sâmbătă, 1 octombrie 2011
vineri, 30 septembrie 2011
Uniunea Europeană se destramă? România, prima victimă?
29 Septembrie 2011
Criza economică prelungită, apariția unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiștilor ajunși în parlament, să nu mai finanțeze țările aflate în dificultate sau chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluțiile potrivite
România experimentează pe pielea ei criza economică şi politică în care se află construcţia europeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul de liberă circulaţie, fără să primească nici un termen de reexaminare, deşi spre deosebire de Bulgaria a reuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerute de Bruxelles.
Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn al contractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru ani de criză financiara, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în forţă partidele extrimist-populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso a vorbit în discursul despre starea UE despre pericolul “fragmentării” Uniunii Europene, accentuând că “situaţia actuală este gravă” , fiindcă “din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum Euro sau libertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso speră într-o “soluţie globală”, care să ducă la restabilirea încrederii în euro şi în valorile europene, partidele extremiste au început să impună deciziile în UE: partidul antiislamic a lui Gert Wilders, care susţine guvernul olandez împreună cu extrmiştii scandinavi “Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândul lor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen. Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006, colapsul pieţei imobiliare americane crede că în următorii cinci ani zona euro se va prăbuşi, iar în 2013 va avea loc o “furtună” care ar putea prevesti o “Nouă Mare Depresiune” ca urmare a încetinirii economice în Statele Unite şi Europa.
Cea mai gravă criză pe care o traversează UE în acest moment este cea politică, susţine Roubini, argumentând că este vorba despre un “deficitul democratic” alimentat de faptul că decizii importante sunt luate de “eurocraţi nealeşi de la Bruxelles”. Fundamentul european este boicotat însă şi de criza datoriilor suverane, adică de marile datorii pe care le au statele europene, inclusiv cele care păreau sigure: Germania, Marea Britanie sau Franţa. Criza financiară din ultimii patru ani a alimentat mişcările naţionalist-populiste nu doar în Olanda şi Finlanda, ci şi în Ungaria unde inclusiv premierul conservator Viktor Orban a militat împotriva monedei euro şi guvernează fără probleme alături de extremiştii de la Jobbik. În Franţa Frontul Naţional, cunoscut pentru excesele sale naţionaliste şi protecţioniste a renăscut odată cu lansarea noii sale preşedinte Marine le Pen, care cere descotorosirea de euro. Tragedia greacească din ultimii doi ani este la rândul ei însoţită de expansiunea Adunării Populare Ortodoxe (LAOS) care la fel ca mişcarea nazistă Chryssi Avghi vrea deportarea străinilor, interzicerea imigraţiei şi restricţionarea dreptului la protest.
Măsurile de austeritate luate de guvernele UE riscă să-I propulseze pe extremişti în poziţii de decizii sau cu scoruri suficient de mari pentru a putea şantaja aşa cum se întâmplă acum în Olanda şi Finlanda. Fragmentarea a început cu oprirea României şi Bulgariei la porţile Schengen, dar e posibil ca şi măsurile de salvare a Zonei Euro să fie în viitor boicotate. Criza economică prelungită, apariţia unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiştilor ajunşi în parlament, să nu mai finanţeze ţările aflate în dificultate sau chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluţiile potrivite
miercuri, 28 septembrie 2011
Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: SITUAŢIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA şi SUA pe tema salvării ZONEI EURO
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie”
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi "o prostie", scrie The Telegraph.Oficialul german nu s-a oprit însă aici. Planul de majorare a disponibilităţilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) este susţinut cu tărie de către SUA, pe care Schauble o îndeamnă să se uite mai întâi în propria curte şi să îşi rezolve problemele şi abia apoi să dea sfaturi altora despre cum se salvează economia.
Schauble: Mărirea arsenalului EFSF, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro, nu are nicio logică"Nu înţeleg cum cineva din cadrul Comisiei Europene ar putea avea o idee atât de proastă. Rezultatul (majorării disponibilităţilor financiare ale EFSF, n.r.) ar fi punerea în pericol a rating-urilor suverane AAA (cele mai bune, care reflectă o solvabilitate maximă, n.r.). Nu are nicio logică", a declarat oficialul german.
