Prin urmare, Casa Albă a dispus cu puţin timp înainte de miezul nopţii ca agenţiile federale să declanşeze oprirea parţială a activităţilor lor, măsură pentru care erau pregătite.
Barack Obama a încercat o ultimă intervenţie luni, atrăgând atenţia că o paralizie a statului federal ar avea 'consecinţe economice extrem de reale pentru oameni în viaţa de zi cu zi şi pe mai departe'.
'Au făcut-o cu adevărat', a scris Obama într-o postare pe Twitter la puţin timp după miezul nopţii.
Preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp indiferent ce s-ar întâmpla.
Eşecul Congresului marchează punctul culminant după 33 de luni de dispută continuă asupra bugetului între democraţi şi republicani, care au preluat controlul în Camera Reprezentanţilor în ianuarie 2011 după alegerea a zeci de membri ai Tea Party.
De la Departamentul Apărării la Agenţia de protecţie a mediului, toate serviciile federale sunt obligate să-şi reducă imediat efectivele la minimul vital, în unele cazuri la doar 5% din personal. Securitatea naţională şi serviciile esenţiale sunt exceptate.
Însă circa 800.000 de funcţionari din posturi considerate ne-vitale, dintr-un total de peste două milioane, vor avea la dispoziţie marţi dimineaţă patru ore să se prezinte la birouri, să-şi pună la punct lucrurile, să anuleze reuniunile şi apoi să se întoarcă acasă, până la momentul în care Congresul se va pune de acord pentru a aloca credite privind finanţarea agenţiilor federale.
Un impact foarte vizibil va fi observat în sectorul turismului. Toate parcurile naturale ale ţării, administrate de National Park Service, printre care şi parcurile imense Yosemite şi Grand Canyon, şi muzeele Smithsonian din Washington nu-şi vor deschide uşile pentru public.
În aprilie 2011, preşedintele Barack Obama s-a deplasat la Lincoln Memorial din Washington a doua zi după un acord in extremis pentru finanţarea operaţiunilor guvernamentale. De această dată, monumentul va rămâne închis.
Încetarea operaţiunilor guvernamentale a declanşat o furtună politică, fiecare tabără acuzând-o pe cealaltă de intransigenţă.
'Este o ruşine că aceşti oameni, aleşi pentru a reprezenta ţara, ajung să reprezinte Tea Party şi pe anarhişti', a spus Harry Reid, liderul majorităţii democrate.
'Am ajuns aici pentru că preşedintele şi democraţii din Senat au vrut acest rezultat încă de la început', a scris republicanul Ted Poe pe Twitter.
Însă unii recunosc că opinia publică va arunca vina pe republicani. Aceştia 'vor fi percepuţi ca cei care au blocat şi provocat încetarea activităţilor statului federal', a declarat luni seară senatorul John McCain.
Motivul blocajului îl constituie 'Obamacare', numele reformei sistemului de sănătate a lui Barack Obama. Republicanii cer ca orice acord bugetar să revină, într-un mod sau altul, asupra acestei legi emblematice a primului mandat al lui Barack Obama, votată în 2010. Începând de marţi, milioane de americani fără asigurare medicală se vor putea înscrie pe un site guvernamental pentru a cere să beneficieze de o asigurare subvenţionată începând cu 1 ianuarie 2014.
Orice american ar urma să fie asigurat începând cu această dată, sub ameninţarea unei penalităţi fiscale de o valoare la început simbolică (95 de dolari în 2014).
Această obligaţie, validată de către Curtea Supremă în 2012, este asimilată unui abuz de putere din partea statului federal de către republicani, care au votat de zeci de ori pentru abrogarea ei, întotdeauna fără succes. Republicanii au susţinut că legea nu este pregătită, guvernul recunoscând că sistemele informatice nu vor fi operaţionale din prima zi.
La ora declanşării aşa-numitei 'shutdown', care nu afectează administraţiile locale din cele 50 de state, Camera Reprezentanţilor dezbătea totuşi o a patra versiune a bugetului său, însă fără speranţe pentru un deznodământ imediat.
Activităţile Senatului au fost suspendate până marţi la ora 13.30 GMT.
UPDATE: Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale americane luni, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, să-şi înceteze activităţile, deoarece Congresul n-a reuşit să voteze un buget înainte de ora limită, transmite marţi AFP.
Din ''păcate, n-avem indicii clare că Congresul va acţiona la timp pentru ca preşedintele să semneze o hotărâre de buget până la sfârşitul zilei de mâine, 1 octombrie 2013'', a anunţat Sylvia M. Burwell, directoarea Biroului pentru buget al Casei Albe. ''Agenţiile trebuie să-şi execute planurile pentru o încetare ordonată a activităţilor lor în absenţa bugetului'', a adăugat ea.
