Senatorii democraţi au avertizat în privinţa riscului unei scăderi a pieţei de capital luni, 14 octombrie, în cazul în care Congresul nu va ajunge la un acord. În aceste condiţii, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, şi cel al republicanilor, Mitch McConnell, au început sâmbătă negocieri.
Reid a declarat însă că întlnirea cu McConnell, deşi cordială, a fost doar preliminară şi nu a adus nimic concludent, potrivit AFP.
Senatul urmează să se reunească duminică, fapt neobişnuit, pentru a discuta soluţiile de a pune capăt impasului bugetar, în condiţiile în care pe 17 octombrie expiră termenul până la care Trezoreria mai poate să evite depăşirea plafonului datoriilor şi riscul incapacităţii de plată.
Statele Unite sunt confruntate cu două crize legate politic, dar a căror concomitenţă a fost determinată de calendare.
Astfel, absenţa unui acord referitor la bugetul anului fiscal 2014, care a început pe 1 octombrie, a determinat oprirea parţială a activităţilor instituţiilor federale. Republicanii au condiţionat votarea bugetulu ide modificarea legii asigurarilor medicale promovată de preşedintele Barack Obama. A doua criză este legată de neînţelegerile din Congres privind majorarea plafonului datoriilor, în prezent de 16.700 de miliarde de dolari.
Republicanii l-au acuzat pe preşedintele Obama că le-a respins propunerea de prelungire cu şase săptămâni a plafonului datoriilor.
"Sunt dezamăgit că preşedintele a respins oferta noastră", a declarat Eric Cantor, şeful majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor.
Obama s-a declarat sâmbătă împotriva ideii de prelungire a plafonului datoriilor cu numai câteva săptămâni.
"Cu doar cinci zile înainte ca statul să nu se mai poată împrumuta, Congresul trebuie să propună o soluţie care să pună capăt paraliziei guvernului şi care să ne permită să ne plătim facturile", a declarat Jay Carney, purtător de cuvânt al Casei Albe.
Preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, a avertizat sâmbătă seara că se apropie un moment foarte periculos.
"Suntem la cinci zile de un moment foarte periculos. Dacă va avea loc un default al Statelor Unite, ar putea fi un eveniment dezastruos pentru ţările în dezvoltare şi foarte dăunător pentru economiile dezvoltate", a avertizat Kim.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a comparat la rândul ei efectele unui default american cu cele ale crizei financiare mondiale din 2008.
"Statutul economiei americane ar fi din nou în pericol", a spus Lagarde, într-o emisiune la canalul de televiziune NBC.
Şefii marilor bănci, între care directorul general al JP Morgan, Jamie Dimon, şi-au exprimat şi ei îngrijorarea.
În privinţa blocajului administraţiilor federale, instituit la 1 octombrie, aproape 800.000 de angajaţi federali au fost trimişi în şomaj tehnic, iar o cascadă de disfuncţionalităţi s-au produs în întreaga ţară.
În aceste condiţii, mai multe state, New York, Arizona, Colorado, Utah, Dakota de Sud, au redeschis sâmbătă, cu fonduri proprii, mai multe parcuri naţionale, cum ar fi Grand Canyon.
Banca Mondială avertizează contra unei perioade "foarte periculoase"
Preşedintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim a avertizat că Statele Unite se apropie de o perioadă 'foarte periculoasă' după un nou eşec sâmbătă al responsabililor politici de a ajunge la un acord pentru criza bugetară şi plafonul datoriei, informează AFP.
'Suntem acum doar la cinci zile de un moment foarte periculos', a declarat Kim la închiderea reuniunii anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional la Washington.
Trezoreria Statelor Unite a anunţat că nu ar avea lichidităţi pentru a respecta toate termenele ţării începând cu 17 octombrie, dacă plafonul datoriei nu este ridicat.
Pieţele financiare din întreaga lume ar fi afectate de criză în caz de intrare în incapacitate de plată a Washingtonului, mai ales ţările în curs de dezvoltare.
'Cu cât ne apropiem de data limită, cu atât mai mare va fi impactul asupra lumii în curs de dezvoltare', a spus Kim.
'În cazul în care termenul limită este atins, ar fi un eveniment dezastruos pentru ţările în curs de dezvoltare şi acest lucru ar putea fi foarte dăunător pentru economiile dezvoltate', a adăugat el.
Economiile mondiale şi americană vor fi confruntate cu creşterea ratelor dobânzilor, scăderea încrederii şi încetinirea creşterii economice în cazul în care Congresul american nu reuşeşte să se pună de acord pentru a ridica plafonul datoriei, care este în prezent de 16.700 miliarde de dolari, potrivit lui Kim.
SURSA: mediafax.ro, Agerpres
SUA riscă să ajungă ca Germania NAZISTĂ. Scenariul negru care îngrozeşte omenirea
Statele Unite ar putea deveni prima ţară occidentală care intră în default după Germania nazistă în 1933, dacă impasul din Congres privind creşterea plafonului de îndatorare va pune statul federal american în postura de a nu-şi putea plăti datoriile la scadenţă.
Germania a încetat unilateral să mai achite scadenţele datoriei pe termen lung la 6 mai 1933, la numai trei luni după ce Adolf Hitler a fost instalat în postul de cancelar. Neplata datoriilor l-a ajutat pe Hitler să-şi consolideze forţele, după ani de instabilitate politică în care Republica de la Weimar s-a luptat cu îndatorarea ridicată.
"Acestea sunt în general evenimente catastrofice. (...) Nu există final fericit", a declarat Eugene N. White, profesor de istorie a economei la Universitatea Rutgers din New Jersey, potrivit Bloomberg. Datoria uriaşă a Germaniaei ca urmare a reparţiilor de război a declanşat hiperinflaţie, blocaje politice şi de finanţare şi a adus naziştii la putere, iar ulterior default-ul. Datoria uriaşă poate conduce la rezultate greu de prevăzut, precum războiul civil şi despotismul care au devastat Florenţa după ce regele Edward al III-lea al Angliei a refuzat să-şi plătească datoriile către băncile oraşului stat italian în 1339 sau revoluţia din 1779 din Franţa, venită în urma a două default-uri ale coroanei franceze în 1770 şi 1788.
Un default al SUA, cea mai mare economie a lumii, riscă să genereze consecinţe devastatoare la nivel global, cu prăbuşiri pe burse din Brazilia până în Elveţia şi blocarea pieţei de 5.000 de miliarde de dolari a datoriei emise de Trezoreria SUA. Costurile de împrumut ar creşte puternic, rolul dolarului de monedă de rezervă a lumii ar fi pus la îndoială, iar economiile SUA şi ale altor ţări ar risca să intre în recesiune.
Liderii partidelor din Senatul SUA negociază pentru a evita intrarea ţării în default după ce autoritatea de împrumut a statului va fi epuizată la 17 octombrie. După 17 octombrie, SUA vor avea lichidităţi de 30 de miliarde de dolari, la care se vor adăuga veniturile la buget, iar statul ar putea ajunge în situaţia de a nu putea plăti scadenţele în intervalul 22-31 octombrie, potrivit Biroului pentru Buget din Congres.
