Ziarul Financiar Logo BUSINESS INTERNAŢIONAL Ce se întâmplă cu economia chinezească nu este de bine şi are efecte globale SharePrint Mail Ce se întâmplă cu economia chinezească nu este de bine şi are efecte globale Autor: Bogdan Cojocaru16.08.2022, 20:35 43870 Chinezii nu mai consumă atât de mult, nu se mai împrumută şi pun mai mulţi bani deoparte. Sunt spe­riaţi că îşi vor pierde locul de muncă şi se simt mai săraci odată cu pră­bu­şirea pieţei imobiliare. Pe Anna Luan o îngrijorează viito­rul. Firma cu operaţiuni online din Shanghai la care lucrează nu a mai plătit integral salariile din aprilie, când autorităţile oraşului au aplicat un lockdown strict pentru a limita răspândirea Covid-19, scrie Bloomberg. Din fericire, tânăra de 30 de ani a pus bani deoparte în pandemie şi îşi foloseşte economiile pentru a aco­peri cheltuielile curente. De aseme­nea, ea a folosit o parte din aceşti bani pentru a plăti 200.000 de yuani (29.530 de dolari) datorii ipotecare pentru cele două locuinţe pe care le deţine în oraşul ei natal, Changzhou. „Atât de multe companii conce­diază oameni şi reduc salariile“, spune Luan. „Acum vreau doar să economi­sesc banii pe care îi am şi nici măcar nu îndrăznesc să mai chel­tuiesc.“ Cele mai recente sondaje arată că gospodăriile chinezeşti sunt mai pesimiste cu privire la creşterea veni­tu­rilor în viitor decât au fost vreo­dată. Nici măcar la începutul pande­miei în 2020 sau după criza financiară globală nu a fost aşa. Această stare de spirit îi moti­vea­ză să-şi reducă datoriile şi să-şi spo­rească economiile, o tendinţă care ar putea slăbi creşterea economică timp de ani de zile de-acum încolo. Depozitele bancare ale gospodă­riilor au crescut în prima jumătate a anului cu aproape 13% faţă de ace­eaşi perioadă din 2021. Este cea mai mare creştere înregistrată vreodată. În schimb, creditele lor au urcat cu aproximativ 8%, cel mai lent ritm de după 2007. Gospodăriile chineze au multe motive să se simtă dezamăgite. Economia încetineşte, printre altele din cauza politicii de Covid zero la care recurge guvenul şi a unei că­deri a sectorului imobiliar. Avuţia gospodăriilor a fost afectată de reducerea preţurilor locuinţelor, iar şomajul în rândul tinerilor a atins un maxim istoric de aproape 20% în iulie, de peste două ori mai mult decât rata din SUA. Oficialii au recunoscut că obiectivul oficial de anul acesta de creştere anuală a PIB de „aproximativ 5,5%“ nu mai este realizabil. Creşterea veniturilor gospodăriilor din mediul urban a fost de doar 1,9% în prima jumătate a anului, ajustată la inflaţie, faţă de 10,7% în aceeaşi perioadă din 2021, arată datele oficiale. Cheltuielile consumatorilor au încetinit şi mai repede, vânzările cu amănuntul s-au contractat cu aproape 1%. China a avut de multă vreme o rată de economisire ridicată în comparaţie cu alte ţări, parţial pentru că nu are o plasă de siguranţă socială foarte extinsă, astfel încât familiile se bazează mai mult pe propriile resurse pentru tratament medical şi pensionare. Rata de economisire a scăzut treptat de-a lungul anilor, de la aproximativ 40% din venitul disponibil în 2010 la aproximativ 35% în 2019, potrivit datelor OCDE, ceea ce înseamnă că avansul consumului a depăşit creşterea veniturilor. Până de curând, gospodăriile chineze erau suficient de încrezătoare în evoluţia veniturilor pentru a se împrumuta, sporindu-şi şi mai mult cheltuielile. Raportul dintre datoria gospodăriilor şi PIB s-a dublat cu peste 60% în deceniul de dinaintea pandemiei, o perioadă în care băncile au facilitat contractarea de credite ipotecare, punând bazele unui boom imobiliar. O proliferare a companiilor de credit de consum a supraalimentat cheltuielile de consum, care au înregistrat o creştere ajustată la inflaţie de aproape 7% anual în cei şase ani de dinainte de pandemie, potrivit datelor oficiale. „Unul dintre cele mai dăunătoare mituri despre economia chineză este că nu este condusă de consum“, a scris Andrew Batson, director de cercetare la Gavekal Dragonomics. „De fapt, combinaţia dintre consumul gospodăriilor şi investiţii a reprezentat în mod constant 50% sau mai mult din PIB-ul Chinei. Starea de rău din economia chineză din ultimele luni arată exact ce se întâmplă atunci când jumătate din PIB decide să nu mai contribuie la creştere.