase. Una care a reușit să mintă alegătorul, nemințind cu nimic! Un superb și reușit exercițiu de manipulare. Nu a promis nimic! Nu a avut nici un mesaj concret! Nu ne-a vorbit despre agenda lui! Nu a spus absolut nimic! Dar absolut nimic! A mestecat niște lozinci pe care nici el nu părea că le înțelege în momentul în care le rostea! A demonstrat în campanie că nu cunoaște legea, nu cunoaște constituția, nu cunoaște și nu înțelege conceptul de separație a puterilor în stat! Nu are sau, așa cum s-a văzut la momentul dezbaterii electorale de la Realitatea TV, părea a nu avea nici cea mai vagă idee despre ce anume conține fișa postului unui președinte!
Genialitatea acestei campanii electorale a constat în faptul că a reușit să pună în fața electoratului o echipă urâtă/detestată de o majoritate covârșitoare, re-brand-uită într-un ideal, iar lumea să accepte această echipă re-brand-uită ca pe un nou model demn de urmat. Așa cum lumea este invitată să-și creeze singură mașina ideală plecând de la un model de bază, tot așa fiecare a fost invitat să-și creeze variana ideală de președinte! A fost oferit doar modelul pe care să se poată ”construi”! Un mit! Mitul neamțului! A calității germane! Plus antiteza/comparația! Pentru că întotdeauna e nevoie de comparație! În rest, fiecare a fost lăsat să completeze pe linia punctată! Fiecare a fost încurajat să umple golul cu ceea ce i-ar fi plăcut lui să audă/vadă!
Este o tehnică simplă de vânzare în publicitate! Exagerează avantajele și nu menționa nimic despre dezavantaje. Asta este în fapt esența publicității. Funcționeză de fiecare dată! A funcționat perfect și acum! Dar lucurile nu se opresc aici. Partea frumoasă este că pe această tehnică se poate face oricând un”follow up”. Drept urmare, asteptați-vă ca acest moment al alegerilor să fi fost doar primul episod dintr-o telenovelă în care, vor – nu vor, toți cei rămași în țară precum și o parte din cei din diaspora, vor trebui să joace pentru următorii 5 ani! Păstrând comparația, în cazul lui Ioahnnis pare că a fost luată o carcasă de BMW de la dezmembrări, vopsită cât să ascundă rugina și pe care a fost montat un motor de Dacia 1100 casat de multă vreme, la care a fost adaptată rapid o instalație de gaz. Apoi a fost prezentată potențialilor cumpărători ca ultimul și cel mai revoluționar model din seria de lux a celebrei mărci germane, totodată fiind cu toții invitați să adăugăm accesoriile preferate! Tare mi-e teamă că la final, dacă mașinuța hibridă va claca, vom rămâne cu buza umflată, exclamând cu toții-n cor: Ghinion!
Campania electorală are rolul, printre altele, de a ne prezenta nu numai oamenii propuși de un partid sau altul, ci de a pune în dezbatere publică programe, idei și o viziune aspra viitorului nostru, al tuturor. Candidații ar trebui să ne facă o nouă o propunere vizând unde ar trebui să fim peste 5 ani. Sau 10, după caz. Fiecare candidat cu propunerea lui, iar din opțiunile prezente, în ziua votului, să o alegem pe cea pe care o considerăm noi cea mai potrivită/ realista/ realizabilă/etc, conform propriilor noastre criterii.
Hai să vedem ce am primit! Putem discuta ce a propus Ponta, doar că la acest moment a devenit irelevant. Relevant rămâne însă ceea ce ne-a propus Iohannis! Si uite așa ajungem din nou în același punct mort pentru că, așa cum spuneam mai devreme, Iohannis nu ne-a propus nimic!
