DORU BUŞCU Dușmanii țării mereu să știe că sîntem stîncă de granit MARȚI, 20 APRILIE 2021 0 COMENTARII Situația se prezintă așa: o sută de mii de soldați, sute de blindate și baterii de artilerie masate de Federația Rusă la frontiera Ucrainei și pe fostul ei teritoriu, Crimeea, așa numitul „portavion nescufundabil“ din Marea Neagră; cincisprezece nave de război deplasate în largul mării, dintr-o flotă ce cuprinde 38 de nave de suprafață, cinci submarine, batalioane de infanterie marină, rachete, 30 de elicoptere de atac și 36 de avioane de luptă. Două distrugătoare americane, programate să intre în Marea Neagră, nu s-au mai prezentat la fața locului, în timp de Biden i-a dat un telefon lui Putin și l-a rugat să stea cu el de vorbă într-o zi. SUA și-au mutat în mod vizibil interesul strategic, atît cît a fost el, din Marea Neagră în Marea Chinei de Sud, acolo unde noul pol de putere al planetei ia chipul dragonului chinezesc. America se confruntă cu creația lui Deng Xiaoping, imperiul capitalist al Partidului Comunist Chinez, care și-a rezervat de pe acum poziția de prima economie a lumii pentru 2030. Și, ca să rămînem în aceeași fotografie, să observăm că România stă în fața unui scenariu de război cu 67.000 de militari activi, angajați cu contract și program de la 9 la 17, din care mai puțin de jumătate combatanți, cu cîteva avioane F16 la mîna a doua, neintegrate în capacitatea deplină de luptă, cu blindate a căror turelă nu se potrivește, cu două fregate care intră în reparații și cu alte două care vor fi gata în cinci ani, plus un scut ale cărui ultime rachete sînt încă pe drum. Și, firește, cu articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic. De cînd România a intrat în NATO, războiul pare un subiect nelalocul lui. A vorbi azi despre iminența unui conflict militar pare un fel de glumă proastă, o gafă monumentală pe care doar tîmpiții care nu înțeleg geopolitică continuă s-o facă. Imediat sar cu gura experții în rachete, în tratate, în articolul 5, în parteneriate strategice și pun lucrurile la punct. Realitatea și rațiunea sînt de mult înlocuite cu suficiența și cu încrederea că noi putem dormi liniștiți: la o adică vin trupele NATO și ne apără. Dar ca să vină trupele NATO trebuie ca statele din Tratat să dorească asta. Înseamnă, deci, ca guvernele să vrea, înseamnă, mai departe, ca parlamentele acelor țări să voteze în favoarea războiului, adică să voteze ca soldații nemți, francezi, belgieni, olandezi, danezi, italieni, austrieci să fie trimiși să moară la Galați și la Tecuci. Parlamentele statelor NATO, însă, fac ce zic cetățenii statelor NATO, iar acești cetățeni au spus din capul locului, anul trecut, că nici nu se pune problema ca soldații lor să lupte pentru apărarea altor țări. Cetățenii Germaniei, Franței, Italiei, Austriei, Danemarcei, Olandei, Belgiei și ale tuturor celorlalte țări din UE membre NATO sînt împotriva intervenției militare în favoarea unui stat partener în caz că acesta e atacat, mai ales dacă partenerul e România sau Bulgaria. SUA, care duc aproape singure povara bugetului NATO, n-au retractat încă nici condițiile financiare puse de Trump și nici dorința fostului președinte de a slăbi obligația prescrisă la articolul 5. Asta ca să înțelegem că, dincolo de încurajările lui Stoltenberg și ale adjunctului său Geoană de la Bruxelles, România se bazează acum pe IMPROBABILITATEA unui conflict militar, iar în cazul că așa ceva s-ar dovedi probabil, România se bazează pe aer, pe acel aer scos pe gură de generalii armatei române și de comandanții ei supremi. România a ajuns un stat fără strategie națională de apărare și se bizuie doar pe o strategie integrată, dependentă de ajutor extern. Fără acest ajutor extern, care e discutabil și greu implementabil, România nu știe ce să facă. Nu știe nici măcar cum să se predea. Alte state din Est cu flancul către Rusia au doctrine militare personalizate, strategii naționale de răspuns, planuri B, baze de rezerviști, trupe paramilitare, gărzi naționale și viziuni realiste de înzestrare. România nu are nimic din toate astea, dar are, în schimb, cei mai mulți generali, cele mai multe decorații, avansări în grad și pensii militare speciale. Amata română, condusă de Ciucă Al Nostru, zice că are apți pentru serviciul militar 4,5 milioane de bărbați și 4,5 milioane de femei. Dacă lăsăm femeile la o parte, observăm că ăia 4,5 milioane de bărbați sînt plecați de mult la sparanghel și au o dorință arzătoare să se întoarcă în țară în caz că sînt convocați la război. Cei mai mulți, cei sub 40 de ani, nici măcar nu au făcut armata, așa că s-ar întoarce chiar degeaba. Cu toate astea, toată lumea își dorește cu înverșunare să creadă aceste cifre de ficțiune, cifrele non-conflictului militar și ale triumfalismului nord-atlantic, să se legene într-un vis otrăvit de prostie și indolență, fiindcă – nu-i așa? – niciodată n-o să ni se întîmple nouă. Constituția face din Iohannis comandantul suprem al forțelor armate și șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Îi dă sarcina și puterea de a mobiliza armata și rezervele și, în caz că România e confruntată cu o agresiune, îl obligă să ia măsuri pentru respingerea acestei agresiuni. Ca și cînd toate celelalte probleme ale noastre nu erau de ajuns.