“ Raportul datoriei populaţiei faţă de PIB a rămas neschimbat din ultimul trimestru al anului 2020, iar unii economişti consideră că acest lucru marchează o schimbare permanentă. Impactul este clar pentru multinaţionalele care au ajuns să se bazeze pe China pentru o mare parte a veniturilor lor. Starbucks a raportat o scădere de 44% a vânzărilor din China în trimestrul încheiat la 3 iulie. Vânzările Nike în China au scăzut cu 20% în ultimul trimestru. Chiar şi comercianţii cu amănuntul online protejaţi anterior împotriva pandemiei se chinuie: veniturile din comerţul electronic din China ale Alibaba Group Holding au scăzut cu 1% în trimestrul încheiat în iunie.

PAGINA DEDICATA LU DEMENT"COLONEL......!! CEL MAI TARE DIN PARCARE... SI HOP...HOP...I_AM DAT-O LA CEOK,,,SIC !!

Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md Acasă/Actualitate/Refugiată din Ucraina: „Am impresia că moldovenii nu știu singuri ce vreau și ce sunt. Parcă vorbesc româna, însă jumătate dintre ei admiră Rusia și îl susțin pe Putin. De aceea, eu în România mă simt ca acasă” ACTUALITATE Refugiată din Ucraina: „Am impresia că moldovenii nu știu singuri ce vreau și ce sunt. Parcă vorbesc româna, însă jumătate dintre ei admiră Rusia și îl susțin pe Putin. De aceea, eu în România mă simt ca acasă” Libertatea din România a discutat cu câțiva refugiați ucraineni din regiunile Odesa, Kiev și Zaporojie, reprezentând sudul, estul și nordul țării, despre condițiile în care au luat decizia de a părăsi Ucraina, cum era văzută România de ei până la război și acum, după câteva luni de ședere pe teritoriul statului român. Refugiații din sudul, estul și nordul Ucrainei care au ajuns în România spun că nu știau mai nimic despre țara vecină și că oricum imaginea pe care o aveau despre această țară se bazează pe mituri și stereotipuri sovietice, alimentate de propaganda rusă. În schimb, după câteva luni petrecute în România, refugiații laudă poporul român și libertățile de care se bucură cetățenii și mărturisesc că își doresc ca Ucraina peste o perioadă de timp să se asemene cu România. P ovestea Victoriei din regiunea Kiev, care se ascundea prin păduri de armata rusă Victoria locuia în regiunea Kiev și povestește cititorilor Libertatea că s-a trezit din somn de la explozii foarte puternice la 4 dimineața pe 24 februarie. A fost sunată imediat de fiica mai mare, care i-a spus că Rusia a atacat Ucraina. „La 500 de metri de satul meu se afla baza militară a Gărzii Naționale. Se auzea și se vedea cum acest centru militar era bombardat întruna. Mi-am trezit copilul din somn și i-am spus că trebuie să fugim”, își aduce aminte Victoria cu lacrimi în ochi. Ea a pornit la drum cu mașina, împreună cu cele două fiice și un nepot. Practic nu și-a luat nimic cu ea. „Toți eram în panică. Totul exploda în jur. Era imposibil să te concentrezi, să devii calm. Nu mă puteam lua în mâini să conduc mașina. Am făcut multe lucruri intuitiv. Nu am mers prin Kiev, ci pe alte drumuri. Am ajuns într-un sat și am văzut cum rușii ocupau acea localitate, cum intrau cu tehnica militară peste noi. Am luat-o printr-o pădure, pe drumuri de țară. A fost un adevărat coșmar”, povestește Victoria, adăugând că războiul este o agresiune a „orcilor” neprovocată de nimeni. Patru zile a stat la vamă După ce a reușit să părăsească regiunea Kiev, fugind de ocupanți, familia Victoriei a luat o decizie spontană să nu plece spre Polonia, cum făcea majoritatea ucrainenilor, ci spre Cernăuți și apoi spre