Campania lui Iohannis s-a bazat pe două lucruri mari și late: o înjurătură și un slogan-îndemn! Puie Monta și Moarte PSD-ului. Cea din urmă desigur a îmbrăcat diferite forme, de la ”Jos comuniștii” la ”huoo Iliescu/Năstase/Ponta” existând numeroase variațiuni pe-această temă. Nu au lipsit nici mesajele de chemare la luptă si strigătele de libertate! Un mesaj aparte a venit din diaspora! ”Ne vrem țara înapoi!” Acest mesaj este complet atipic și, deși a jucat un rol aparte în ecuația votului, nu a avut un impact major în dinamica generală. Asupra diasporei și a rolului jucat de ea în aceste alegeri o să dezbat într-un articol separat, în care vom încerca să deslușim impactul victoriei lui Iohannis în contextul geopolitic regional. Acum să ne întoarcem la campanie, zic!
Cele două întâlniri televizate, care ar fi trebuit să reprezinte un moment de dezbatere autentică cu posibilitatea unei radiografii detaliate asupra programelor celor doi candidați, au fost organizate într-un dispreț absolut față de interesul public. În prima confruntare, conform propriilor declarații, moderatorul a făcut tot ce a putut pentru a îl favoriza pe Iohannis și a-l pune în încurcătură pe Ponta. Pentru întrebarea ei legată de diaspora, Lavinia Șandru a fost ”linșată public” tinerii frumoși și liberi cerând imperativ demiterea acesteia și negarea pe viitor a statutului acesteia de jurnalist. Pentru prestația catastrofală a lui Iohannis, o cisternă de lături a fost degrabă deversată în capul moderatorului, el devenind de altfel și țapul ispășitor pentru lipsa de performanță a lui Iohannis. Subiectul zilei era: a trădat Realitatea TV sau numai moderatorul? Prestația lui Iohannis nu părea a interesa pe nimeni! Sau aproape pe nimeni! Nimeni nu părea interesat de faptul că acel care avea să fie investit ca președinte al României o săptamână mai târziu, într-o dezbatere de 36 de minute și în încercarea de a părea ironic, a răspuns de 18 de ori la întrebări concrete cu ”bănuiesc că o să ne spuneți dumneavoastră dle. Ponta”. De 5 ori a răspuns moderatorul în locul lui Iohannis, de 3 ori intrând chiar agresiv în dispută cu candidatul Ponta în locul lui Iohannis. De 5 ori în care, sesizând că a început să răspundă în locul lui Iohannis și pentru a evita penibilul, moderatorul Rareș Bogdan a sfârșit prin a spune ”dar, desigur, la acest subiect poate are Dl. Iohannis ceva de spus!” Și Dl. Iohannis nu a avut! Acea dezbatere ne-a arătat un Iohannis lipsit de conținut. Înspăimântător de gol.
Mie personal mi-a fost confirmată această percepție la dezbaterea de a doua zi la care Iohannis răspundea la întrebări înainte ca ele să fi fost rostite de moderatoare. Gurile rele spuneau că ar fi vorbit după dictare, având mascată o cască în ureche în care cineva din regie, care avea și întrebările în față, îi furniza răspunsurile ”corecte”. Când lozincile s-au terminat au fost reluate de la capăt, fix în aceași ordine, de parcă cineva ar fi pus o bandă de la capăt. Din acea dezbatere am aflat doar că dl. Iohannis dorește convocarea de urgență a Parlamentului pentru ”a pica” legea grațierii și a amnistiei! Speculația cu casca nu a fost confirmată dar nici infirmată. Cert este că prestația lui Iohannis, rigiditatea lui, limbajul non-verbal din acea seară, susțin din plin această ipoteză. Despre temele importante însă, nu a vrut să vorbească. Nici moderatoarea și nici el! A refuzat cu vehemență să-și facă timp și pentru teme ce țin strict de fișa postului unui președinte: politică externă, politici de securitate, etc. Tot ce a interesat pe toată lumea, a fost can-can-ul!