În ceea ce priveşte presiunile exercitate de Statele Unite asupra UE în favoarea acestui plan, Schauble spune că "este întotdeauna mult mai uşor să dai sfaturi altora decât să iei decizii pentru tine. Sunt cât se poate de pregătit să-i dau şi eu sfaturi conducerii SUA".
Comentariile ministrului de Finanţe de la Berlin sunt de natură să irite cabinetul de la Casa Albă, secretarul general al Trezoreriei SUA, Tim Geithner, fiind unul dintre principalii susţinători ai majorării arsenalului EFSF, astfel încât să fie posibilă "tragerea la mal" a Italiei şi a Spaniei, dacă va fi cazul, notează sursa citată.
Preşedintele CE: Din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori precum euro şi libertatea de circulaţie
Într-un discurs ţinut astăzi dimineaţă în faţa Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, "o criză a încrederii reciproce", conform Mediafax.Barroso a recunoscut că actuala situaţie este gravă şi a ţinut, de asemenea, să sublinieze că "unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie şi de disciplină şi de solidaritate. Avem nevoie de un ţel mai înalt, de o soluţie globală". Înaltul oficial UE a atras atenţia şi asupra tendinţelor populiste din UE, care pune la grea încercare valori precum moneda unică a Uniunii şi libertatea de circulaţie. El a recunoscut, de asemenea, că "am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare".
Şapte din cele 17 state ale zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi şi mai mari ale expunerilor pe Grecia
În presa de peste ocean se vorbeşte însă despre o altă problemă, respectiv despre neînţelegerile interne din UE privind noul plan se salvarea a Greciei, în valoare de 109 miliarde de euro. Şapte din cele 17 state membre al zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi mai mari faţă de Grecia, respectiv să "ierte" statul elen de răscumpărarea anumitor titluri de stat emise până acum, scrie Financial Times.
Disputa a apărut pe fondul îngrijorărilor că nevoia de finanţare a Greciei este mult mai mare decât s-a estimat acum două luni. Liderii grupului de şase state sunt Germania şi Olanda, opoziţia fiind condusă de către Franţa şi de către Banca Centrală Europeană (BCE), care este condusă de către un francez, Jean-Claude Trichet. Mandatul acestuia va fi însă preluat la începutul lunii noiembrie de către Mario Draghi, actualul guvernator al băncii centrale a Italiei.
În iulie statele din zona euro au făcut un pact cu sistemul bancar european prin care s-au angajat să tempereze presiunea financiară atât timp cât băncile continuă să împrumute Grecia, prin cumpărarea de titluri de stat. Acordul pare a fi acum în pericol, scrie surse citată.
Premierul elen, în vizită la Berlin: Germania trebuie să recunoască efortul nostru "supra-uman"
În ceea ce priveşte evoluţia restructurării statului elen, premierul grec George Papandreou, aflat recent într-o vizită la Berlin, a cerut Germaniei să recunoască "efortul supra-uman" depus de statul pe care îl conduce pentru a impune măsuri de austeritate în mijlocul unei recesiuni din ce în ce mai puternice. "Garantez că Grecia se va ridica la nivelul angajamentelor ei", a declarat premierul elen.
Datorită ritmului lent de implementare a măsurilor de austeritate sau a rezultatelor sub aşteptări ale acestora, noile estimări indică faptul că necesarul de finanţare al Greciei pe următorii trei ani depăşeşte sensibil suma de 172 de miliarde de euro prognozată în această vară.
Pentru a asigura însă acest necesar de finanţare băncile, într-un fel sau altul, trebuie să îşi asume pierderi, respectiv să accepte că Grecia nu îşi va plăti o parte dintre datorii.
