Avertismentul Victoriei Nuland, care i-a criticat joi, pe liderii central-europeni, că profită de apartenenţa la UE şi NATO dar ignoră valorile democratice a fost întărit, vineri, de preşedintele Traian Băsescu, care a acuzat, vineri, că rectificarea bugetară prin care s-au alocat sume în scop electoral, în detrimentul Armatei, a discreditat mesajele României privind necesitatea prezenţei militare NATO pe teritoriul său. Situația de vineri readuce în atenție amenințarea președintelui rus Putin și face să renască o întrebare care ne dă fiori. Pot ajunge trupele ruse, în numai două zile la București sau la Varșovia?
„Dacă aș vrea, în două zile trupele ruse ar putea ajunge nu doar la Kiev, ci și la Riga, Vilnius, Tallinn, Varșovia sau București”, i-ar fi spus liderul rus Vladimir Putin președintelui Ucrainei, care le-a dezvăluit această amenințare oficialilor Uniunii Europene.
„Ar trebui un desant masiv de pe Marea Neagră pentru a ajunge la București”
Urmare a acestei dezvăluiri, mai multe publicații au cerut Bruxellului, Kievului și Moscovei să confirme dacă Putin ar fi făcut, într-adevăr, această amenințare, dar cei întrebați au refuzat să confirme sau să infirme. Doi analiști militari ruși au fost solicitați să confirme dacă amenințarea atribuită lui Putin ar putea fi pusă în practică.
Pavel Baev a lucrat la un institut de cercetare pentru Ministerul Apărării din Rusia, dar acum este colaborează cu „PRIO”, un think tank (organizație de cercetare și consultanță) din Oslo. El susține că Bucureștiul este o țintă mult mai greu de atins pentru trupele ruse decât Varșovia, de pildă. „Trupele ruse ar trebui să traverseze un teritoriu imens, fapt imposibil din punct de vedere tehnic”, susține Baev, citat de EUobserver. „Ar trebui să reușești un desant masiv de pe mare pentru a ajunge la București, iar Rusia nu are capacitatea de a face acest lucru”, a adăugat Igor Sutyagin. Sutyagin a lucrat la Academia Rusă de Științe din Moscova, înainte de a fi fost arestat pentru spionaj. El a ajuns în Marea Britanie în 2010, în urma unui schimb de spioni, iar acum lucreaza pentru „Rusi”, un think tank din Londra.
Varșovia, mai ușor de atins decât Bucureștiul
Sutyagin afirmă că Varșovia este mai vulnerabilă decât Bucureștiul. Tancurile și infanteria din Rusia ar putea ataca Polonia dinspre Belarus iar rachetele rusești Iskander lansate din Kaliningrad ar putea lovi orașele poloneze din Kaliningrad. Rusia ar mai putea, de asemenea, să parașuteze forțele speciale în capitala Poloniei. Numai că avioanele rusești și forțele terestre ar opera departe de bazele lor și s-ar confrunta cu dificultăți atunci când va fi nevoie de realimentare cu combustibil sau de rute de reaprovizionare. „Poate că (trupele ruse –n.n ar putea ajunge la Varșovia, dar ce vor face ei după aceea?”, întreabă Sutyagin.
Kievul este mai la îndemână
Baev este mai sceptic deoarece, spune el, spre deosebire de Războiul Rece, trupele ruse nu ar mai fi la fel de bine pregătite pentru un atac pe scară mare, așa că nici Varșovia nu ar fi tocmai ușor de atins pentru forțele militare ruse. Astfel că probabil cea mai „la îndemână” țintă ar putea fi Kievul, sunt de acord atât Baev cât și Sutyagin.
Dar Baev remarcă și că invazia Crimeei și a estului Ucrainei de către Rusia a lăsat totuși rușilor un gust amar iar ideea unei acțiuni pe scară largă ar putea confrunta Kremlinul cu o rezistență populară: „Nu cred că ofițerii ruși ar fi fericiți cu privire la astfel de ordine … se simt deja trădați pentru că Rusia a refuzat să organizeze o ceremonie de înmormântare adecvată pentru soldații uciși în estul Ucrainei”.
Dar Baev remarcă și că invazia Crimeei și a estului Ucrainei de către Rusia a lăsat totuși rușilor un gust amar iar ideea unei acțiuni pe scară largă ar putea confrunta Kremlinul cu o rezistență populară: „Nu cred că ofițerii ruși ar fi fericiți cu privire la astfel de ordine … se simt deja trădați pentru că Rusia a refuzat să organizeze o ceremonie de înmormântare adecvată pentru soldații uciși în estul Ucrainei”.
Forțele NATO sunt superioare și la nivel terestru
În cazul în care Obama s-ar ține de cuvânt cu privire la apărarea flancului estic al Alianței, atunci lauda atribuită lui Putin este chiar mai puțin credibilă. Sutyagin spune că avioanele NATO ar putea provoca daune severe rușilor în momentul în care forțele ruse ar încălca teritoriul protejat de articolul V al tratatului nord-atlantic (din care face parte și România). „Fără superioritate aeriană, Rusia nu are nicio șansă de a câștiga un astfel de conflict”. Mai mult, raportul de forțe terestre în Europa este tot în favoarea NATO – „patru la unu, chiar dacă luăm în calcul trupele rusești din Asia ale Rusiei. Dacă nu le socotim pe acelea, raportul este de șapte la unu”. Un alt minus pentru Rusia ar fi și că nu se poate apăra împotriva armelor NATO cu „rază lungă de acțiune și de înaltă precizie” precum rachete de croazieră convenționale. S-ar putea ca Putin să creadă că NATO nu ar recurge la represalii împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, dar nu poate fi sigur”, adaugă Sutyagin.
Dacă Articolul V nu „funcționează”, balticii sunt condamnați
Liderul american Barack Obama a vizitat recent Tallinn și Varșovia, unde a promis că un atac rus ar declanșa Articolul V din tratatul NATO, cu privire la apărarea colectivă. Dar Articolul V nu a fost testat încă și nimeni nu poate garanta că americanii sau francezii ar fi dispuși să moară pentru România, Estonia sau Polonia într-un război cu o putere nucleară. Iar în ceea ce privește țările baltice, dacă articolul V nu ar fi declanșat, analiștii spun că sunt „imposibil de apărat”, din cauza apropierii lor (geografice, desigur) de Rusia.