O să-mi spuneți că de acum campania electorală este deja ceva ce a trecut. Este Black Friday și începe nebunia cu un alt Klaus, Santa Klaus. Dar în timp ce pe Facebook lumea sau cea mai mare parte din ea, mulțumită de ispravă, pare a se întoarce la postarile serene și perene cu citate din Arsenie Boca, Radu F Alexandru, Tony Poptamaș, câini/pisici și retele minune de slăbire, aparatul de propagandă a rămas vigilent, prezent la datorie, lucrând la foc continuu. Chiar și după victoria lui Iohannis, uriașul aparat de propagandă a încercat să exploateze fiecare mișcare, fiecare gest, fiecare frază rostită de Iohannis pentru a acredita ideea că alegerea lui a avut la bază toate motivele corecte din lume.
Și uite așa am ajuns să vedem poze de la un dineu privat cu Majestatea Sa Regele Mihai I, sub titluri de-o șchioapă: ”Întâlnire istorică între doi mari oameni de stat!” Doar că din poza prezentată, pe Majestatea Sa istoria l-a confirmat și-l recunoaste ca fiind într-adevăr un mare om de stat. Însă cel de-l doilea personaj din poză, Iohannis, nu există (încă) și nici nu ar fi existat dacă nu l-ar fi luat Crin Antonescu și nu l-ar fi parașutat direct în fruntea unui partid istoric, cu ștaif, cu dispensă necesară cu tot. Ca atare, a-l încadra în aceeași categorie și-al alătura imagologic Majestății Sale, este cel puțin deplasat.
Spuneam la început însă, că o parte din agenda reală a lui Iohannis a început a fi devoalată. Astfel, imediat după alegeri, am aflat că Iohannis a re-evaluat faptul că nu ar fi indicat ca toată puterea să fie concentrată într-o singură parte a spectrului politic, așa cum motiva propaganda de ce trebuie ales Iohannis și nu Ponta. Ca urmare a acestei reevaluări, Iohannis anunță că dorește ca puterea să fie preluată de către ”noi” cei din noul PNL! Când? Curând! În 2015 sau cel târziu în 2016, pentru că votul de duminică asta a arătat. Știu că sunt avansate trei date, curând, 2015 sau 2016, dar nu disperați. Oricând poate avea loc o re-evaluare! (dacă povestea cu re-evaluările vă sună cunosc, ce să zic…ghinion !). Deja propaganda anunță că referitor la momentul când PNL-ul ar trebui să ajungă la guvernare, balanța pare a se înclina rapid în favoarea lui ”mâine dacă s-ar putea!”.
Ce a mai făcut?! A, da! A solicitat imperios Parlamentului să se reunească de urgență și indicând exact cum trebuie să voteze, a dat dispoziții clare Parlamentului să pice legea grațierii și amnistiei!! A dat indicații precise și PSD-ului despre cum anume trebuie să-și rezolve problemele interne. Din postura de învingător. Din postura de președinte ales! Nu din cea de primar deși încă deținea acea funcție la acel moment! Profund democratic de altfel! Nu era învestit în funcția de președinte este drept, dar eu cred că și dacă ar fi fost nu ar fi contat, mai ales că după cum ne-a spus și Curtea Constituțională, un președinte, fie el învestit sau nu, un președinte are dreptul la opinii și deci, poate spune ce vrea. Dar asta nu însemnă că nu spune multe despre tendințe, caracter, intenții!
Dar cel mai important moment a fost azi după învestire. Azi a avut prima declarație a sa ca președinte învestit în funcție. Și ne-a spus că e nevoie de revizuirea Constituției, dar și că își dorește să reconecteze funcția de Președinte la Constituție. Aparent, declarația de azi ar putea veni în contradicție cu cele semnalate mai sus. Dar numai aparent, pentru că încă nu știm cum ar trebui să arate noua constituție după Iohannis! Ce formă de guvernare și-ar dori, ce model admistrativ, etc. Despre ce tip de republică vorbim? Sau mai vrem o republică? Și nu în ultimul rând, legat de afirmațiile domnului Iohannis de azi de la învestire, întrebarea care se pune este: la care constituție vrea domnul Iohannis să reconecteze funcția prezidențiala? La cea actuală sau la cea revizuită?
***