Turbulențe pe piața energetică globală: Moscova poate da lovitura cu resursele de petrol și gaze ale României | PULSUL PLANETEI
Autor:
Iulian Chifu
| luni, 26 octombrie 2015
Iulian Chifu
Piața energetică globală a intrat în tangaj din cauza
prețului redus al petrolului, fapt ce lansează semne mari de alarmă și
pentru România, acolo unde cele două mari companii petroliere, Petrom și
Rompetrol, care dețin și resursele de petrol și gaze ale țării, riscă
să fie scoase la mezat și să-și schimbe proprietarii.
Astfel, în cazul Rompetrol, Kazahstanul este într-o
situație economică și financiară extrem de dificilă, a făcut încasări la
buget anul acesta extrem de reduse în raport cu așteptările și
prognoza, de doar 40%(cifre oficiale, dar pe surse) și se pregătește să
treacă la privatizări masive și vânzări de active.
KazmunayGaz, dincolo de faptul că nu-și va achita datoriile către
România din contractul de privatizare, nici pe cele din „aranjamentul
Ponta” măcar, vinde! Vinde intern și vinde ce mai deține peste hotare,
deci și Rompetrol ar putea deveni obiect de vânzare cât de curând. Iar
destinatarii cei mai probabili sunt giganții ruși Lukoil și Gazprom,
firește. Nu că ar sta prea bine cu finanțele, dar pentru așa o pleașcă
cu relevanță geopolitică majoră, există prin visteria rusă vreo 144
miliarde de dolari, după cum ne anunța, la recenta ședință a Clubului
Valdai, Președintele Vladimir Putin.
Pe de altă parte, la ultima întâlnire de la Viena de vineri, 23
octombrie, Grupul rus Gazprom şi grupul energetic austriac OMV,
proprietarul Petrom, au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la
posibilitatea aprovizionării cu petrol a OMV de către companiile din
portofoliul grupului Gazprom. De asemenea, vineri a avut loc la Viena o
întâlnire de lucru între preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi
directorul general de la OMV, Rainer Seele, ocazie cu care s-a discutat
despre posibilitatea cooperării celor două companii la proiectul
gazoductului Nord Stream 2, precum şi despre un posibil schimb de
active.
Acorduri de acest fel, OMVGazprom, ar trebui să fie în prim planul
atenției autorităților și decidenților români. Asta pentru că OMV deține
în România Petrom și pentru că politica companiei aici este extrem de
opacă, iar accesul Bucureștiului la deciziile ce privesc fosta companie
națională este limitat. Nu mai vorbim aici despre faptul între
„activele” OMV intră, firește, și Petrom. „Schimbul de active” e o
formulă de interpătrundere a două companii care se traduce prin oferirea
de acțiuni către cealaltă în cele mai rentabile proprietăți și acces la
decizie pentru a întări credibilitatea tranzacțiilor și încrederea
părților.
Iată că cele două evenimente ce se prefigurează pe piața externă sunt
în măsură să afecteze serios piața energetică românească. Dacă mâine ne
trezim cu ambele companii în mâinile Gazprom și Lukoil, capacitatea de
independență decizională strategică a României scade dramatic. Este
motivul pentru care o repliere și regândire a strategiei trebuie făcută
foarte repede.
Astfel, criza se dovedește a fi amenințare și oportunitate, când e
gestionată de oameni responsabili și profesioniști. Mai întâi, resursele
statului român ar trebui aruncate mai puțin pe pomeni minore de natură
electorală astăzi, cât pe prețul benzinei și gazului pe care- l va plăti
întreaga populație mâine și în viitor. Statul român ar trebui să
evalueze post-privatizare Rompetrol și să găsească suma necesară
readucerii companiei în proprietate românească, dacă nu privată, măcar a
statului român. Sub control majoritar. Apoi privatizările din Kazahstan
pot fi avantaje pentru România, dacă vizează asemenea investiții ce ar
fi utile într-un stat petrolier, când prețurile petrolului sunt scăzute.
În fine, în cazul Petrom, situația e mai complicată, nu știm cum arată
contractul de privatizare al Guvernului Năstase (deși după nivelul de
trai al fostului ministru al economiei și industriilor Dan Ioan Popescu,
aflat în Italia, contractul nu ne prea oferă pârghii de acțiune) dar
poate reușim să introducem limitări din timp asupra unei asemenea
tranzacții ca cea prognozată de OMV, dacă vizează și activele Petrom