România depinde de Serbia chiar și pentru producerea unui singur glonț. Muniția rămâne o necesitate pentru Armată Eduard Pascu / 26 Martie 2021 / 12:01 Armata română, trageri de luptă la Smârdan. Sursă foto: Trustul de Presă al MApNEXCLUSIV Armata română, trageri de luptă la Smârdan. Sursă foto: Trustul de Presă al MApN Industria de apărare din România depinde de Serbia și Bulgaria în ceea ce privește pulberea și explozivul pentru a reuși să producă muniție. Acest lucru e valabil atât pentru muniție de mici calibre pentru infanterie, cât și pentru muniție de artilerie. Toată muniția pe care România o produce depinde de Serbia și Bulgaria Să luăm spre exemplu noile Piranha V achiziționate de România pentru apărarea teritoriului național și pentru onorarea obligațiilor în cadrul NATO. Vehiculele blindate Piranha V sunt echipate cu un tun de calibru 30 mm. Ei bine, muniția pentru acest echipament nu poate fi fabricată în totalitate România din lipsa tehnologiei necesare. Conform surselor DefenseRomania componentele acestui proiectil sunt achiziționate din Serbia și Bulgaria și abia apoi asamblate în țara noastră. În caz de necesitate muniția ar putea fi achiziționată de pe platforma NATO, dar nu și din România. Conform unui comunicat al MApN, în 2021, sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăşi un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din România. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi cu capital privat. În urmă cu o săptămână, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă le-a transmis cu subiect și predicat reprezentanților din industria de apărare că MApN dorește să cumpere produse de pe piața din România ”modernizarea tehnicii Armatei României trebuie să se realizeze cu implicarea industriei naționale de apărare. Pentru a fi dezvoltat acest deziderat, este necesar ca operatorii economici să își modernizeze capacitățile de producție și să se adapteze totodată la noile tehnologii de care armatele au nevoie în secolul XXI. Avem echipamente militare vechi de 20, 30 sau chiar 40 de ani care trebuie înlocuite și aceste achiziții trebuie să se realizeze cu implicarea industriei naționale de apărare, sector al economiei important pentru Armata României”. Doar că pentru acest lucru e nevoie ca industria să investească în tehnologii. Situația e generală. Toată muniția, începând de la un cartuș pentru pistolul Carpați până la cea de Piranha V. De la muniția produsă de Romarm, muniție de mici calibre pentru infanterie, până la muniție de artilerie, toată depinde de Serbia și Bulgaria. Făgăraș și Pirochim Victoria produceau pe vremuri muniție. Care ar fi soluția Fabricile din Romarm, Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraș și Pirochim Victoria, pe vremuri, produceau pulberi și explozivi, atât pentru utilizări militare cât și pentru minerit. Pentru a vedea poziția unui reprezentant din industria de apărare, publicația noastră l-a contactat pe Viorel Manole, directorul Patromil. „De foarte mulți ani, în principal din motive de prost management al instalaților, nu se mai produce muniție. Toată muniția pe care o facem în Romarm și ne lăudăm cu ea, e făcută din pulberi fie din Serbia, fie din Bulgaria”, ne-a precizat reprezentantul Patromil. „Soluția ce mai rapidă care s-a mai încercat dar nu a fost dusă la bun sfârșit este un fel de buy back. Adică să dăm înapoi instalațiile pe care le avem și să negociem alte achiziții, plătind diferența”, a mărturisit Viorel Manole. El a dat exemplul fabricii din Făgăraș unde instalația suedezilor de la Bofors AB este foarte bună. „Problema e că ea când a fost achiziționată pentru nevoile Armatei de atunci, când erau necesare cantități mari. Dacă vrei o cantitate mică se ajunge în situația în care am mai fost, producem o cantitate mică, dar la un preț dublu față de cel al pieței”, a conchis directorul Patromil.

Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO Tudor Curtifan / 24 Martie 2021 / 14:15 Bombardarea Serbiei în 1999, sursă foto: Global Research Bombardarea Serbiei în 1999, sursă foto: Global Research 23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999. Bombardamentele Alianței au continuat 77 de zile. Rapoartele oficiale ale Serbiei au semnalizat un bilanț de 2.500 de morți și 12.500 de răniți. NATO a luat această decizie după ce Serbia a fost proclamată stat agresor în urma catastrofei umanitare din Kosovo. Kosovo, regiune aflată în sudul Serbiei, populată în majoritate covârșitoare de etnici albanezi musulmani, a beneficiat de autonomie din 1974, după o decizia lui Tito. În 1989, Slobodan Miloșevici, care milita pentru reunificarea Serbiei, a anulat autonomia provinciei, lucru care a dat naștere unui val de violențe. A fost o decizie care avea să ducă la dezastru. În 1990 albanezii din Kosovo au declarat independența provinciei. Ea a fost recunoscută de către Albania în următorul an. Serbia a lansat prima operațiunea militară împotriva Kosovo. Miloșevici a refuzat să evite inevitabilul Într-o Iugoslavie divizată de conflicte etnice fără precedent, lucrurile au degenerat. După numeroase ciocniri între separatiști și forțele de ordine, Serbia a lansat în 1998 operațiuni militare împotriva Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK). În fața acestei ofensive, zeci de mii de persoane și-au părăsit casele. Pe 20 martie 1999 misiunea internațională OSCE de verificare în Kosovo a fost retrasă din regiune din cauză că obstrucționările forțelor sârbești nu îi mai permiteau să își continue activitatea. Ambasadorul Statelor Unite, Richard Holbroocke s-a deplasat la Belgrad, într-o ultimă încercare de a-l convinge pe președintele Miloșevici să pună capăt atacurilor asupra albanezilor kosovari, pentru a evita atacurile aeriene iminente din partea NATO. Miloșevici a refuzat acest lucru, iar pe 23 martie 1999 a fost dat oridnul de declanșare a atacurilor aeriene (Operațiunea Allied Force). Slobodan Miloșevici a murit în martie 2006 în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPIY) la Haga, înainte de încheierea procesului său în care era acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în anii 1990 în fosta Iugoslavie. El fusese înlăturat de la putere în urma unei mişcări populare în octombrie 2000, apoi arestat în aprilie 2001. Bombardamentele NATO asupra Serbiei În octombrie 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. În seara datei de 9 iunie 1999, la nici trei luni de la operațiune, s-a semnat Acorul tehnico-militar încheiat între NATO și Republica Federală Iugoslavia. Ulterior, ONU a salutat acceptarea de către Iugoslavia a unei soluții politice în criza din Kosovo, soluție care prevendea retragerea rapidă a forțelor iugoslave militare din regiune. Implicarea NATO în conflictul dintre Serbia și Kosovo a stârnit controverse și e o rană încă deschisă pentru mulți sârbi. Tragedia de acum 22 de ani a fost intens folosită în special de Moscova pentru a alimenta sentimentele anti-occidentale ale sârbilor. Astăzi, Kosovo care și-a proclamat independeța față de Serbia în 2008, este un stat parțial recunoscut și un teritoriu încă disputat în Peninsula Balcanică. CITEȘTE ȘI: Noi detalii după doborârea istorică de către Serbia a unui F-117 american. Sârbii au mai lovit un avion 'stealth'

Tancuri românești TR-85 și vehicule de luptă americane Bradley au efectuat trageri reale (Foto) DefenseRomania Team / 24 Martie 2021 / 15:48 A fost zi de foc în poligonul Smârdan unde grupul de luptă format din militari români, americani şi polonezi a executat un LFX (Live Fire Exercise, exerciţiu tactic cu trageri de luptă reale) interarme în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan. În perioada 16-24 martie, aproximativ 500 de militari aparţinând Armatei României, Statelor Unite ale Americii şi Poloniei s-au instruit în comun la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului "Justice Eagle 21.1". Tragerile de luptă reale au avut loc în cursul zilei de 23 martie și au avut ca obiectiv antrenarea şi evaluarea structurilor participante. Potrivit MApN, tragerile de luptă cu muniţie reală s-au executat cu tancuri TR-85, vehicule de luptă ,,Bradley”, transportoare blindate ,,Rosomak”, MLI-84 ,,Jderul” şi obuziere calibru 152 mm. Activitatea a avut loc în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă, şefului de stat major al Brigăzii 9 Mecanizată ,,Mărăşeşti”, colonel Marian Niculae, personalului militar din cadrul comandamentelor naţiunilor membre NATO şi reprezentanţilor din cadrul unităţilor participante la exerciţiu. La finalul exerciţiului, şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă, a felicitat militarii participanţi. În perioada 16-24 martie, aproximativ 500 de militari aparţinând Armatei României, Statelor Unite ale Americii şi Poloniei s-au instruit în comun la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului ,,Justice Eagle 21.1”. Grupul de luptă constituit pentru desfășurarea exercițiului este comandat de locotenent-colonel Neil Hollenbeck, locțiitor fiind comandantul Batalionului 341 Infanterie ,,Constanța", locotenent-colonel Marcel Dreghici.

Vest vs. Est. Românii aprobă cu o majoritate covârșitoare prezența trupelor SUA în țară Tudor Curtifan / 22 Martie 2021 / 12:34 Un F-22 Raptor, în timpul unui antrenament la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Sursă foto: MApN Un F-22 Raptor, în timpul unui antrenament la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Sursă foto: MApN O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția Vest (adică UE, SUA, NATO) din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, arată un comunicat al INSCOP Research, citat de DC News. 81% dintre români vor ca țara să meargă către UE, NATO și SUA. Doar 10.4% vor spre Est - Rusia și China 3. “Guardian ... (armata_romana_afganistan_51392100.jpg) În opinia a 81% dintre respondenți, Vest (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%. Avantajele aderării României la Uniunea Europeană Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%. Românii sunt patrioți europeni 31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Viitorul Uniunii Europene 77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%. Românii au încredere că NATO va apăra România 66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%. Bazele militare americane și apărarea României. O majoritate covârșitoare dintre români salută prezența americanilor în țară 2. -imagine fara descriere- (m1_abrams_mihail_kogalniceanu_56140700.jpg) Foto: Tanc american Abrams la Mihail Kogălniceanu 75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar). SUA vs. Rusia – influența asupra României În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%. Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Atitudinea românilor față de Rusia 61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Atitudinea românilor față de Occident 55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%