MApN a dezvăluit cele 10 noi programe de înzestrare pe care le va iniția S.I. Catalin / 20 apr 2021 / 18:00 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate marți, 20 aprilie, solicitarea Ministerul Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, potrivit unui comunicat de presă al MApN. Noile programe de înzestrare sunt: 1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR; 2. Sistem UAS tactic clasa I; 3. Sistem armament individual tip NATO; 4. Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I; 5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile; 6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN; 7. Sistem de război electronic mobil; 8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM; 9. Sistem de securitate și apărare cibernetică; 10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor. DefenseRomania a precizat în premieră, în cursul zilei de astăzi, că pe ordinea de zi a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Camerei Deputaților s-a aflat inițiativa MApN de obținere a aprobării prealabile pentru „inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare”, cât și dezbaterea proiectului Cartei Albe a Apărării. Ambele proiecte au fost aprobate în unanimitate. La începutul acestui an în baza unui memorandum trimis de MApN către premierul Florin Cîțu, ministrul Nicolae Ciucă solicita „obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare”. Aceste programe vor fi inițiate începând de anul acesta, în funcție de posibilitățile de bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente, și au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități obligatorii în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. “Ministerul Apărării Naționale urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile. Realizarea mentenanței echipamentelor militare și integrarea producției unor componente de către unii operatori economici răspund unei cerințe de securitate națională. Înzestrarea cu tehnică performantă va permite adaptarea noastră la noile condiții ale mediului de securitate și îndeplinirea misiunilor și obligațiilor ce revin Armatei României, în plan național și internațional”, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, în ședința comună a celor două comisii. E nevoie de acordul Parlamentului pentru programele a căror sumă estimativă este egală sau mai mare de 100 de milioane de euro „Solicitarea cu privire la inițierea programelor de înzestrare a fost adresată în temeiul articolului 51 alin. (2) și (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, care instituie obligația autorității contractante de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100 de milioane de euro”, mai precizează MApN. „În baza Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost stabilit, începând cu anul 2017, la două procente din PIB, fapt ce a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare modernizării Armatei României. Alocarea bugetară, împreună cu Analiza strategică a apărării aprobată de C.S.A.T. și cu prevederile Programului de guvernare 2020-2024, vor conduce spre o structură de forțe având capabilități cu un grad sporit de sustenabilitate și interoperabilitate, flexibile, robuste, mobile, superioare din punct de vedere tehnologic, rapid dislocabile și capabile să fie angajate în operații”, a conchis Ministerul Apărării.

Comandantul forțelor SUA în Europa solicită mai multe distrugătoare, avioane F-35 pentru a descuraja agresivitatea Rusiei în zona pontică Mircea OlteanuMircea Olteanu - 17 aprilie 2021 08:09 Distrugătorul USS Donald Cook (US Navy) Generalul de aviație Tod Wolters, liderul Comandamentului european al Statelor Unite (EUCOM), a afirmat recent că sunt necesare mai multe distrugătoare și avioane de luptă F-35 pentru a descuraja și monitoriza acțiunile agresive ale Rusiei în zona arctică și în regiunea Mării Negre, relatează publicațiile Seapower magazine și Star and Stripes. „Observ un efort concertat al forțelor navele rusești în Marea Baltică, în Marea Barents și Marea Neagră”, a declarat generalul Tod Walters în cadrul unei audieri în Congresul Statelor Unite, pe 15 aprilie. Generalul a explicat că este necesar ca SUA să disloce în Europa alte „două distrugătoare, pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a vedea sub apă”, dar și un număr suplimentar de avioane de luptă de generația a cincea F-35. Wolters a declarat că anticipează că primele avioane F-35 Lightning II ale aviației americane urmează să fie dislocate în această toamnă în Marea Britanie. De asemenea, există deja 30 de aeronave F-35 în dotarea unor forțe aeriene aliate din Europa și se așteaptă ca numărul total să ajungă la 450 de avioane de acest fel până în 2030. Totodată, Forțele Navale ale SUA urmează să disloce alte două distrugătoare la Rota, Spania, începând din 2025-2026, a explicat generalul. SUA au deja patru distrugătoare dislocate la baza navală Rota din Spania, generalul american afirmând că aceste nave sunt „caii de povară ai descurajării” Rusiei în mările din jurul Europei. EUCOM solicită sporirea prezenței navale și aeriene în Europa de mai mulți ani, iar cele două distrugătoare suplimentare sunt necesare din cauza creșterii constante a activității submarinelor rusești în așa-numita breșă GIUK, zona din Atlanticul de Nord cuprinsă între Groenlanda, Islanda și Marea Britanie. Întrebat de congresmenul republican Robert Wittman dacă crede că anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia „le oferă un bastion strategic în acea zonă” Wolters a declarat că Moscova a depune „eforturi concertate” pentru a se fortifica acolo. La rândul său, Laura Cooper, secretar adjunct al Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, a declarat că, după 2014, Pentagonul și-a concentrat atenția asupra Mării Negre. „Și adoptăm o abordare care privește în mod holistic toți aliații și partenerii noștri din regiune”, a mai spus Cooper, care a adăugat că Statele Unote depun eforturi pentru a spori conștientizarea importanței domeniului maritim în Ucraina, Georgia, Bulgaria și România. După anexarea ilegală a regiunii Crimeea, în 2014, Rusia a poziționat acolo sisteme Anti Acces/Interdicție zonală (Anti Acces/Area Denial – A2AD), inclusiv radare, rachete antinavă și sisteme antiaeriene și antirachetă.