Google Website Translator Gadget

joi, 18 mai 2017


Turele usoare – calibre medii

Dupa ce pana in anii ’90 transportoarele blindate romanesti au fost dotate aproape exclusiv cu mitraliere de pana la celebrul calibru 14,5mm sovietic, cu mici exceptii, iar apoi dotarea a fost si mai «subtire » in cazul batalionului de Piranha IIIC, cu turele teleoperate RWS-M Elbit cal.12,7mm… acum unii se plang ca si un tun KBA-25 sau M242 Bushmaster de calibrul 25 mm sunt prea putin pentru a face fata noilor oponenti de provenienta ruseasca.
Piranha IIIC (Armyrecognition.com)
In primul rand ar trebui sa ne clarificam rolul vehiculului si echiparii aferente de luat in calcul: daca este o varianta de baza – transportor de trupe, atunci probabil ca arme pana la cal. 25mm sunt multumitoare, daca insa vorbim de un vehicul de lupta a infanteriei, atunci probabil ca vorbim de calibre in zona 25mm-57mm sau chiar peste. Contraexemplul polonez, care si-au echipat majoritatea vehiculelor Rosomak cu tun cal.30mm Bushmaster este si el partial, deoarece au in inventar si o versiune transportor (APC) – versiunea M3, echipat doar cu mitraliera cal. 12,7mm/ aruncator cal.40mm.

« celebra » RWS-M Elbit
Sa incepem cu Piranha IIIC romanesti si optiunea saraca a turelelor Elbit RWS-M (cu gama de calibre: 5,56, 7,62, 12,7mm sau aruncator grenade cal. 40mm), probabil aleasa, dincolo de integrarea in industria locala (Elbit/Elmet International Bacau in cooperare cu ProOptica Bucuresti), din ratiuni de pret (15 mil.$ intregul lot) vs misiunea pentru care a fost cumparat primul lot: patrularea in Afganistan eventual transportul brigazii de infanterie. Un episod inedit a fost ca dupa cumpararea primului lot, Elbit a recomandat schimbarea turelelor cu un model care sa asigure o putere de foc multumitoare, posibil ORCWS cal. 25/30mm (masa 0,9-1t), sugestie careia MApN a raspuns ca nu au contract cu Elbit ci cu MOWAG.
Alegerea acestei turele a fost una controversata, in primul rand datorita problemelor de integrare in raport cu trapa soferului dar si calitatea afisajelor. Acesta ar fi doar un aspect. Pe de alta parte, industria autohtona alesese in repetate randuri integrarea pe prototipurile propriilor vehicule a familiei concurente de Samson/ Katlanit la Rafael, care avea cateva avantaje:
1.) exista si in versiune Mini-Samson cu lansator de 2 rachete Spike-LR (fiind instalata si pe un prototip de Zimbru):

Mini Samson cu 50cal BMG si Spike
2.) calibrul maxim al mitralierelor instalabile pe Mini-Samson este 14,5mm, fiind vorba de KPVT, un calibru superior lui 12,7mm ca si forta de penetrare. Acestea ar fi o optiune de inlocuire 1:1 a vechilor turele cal. 14,7mm de pe B-33 Zimbru sau alte taburi romanesti, ramanand un semn de intrebare asupra fiabilitatii mitralierelor.

Samson KPVT
3.) are si un derivat – Dual Samson – cu 2 arme de calibru mic instalate in tandem: AGL 40mm/ 50cal BMG & mitraliera cal. 7,62mm,

Samson Dual
Sau poate acomoda in loc de a doua arma un lansator de rachete Spike, turela beneficiind si de un alt avantaj – solutie patent al Rafael: reincarcarea munitiei se face sub protectia plafonului, fara a fi nevoie ca operatorul uman sa iasa din vehicul pentru a schimba cutia de munitie.
4.) si nu in ultimul rand are evolutii recente, cu un nou design si cu protectie imbunatatita pentru versiunea Mini.
Mini-Samson cu Spike, versiune moderna
Daca versiunile Mini-Samson cantaresc 140-160kg si ofera protectie balistica de baza, posibil pana la STANAG nivel 2, versiunea Junior, pentru cal. 5,56/7,62mm cantareste 60-75kg, fiind ideala ca si turela a comandantului, sau ca si turela secundara pentru orice vehicul blindat.
Pentru o varianta alternativa la Spike, cu o racheta antitanc serioasa de tip trage-si-uita, un exemplu de retinut este Kongsberg M151 Protector cu M2 Browning si Javelin (sau Hellfire). La modul ideal, ar fi putut avea si un aruncator cal. 40mm:

Kongsberg M151 Protector RWS cu lansator rachete
Daca discutam de aceeasi clasa de turele usoare, in cazul Agilis, Rheinmetall ar putea propune, alaturi de Fieldranger, E8 sau Lance/ RC (pentru MLI) si o serie de turele secundare din categoria RLS 609M -dual sau Qimek (cal. 12,7mm), Nanuk si Amarok.
Rheinmetall RLS 609M
Qimek… un fel de Alien
La toate acestea se adauga si participarea Rheinmetall cu senzori si alte componente la clasa de turele FLW a celor de la KMW.

