LUMEA ÎN CRIZĂ. Rezultatele discuţiilor de la Washington: FMI vrea mai mulţi bani, falimentul Greciei pare doar o chestiune de timp iar salvarea UE va fi mult mai scumpă decât se estima
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
Discuţiile avute între oficialii mai multor state europene cu diverşi reprezentanţi ai marilor grupului financiare, prilejuite de întâlnirea anuală a FMI cu Banca Mondială, nu au adus rezultatele scontate. Discuţiile, avute la Washington, s-au concentrat, după cum era de aşteptat, pe situaţia din zona euro şi pe problema Greciei, scrie presa străină. Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, duminică, faptul că, acum, falimentul Greciei ar distruge zona euro, lăsând astfel să se înţeleagă faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru a evita acest lucru, surse citate de diverse publicaţii străine susţin că UE ia în considerare, la modul serios, mărirea capacităţii financiare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro. The Telegraph , de exemplu, susţine că printre măsurile propuse se numără nu doar majorarea disponibilităţilor EFSF (de la 440 la 2.000-3.000 de miliarde de euro), ci şi reducerea datoriilor Greciei cu 50% (aşa-numitul haircut). Mai mult decât atât, şefa FMI, Christine Lagarde, a anunţat că FMI are nevoie, la rândul lui, de o recapitalizare de câteva miliarde de euro.
Falimentul Greciei este considerat drept singura soluţie, deşi departe de a fi ideală, şi de unii economişti români.
"Grecia trebuie scoasă din acest cerc vicios. Ea ar putea să îşi achite parţial obligaţiile astfel încât, cât mai rapid posibil, datoria externă să scadă de la 160-170% din PIB la 80-90% din PIB, nivel considerat a fi sustenabil", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Varianta acestui faliment controlat este mult mai realistă decât cea a ieşirii Greciei din zona euro", a adăugat el. Merită subliniat însă că ştirile venite "pe surse" nu sunt noi. Atât faptul că Grecia ar putea fi "iertată" de plata a jumătate din datoria publică, dar şi majorarea fondurilor puse la dispoziţia EFSF la circa 2.000 de miliarde de euro sunt informaţii vehiculate încă de la începutul verii.
Drept dovadă, declaraţiile oficiale au fost cele luate în considerare de către investitori, cel puţin ţinând cont de rezultatele principalelor burse din Europa. Principalul indice al pieţei de capital de la Frankfurt, DAX, a crescut cu 2,87%, CAC 40, indicele pieţei bursiere de la Paris a crescut şi el cu 1,75%, în timp ce principalul indice de pe piaţa de capital londoneză a crescut la rândul lui cu 0,45%, conform Bloomberg.
CE POATE ÎNVĂŢA ROMÂNIA DIN LECŢIA GRECIEI: anul trecut grecii stăteau la plajă, acum sunt în pragul falimentului. Ambasadorul grec la Bucureşti, pentru Gândul: "Situaţia e foarte grea..."
Verde pe linie - cum au evoluat luni principalii indicatori bursieri din Europa
Sursă: Bloomberg
O altă explicaţie ar fi că falimentul Greciei, inclusiv posibilul "haircut" de 50% a fost deja inclus (priced in) în cotaţia acţiunilor de către investitori, evoluţia titlurilor depinzând acum mai degrabă de felul în care acest lucru va avea loc şi de capacitatea UE de a convinge pieţele că riscul de contagiune cât mai mic posibil.
În ciuda acestui semnal de moment, care denotă o oarecare revenire a sentimentului de încredere în puterea UE de a rezolva criza din Grecia, faptul că încă nu a fost prezentat un plan concret, cu soluţii explicite, menţine volatilitatea la niveluri mari, susţin unii brokeri.
Sentimentul de uşoară revenire a încrederii s-a transmis şi asupra monedei europene, care s-a apreciat uşor, cu 0,5%, faţă de moneda americană.
Evoluţia cotaţiei euro faţă de dolarul american în ultima lună
Sursă: Banca Centrală Europeană
Merkel a declarat, în cadrul unui interviu acordat duminică televiziunii ARD, că "trebuie să fim capabili să ridicăm o barieră" pentru a preveni contagiunea dinspre Grecia spre alte state, bariera fiind majorarea disponibilităţilor financiare al EFSF. Cancelarul german a declarat însă, în acelaşi timp, că este nevoie de un nou fond de salvare financiară puternic pentru a "putea, de fapt, să lăsăm un stat să intre în insolvenţă, dacă nu îşi va plăti facturile", conform Bloomberg.
În ceea ce priveşte anuţul făcut de către şefa FMI, Christine Lagarde, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, mesajul transmis a fost că fondurile actuale ale FMI, de circa 400 de miliarde de dolari, "pălesc" în comparaţie cu necesarul de finanţare care ar putea apărea din partea statelor vulnerabile dar şi a celorlalte victime ale crizei.
Anunţul de recapitalizare a băncilor din UE trebuie făcut înainte de cel privind falimentul Greciei
Nehotărârea factorilor de decizie în a prezenta un plan concret de salvare a zonei euro de pericolul de contagiune cu situaţia din Grecia şi-ar putea găsi finalul pe 4 noiembrie, termenul limită stabilit de liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii, G 20 pentru a finaliza planul. Termenul a fost anunţat de membrii G 20 printr-un comunicat de presă remis vineri.
Anunţurile de până acum, precum şi planurile de recapitalizare a anumitor bănci din UE, par a sprijini teoria că, până acum, s-a încercat mai degrabă salvarea sistemului bancar european decât a Greciei, care, se pare, nu are decât varianta falimentului controlat pentru a ieşi din criză.
"Băncile sunt şi ele o parte a problemei. Anunţul de recapitalizare a băncilor trebuie făcut la momentul oportun, înainte de anunţul privind falimentul Greciei, astfel încât să nu există nicio secundă în care investitorii să se întrebe ce bănci ar putea falimenta", ne-a declarat Radu Crăciun.
Nimeni nu poate garanta că anul viitor nu va fi mai rău, în România, decât acum
În ceea ce priveşte paralelismul dintre România şi Grecia, directorul de investiţii al Eureko Pensii consideră că acesta se limitează, în mare parte, la necesitatea continuării reformelor începute, a programului de austeritate asumat.
"Ajustările la noi, de bine de rău, s-au făcut. Trebuie continuat acest program asumat însă, pentru că nimeni nu poate garanta că ceea ce a fost mai rău a trecut, că anul viitor nu va fi mai rău decât acum", explică el, cu menţiunea că principala problemă în ceea ce priveşte fundamentarea bugetului în următorii ani este obţinerea unui deficit bugetar finanţabil de pe piaţa internă, astfel încât România să nu depindă de "sentimentul" investitorilor de pe pieţele externe.
proba....
RăspundețiȘtergere