În ciuda discuţiilor în contradictoriu şi a presiunilor pe care le exercită, Germania este de aşteptat să sprijine acordarea viitoarei tranşe, de 8 miliarde de euro, din planul de salvare a Greciei. Rămâne însă de văzut dacă Berlinul va obţine sau nu din partea băncilor acceptarea unui "haircut", respectiv renunţarea la încasarea anumitor datorii de către Grecia, notează publicaţia citată.
În iulie acordul dintre liderii UE şi sistemul bancar a constat în faptul că băncile au fost de acord să schimbe titluri de stat greceşti în valoare de 135 de miliarde de euro, cu maturităţi de până în 2020, pe obligaţiuni emise de către UE, care nu vor fi răscumpărate decât peste câteva zeci de ani. Deţinătorii de titluri de stat greceşti au trebuit astfel să îşi asume o pierdere de circa 21% din valoarea totală a datoriei pe care Atena ar fi trebuit să o răscumpere de la ei. Mulţi oficiali germani au declarat însă în acel moment că situaţia a fost de aşa natură încât au fost forţaţi să accepte această propunere, care a fost prea bună pentru bănci.
marți, 27 septembrie 2011
LUMEA ÎN CRIZĂ. Rezultatele discuţiilor de la Washington: FMI vrea mai mulţi bani, falimentul Greciei pare doar o chestiune de timp iar salvarea UE va fi mult mai scumpă decât se estima
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
Discuţiile avute între oficialii mai multor state europene cu diverşi reprezentanţi ai marilor grupului financiare, prilejuite de întâlnirea anuală a FMI cu Banca Mondială, nu au adus rezultatele scontate. Discuţiile, avute la Washington, s-au concentrat, după cum era de aşteptat, pe situaţia din zona euro şi pe problema Greciei, scrie presa străină. Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, duminică, faptul că, acum, falimentul Greciei ar distruge zona euro, lăsând astfel să se înţeleagă faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru a evita acest lucru, surse citate de diverse publicaţii străine susţin că UE ia în considerare, la modul serios, mărirea capacităţii financiare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro. The Telegraph , de exemplu, susţine că printre măsurile propuse se numără nu doar majorarea disponibilităţilor EFSF (de la 440 la 2.000-3.000 de miliarde de euro), ci şi reducerea datoriilor Greciei cu 50% (aşa-numitul haircut). Mai mult decât atât, şefa FMI, Christine Lagarde, a anunţat că FMI are nevoie, la rândul lui, de o recapitalizare de câteva miliarde de euro.
Falimentul Greciei este considerat drept singura soluţie, deşi departe de a fi ideală, şi de unii economişti români.
"Grecia trebuie scoasă din acest cerc vicios. Ea ar putea să îşi achite parţial obligaţiile astfel încât, cât mai rapid posibil, datoria externă să scadă de la 160-170% din PIB la 80-90% din PIB, nivel considerat a fi sustenabil", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Varianta acestui faliment controlat este mult mai realistă decât cea a ieşirii Greciei din zona euro", a adăugat el. Merită subliniat însă că ştirile venite "pe surse" nu sunt noi. Atât faptul că Grecia ar putea fi "iertată" de plata a jumătate din datoria publică, dar şi majorarea fondurilor puse la dispoziţia EFSF la circa 2.000 de miliarde de euro sunt informaţii vehiculate încă de la începutul verii.
Drept dovadă, declaraţiile oficiale au fost cele luate în considerare de către investitori, cel puţin ţinând cont de rezultatele principalelor burse din Europa. Principalul indice al pieţei de capital de la Frankfurt, DAX, a crescut cu 2,87%, CAC 40, indicele pieţei bursiere de la Paris a crescut şi el cu 1,75%, în timp ce principalul indice de pe piaţa de capital londoneză a crescut la rândul lui cu 0,45%, conform Bloomberg.
CE POATE ÎNVĂŢA ROMÂNIA DIN LECŢIA GRECIEI: anul trecut grecii stăteau la plajă, acum sunt în pragul falimentului. Ambasadorul grec la Bucureşti, pentru Gândul: "Situaţia e foarte grea..."