România, să ajungă cât mai repede în UE. „Am stat la vamă patru zile. Am ajuns la frontieră joi și am intrat în România duminică. Patru zile nu am dormit. Am stat toți în mașină împreună cu pisica noastră, pe care nu am putut să o las în regiunea Kiev”, își aduce aminte Victoria. „România – o țară despre care nu știam nimic” În familia Victoriei despre România nu se știa nimic. Era pentru toți o țară necunoscută. „Nu știam nimic despre această țară. La hotel ne-au cazat gratuit, ne-au oferit masă. Apoi voluntarii ne-au găsit un apartament. Vreau să-i mulțumesc României și tuturor românilor pentru că nu ați fost indiferenți față de noi. Românii sunt oameni de cuvânt și au un suflet blând. Nu ne-a supărat nimeni niciodată”, susține Victoria. După câteva zile de România, fiica Victoriei, Anghelina, nu-și găsea locul, era într-o depresie permanentă. Psihologii voluntari români au ajutat-o. Așa, pas cu pas, fiica Victoriei a început să vadă lumea în culori. „Învățăm intens limba română. Anghelina s-a înscris e la studii. Vrem să ne integrăm în societatea de aici. Ne temem să ne mai întoarcem acasă”, precizează Victoria. Refugiată din regiunea Odesa: „Ucraina trebuie să devină ca România” „Am părăsit Ucraina pe 26 februarie. Eram foarte speriați. Se auzeau bubuituri și explozii. Am stat în beciul casei o zi, dar copilul plângea întruna. Am luat o decizie spontană să plecăm în Republica Moldova. Acolo am stat 2 luni. Avem un copil invalid care necesită tratament și reabilitare. Soțul meu este din regiunea Lugansk, el a fugit de invazia rusă pentru prima dată în 2014 și acum am fugit împreună, a doua oară. Am auzit la Chișinău că în România sunt oameni care pot să ne ajute cu tratamentul copilului și așa am ajuns pentru prima dată în acest stat numit România”, povestește pentru cititorii Libertatea Svetlana, care s-a refugiat din regiunea Odesa. Tânăra susține că vrea ca Ucraina să devină peste ani ca România. „Îmi place foarte mult România. Este o țară în care merită să trăiești pentru că aici copilul meu are tot ce are nevoie. Deocamdată lucrez online cu clienții mei din Ucraina, sunt avocat. Dacă voi reuși cândva să lucrez și pe teritoriul României în domeniul juridic, voi fi foarte fericită”, susține Svetlana din regiunea Odesa. „În România aerul este altfel decât în Republica Moldova” Cuplul din regiunea Odesa a comparat societatea moldovenească cu cea românească și spune că „în România poți respira mult mai liber”. „Cum trecem vama din Republica Moldova în România parcă este un alt aer aici. Nu zic că este o țară ideală, are și multe minusuri, însă oamenii sunt cumva mai conștienți”, spune Svetlana, adăugând că simte în Republica Moldova foarte multe reminiscențe sovietice în mentalul colectiv. „Când auzeam de la moldoveni niște teze false despre războiul din Ucraina, îmi venea în cap să le spun: nu mai vorbiți aiurea, noi am trecut prin asta, trageți concluzii, oare vreți și voi un război acum pe capul vostru”, povestește Svetlana. În același timp, cuplul din regiunea Odesa spune că moldovenii sunt foarte buni, primitori, deschiși, dar modul lor de gândire diferă de cel al românilor. „Am impresia că moldovenii nu știu singuri ce vreau și ce sunt. Parcă vorbesc româna, însă jumătate dintre ei admiră Rusia și îl susțin pe Putin. De aceea, eu în România mă simt ca acasă”, spune Svetlana, subliniind contradicțiile identitare ale cetățenilor moldoveni pe care le-a observat ca jurist și refugiat ucrainean. „Eu stau în județul Suceava. Observ că aici oamenii știu la care națiune aparțin, ei își respectă legile, ei cunosc limba de stat, toți vorbesc româna. Cred că Ucraina trebuie peste ani să devină ca România”, susține Svetlana din regiunea Odesa