Peste 800.000 de funcţionari federali consideraţi neesenţiali, dintr-un total de peste două milioane, ar urma să intre în concediu forţat, fără plată, începând de marţi dimineaţa. Efectivele administraţiilor vor fi reduse la un nivel minim vital, unele dintre agenţii atingând abia 5 % din efectivele lor.
Marţi, 1 octombrie, se încheie în Statele Unite anul bugetar. Dacă membrii Congresului nu reuşesc, în aceste ultime ore, să găsească un compromis privind finanţarea provizorie a administraţiei federale, se poate repeta o experienţă trăită în urmă cu 17 ani: Government Shutdown. Precedentul moment în care majoritatea republicană din Congres a blocat activitatea federală s-a petrecut în 1995 - şi a costat scump tabăra conservatoare: preşedintele în exerciţiu, democratul Bill Clinton, a câştigat lejer, cu aproape 10% diferenţă, în faţa contracandidatului Bob Dole. A fost, între 16 decembrie 1995 şi 6 ianuarie 1996, cea mai lungă perioadă în care Guvernul Statelor Unite nu a oferit decât "serviciile esenţiale". Din 1976 (de când se derulează actualele proceduri bugetare în SUA), Executivul s-a aflat în colaps de 17 ori.
Dacă până la ora 0:00 a primei zile din octombrie nu se întâmplă vreun miracol, America va trăi, marţi, o serie lungă de ceasuri rele. Instituţiile şi autorităţile statului, inclusiv ministerele, vor fi închise, circa 800.000 de angajaţi din sectorul public vor fi trimişi în concediu forţat. Singurele instituţii care vor mai primi finanţări salariale sunt armata, închisorile şi siguranţa zborurilor. Inclusiv autoritatea de supraveghere bursieră (SEC) îşi va suspenda activitatea.
Cele două tabere îşi reproşează reciproc impasul: conservatorii acuză guvernul liberal că, odată cu introducerea reformelor din sănătate, vor împinge prea departe nivelul datoriei publice; în replică, democraţii atrag atenţia că republicanii forţează mâna administraţiei, după ce până şi Curtea Supremă a dat undă verde pachetului de legi privind sistemul medical, reunite sub titulatura informală de Obamacare.
Senatul Statelor Unite, controlat de democraţi, a acceptat, vineri, 27 septembrie, un buget de tranziţie care să permită funcţionarea aparatului administrativ până la 15 noiembrie. Documentul se află, acum, la Camera Reprezentanţilor - dar nu este pe placul majorităţii republicane, după cum a anunţat John Boehner, preşedintele republican al camerei inferioare a Congresului.
Dezbaterile privind finanţele statului sunt de cele mai multe ori extrem de aprinse dar, explică Paul Van de Water de la Centrul pentru priorităţi bugetare şi politice, de data aceasta, conflictul este mult mai amplu decât în anii trecuţi iar motivul este, în primul rând, mişcarea Tea-Party, ce reuneşte ultra-conservatorii din tabăra republicană, prea puţin dispuşi la compromisuri. Unul dintre membrii acestei aripi, texanul Ted Cruz, a susţinut, săptămâna trecută, un discurs de 22 de ore în care a încercat să demonteze, punct cu punct, pachetul Obamacare.
Printre cei ce contestă maniera de a negocia a republicanilor se numără şi membrii propriei tabere. Mitch McConnel, şeful minorităţii din Senat, avertizează că partidul poate fi tras la răspundere de către electorat, în cazul unui colaps al serviciilor publice. Lindsey Graham, unul dintre republicanii cu ştate vechi în Senat, a avertizat, la rândul lui, că toţi conservatorii îşi doresc să blocheze finanţarea programului Obamacare dar tactica aleasă poate lovi ca un bumerang dreapta americană.
Obamacare nu este singurul punct de tensiune în relaţia dintre Administraţia de la Casa Albă şi republicanii din Congres: cele două partide au păreri diferite în ce priveşte finanţarea apărării şi educaţiei, a transporturilor şi justiţiei, a închisorilor şi a Biroului federal de investigaţii (FBI). În dispută sunt aproximativ 90 de miliarde de dolari - aceasta în condiţiile în care, pentru a se evita falimentul instituţional al Statelor Unite, este nevoie ca limita superioară a datoriei să treacă de actualul nivel de 16,7 bilioane de dolari. Altfel, a avertizat ministrul de Finanţe Jacob Lew într-o scrisoare adresată Congresului, SUA intră, cel târziu pe 17 octomrbie, în incapacitate de plată. Republicanii, în special aripa Tea Party, consideră că singurul mod eficient de a susţine bugetul public este reducerea cheltuielilor - în vreme ce democraţii optează pentru impozite mai mari.