Verde pe linie - cum au evoluat luni principalii indicatori bursieri din Europa
Sursă: Bloomberg
O altă explicaţie ar fi că falimentul Greciei, inclusiv posibilul "haircut" de 50% a fost deja inclus (priced in) în cotaţia acţiunilor de către investitori, evoluţia titlurilor depinzând acum mai degrabă de felul în care acest lucru va avea loc şi de capacitatea UE de a convinge pieţele că riscul de contagiune cât mai mic posibil.
În ciuda acestui semnal de moment, care denotă o oarecare revenire a sentimentului de încredere în puterea UE de a rezolva criza din Grecia, faptul că încă nu a fost prezentat un plan concret, cu soluţii explicite, menţine volatilitatea la niveluri mari, susţin unii brokeri.
Sentimentul de uşoară revenire a încrederii s-a transmis şi asupra monedei europene, care s-a apreciat uşor, cu 0,5%, faţă de moneda americană.
Evoluţia cotaţiei euro faţă de dolarul american în ultima lună
Sursă: Banca Centrală Europeană
Merkel a declarat, în cadrul unui interviu acordat duminică televiziunii ARD, că "trebuie să fim capabili să ridicăm o barieră" pentru a preveni contagiunea dinspre Grecia spre alte state, bariera fiind majorarea disponibilităţilor financiare al EFSF. Cancelarul german a declarat însă, în acelaşi timp, că este nevoie de un nou fond de salvare financiară puternic pentru a "putea, de fapt, să lăsăm un stat să intre în insolvenţă, dacă nu îşi va plăti facturile", conform Bloomberg.
În ceea ce priveşte anuţul făcut de către şefa FMI, Christine Lagarde, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, mesajul transmis a fost că fondurile actuale ale FMI, de circa 400 de miliarde de dolari, "pălesc" în comparaţie cu necesarul de finanţare care ar putea apărea din partea statelor vulnerabile dar şi a celorlalte victime ale crizei.
Anunţul de recapitalizare a băncilor din UE trebuie făcut înainte de cel privind falimentul Greciei
Nehotărârea factorilor de decizie în a prezenta un plan concret de salvare a zonei euro de pericolul de contagiune cu situaţia din Grecia şi-ar putea găsi finalul pe 4 noiembrie, termenul limită stabilit de liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii, G 20 pentru a finaliza planul. Termenul a fost anunţat de membrii G 20 printr-un comunicat de presă remis vineri.
Anunţurile de până acum, precum şi planurile de recapitalizare a anumitor bănci din UE, par a sprijini teoria că, până acum, s-a încercat mai degrabă salvarea sistemului bancar european decât a Greciei, care, se pare, nu are decât varianta falimentului controlat pentru a ieşi din criză.
"Băncile sunt şi ele o parte a problemei. Anunţul de recapitalizare a băncilor trebuie făcut la momentul oportun, înainte de anunţul privind falimentul Greciei, astfel încât să nu există nicio secundă în care investitorii să se întrebe ce bănci ar putea falimenta", ne-a declarat Radu Crăciun.
Nimeni nu poate garanta că anul viitor nu va fi mai rău, în România, decât acum
În ceea ce priveşte paralelismul dintre România şi Grecia, directorul de investiţii al Eureko Pensii consideră că acesta se limitează, în mare parte, la necesitatea continuării reformelor începute, a programului de austeritate asumat.
"Ajustările la noi, de bine de rău, s-au făcut. Trebuie continuat acest program asumat însă, pentru că nimeni nu poate garanta că ceea ce a fost mai rău a trecut, că anul viitor nu va fi mai rău decât acum", explică el, cu menţiunea că principala problemă în ceea ce priveşte fundamentarea bugetului în următorii ani este obţinerea unui deficit bugetar finanţabil de pe piaţa internă, astfel încât România să nu depindă de "sentimentul" investitorilor de pe pieţele externe.
duminică, 25 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)