Moscova se confruntă cu mișcări secesioniste. Proiectul ruperii Rusiei în 34 de state: „Viitorul a 144 de milioane de oameni se prăbușește din cauza elitei putiniste” esioniste / Sursă foto: Kremlin Rusia se confruntă cu mișcări secesioniste. Mișcarea Națiunilor Libere ale Rusiei propune spargerea Federației. Federația Rusă este împărțită în 88 de subiecte federale (entități constituente), din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute ca „naționalități titulare”. Republicile diferă de celelalte subiecte federale prin aceea că ele au dreptul să-și stabilească propria lor limbă oficială (art.68 al Constituției Federației Ruse) și au propria lor constituție. Alte subiecte federale, așa cum sunt krainele sau oblasturile nu au acest drept. Șeful executiv al republicii poartă titlul de președinte. Ads by Ad.Plus Nivelul real al autonomiei acestor unități teritorial-administrative variază de la caz la caz. Dar în general este destul de extins. Adunările parlamentare ale republicilor au votat uneori legi care au intrat în conflict cu constituția federală. Iar executivele republicane au tendința să devină foarte puternice. Totuși, această autonomie a fost îngrădită în mod considerabil din anii 2000, în timpul mandatelor președintelui Vladimir Putin. Președintele Putin a încercat să impună supremația legilor și constituției ruse. Mișcarea Națiunilor Libere ale Rusiei a propus la sfârșitul lunii iulie nici mai mult, nici mai puțin decât spargerea Federației Ruse. Propunerea a venit în cadrul unui forum desfășurat la Praga la finalul lunii iulie. Obiectivele Mișcării sunt axate pe eliberarea națiunilor aflate în componența Federației Ruse. Le menționăm mai jos: Bunăstarea, prosperitatea și viitorul a celor 144 de milioane de oameni care trăiesc în Rusia sunt obiectivul nostru. Faptul că oamenii trăiesc în sărăcie este un efect direct a acțiunilor lui lui Putin și ale oligarhilor care au legături strânse cu Kremlinul. Actualul regim a construit un sistem autoritar cu o capitală prosperă, care sifonează resursele din „coloniile” subordonate și impune extinderea „bazei alimentare”. Poftele ireprimabile și politicile agresive ale Moscovei au dus deja la cel mai mare război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Situația se deteriorează necontrolat. Soarta popoarelor este amenințată, nu numai în Rusia, ci în întreaga lume. Este timpul să întoarcem cursul istoriei. Astăzi, resursele naturale ale regiunilor componente ale Federației Ruse, precum și oamenii de pe un teritoriu vast servesc intereselor Moscovei. Dar Națiunile Rusiei au dreptul la autodeterminare și la un viitor demn pentru ele, copiii și nepoții lor. Oamenii ar trebui să-și gestioneze singuri viața și să-și găsească locul în comunitatea internațională. Forumul Națiunilor Libere din Rusia este o platformă ce reunește liderii municipali și regionali, membrii mișcărilor de opoziție din Federația Rusă, reprezentanți ai mișcărilor naționale, activiști, comunitatea de experți și toți cei care sunt conștienți de necesitatea unei transformări imediate a Rusiei. Discutăm modalități de schimbare structurală în societate. Dezvoltăm un plan de acțiuni specifice. Concentrăm resursele și coordonăm eforturile pentru o eficiență maximă în atingerea obiectivelor noastre. Scopurile organizației: Obiectivele Forumului sunt: ​​reconstrucția și transformarea structurală a Rusiei, dezvoltarea economică și politică a regiunilor și autonomiilor istorico-culturale, implementarea deplină a drepturilor și libertăților civile și bunăstarea socială a oamenilor. Participanții la forum dezvoltă abordări cu privire la crearea de administrații și guverne de tranziție a statelor naționale independente post-Putin. Discută despre reducerea riscurilor de colaps necontrolat în sectoare cheie (inclusiv demilitarizarea cu respingerea completă a arsenalului nuclear), formează noua arhitectură europeană de securitate colectivă și dezvoltă politici a coexistenței pașnice, de bună vecinătate a noilor republici independente ale Rusiei și ale țărilor vecine.