Si Nanuk
Apoi, la categoria arme usoare exista si turelele romanesti Anubis/RCWS-Ro Pro-Optica (testat si pe SAUR2 si RTD Sherpa) precum si Grifon al UMB/ Digital Bit, evident cu mai putine sisteme de arme integrate, desi Digital Bit ar putea oferi cam tot portofoliul Elbit la nevoie, insa interesante ca si turele secundare.
Anubis pe SAUR2
Imagine deosebita cu Grifon, tocmai pentru radarul Thales Squire si senzorii zi/noapte
Protectia balistica (depinde de solutiile de compartimentare si blindaj) a unor astfel de turele nu este chiar punctul forte, insa trebuie avut in vedere ca turelele de acest gen au un profil redus, fiind greu de lovit, iar pe de alta parte, penetrarea sau pierderea capacitatilor unei astfel de turele nu afecteaza compartimentul echipajului, ci doar reduce capacitatea de a lupta a vehiculului. In acelasi timp, nu poti avea si masa scazuta a echipamentului dar si protectie ridicata a acestuia.
O turela serioasa pentru vehicul de lupta a infanteriei, cu arme cal.20-40mm, ca e vorba de familia OWS-R pe care o avem si noi, sau de familia Rafael Samson OWS /30mm (aici, versiunea instalata pe Piranha) si Elbit UT-30 (partial fabricata la Elmet Bacau), cantareste de la 1,3-1,5 tone in sus. Celebra turela Rheinmetall Lance care atinge o protectie STANAG 4569 nivel 4 datorita blindajului ceramic, cantareste intre 2,5-3,5 tone (in functie de protectie), similar o turela Otomelara Hitfist cal. 30mm (prezenta si pe Rosomak), care cantareste 2,8-3,2 tone in functie de echipare si nivel blindaj. De asemenea, un ORCWS-30 echipat cu Bushmaster II costa la peste 1 mil.$ bucata, cele din clasa sa enumerate mai sus putand avea preturi similare, pana in 2 mil.$.
Rafael OWS-25 – poate acomoda si tun cal. 30mm
Recent a aparut o clasa de turele teleoperate relativ usoare si plasate in totalitate deasupra plafonului (in jurul a maxim 500kg) dar cu tun calibrul 20-30mm, din categorie cu Fieldranger, FLW-500 (echipat cu celebrul tun cu recul redus cal. 30 mm ATK M230LF, derivat al celui de pe Apache, si rezerva 150 lovituri inlantuite/ : « chaingun») sau RIWP/Invictus.
Revenind la Fieldranger, este o turela dezvoltata recent, derivata din Searanger-ul naval cal.20mm, prezentata la expozitii in ultimii doi ani si este déjà integrata pe… Piranha III+, avand ca si destinatie transportoarele blindate si vehiculele de recunoastere.
Tunul automat Oerlikon KBA 25 mm x 137 este operat cu gaz si alimentat selectiv dual, putand atinge distante de pana la 7km , din care eficient la maxim3km, la o cadenta maxima de 700 lovituri/minut (600 sustinut, in timp ce un cal.30mm ATK M230LF are cadenta de doar 200) in mod automat si 200 lovituri/minut in mod foc cu foc. Cu o masa de doar 112kg si simplitate in folosire si fiabil, tunul este déjà integrat pe MLI-84M (MApN are in stoc 67 de tunuri cu tot cu turele OWS-25R), fiind prezent in lista de produse Arsenal Resita /Romarm, iar productia de munitie specifica se face partial si la noi in tara, la UPS Dragomiresti (APFSDS-T, FAPDS-T, TPDS-T).
Legat de munitie, trebuie remarcat ca proiectilul perforant APDS-T 25mm tras de KBA poate strapunge 25mm de blindaj de otel inclinat la 60° la o distanta de 1km, iar pentru F-35 s-a dezvolta o noua munitie APEX MRDP cal.25mm. Supravietuirea unui vehicul blindat la o astfel de lovitura incepe la nivel 5 STANAG4569, in timp ce la cal. 30mm APFSDS incepe la nivel 6. Sa nu uitam ca M2 Bradley este echipat cu un tun care foloseste aceeasi munitie pentru tunul M242 cal.25mm (cadenta 200 lovituri/min), acompaniat de o mitraliera cal. 7,62mm si un lansator cu 2 rachete antitanc TOW, acesta fiind un MLI. Folosind munitia penetranta cu uraniu saracit de tip M919 APFSDS-T (Armor-Piercing Fin Stabilized Discarding Sabot with Tracer), acesta a reusit sa distruga tancuri T-55 in timpul Desert Storm si chiar sa scoata din lupta de la distante mici tancuri T-72.
Deci KBA25 este suficient pentru o configuratie transportor de trupe, avand cadenta mult mai ridicata decat clasele superioare, necesara sprijinului cu foc al infanteriei si suficienta putere pentru a distruge vehicule blindate usoare si medii dar si pentru a neutraliza puncta intarite si cladiri, lasand si o rezerva de masa pentru protectie suplimentara a transportorului, daca se vrea amfibiu, sau pentru alte sisteme. Ideal ar fi daca o astfel de turela ar integra si o mitraliera coaxiala cal. 7,62mm si eventual un lansator de rachete antitanc, sau daca ar fi complementata de o turela usoara de calibru mic.
O alta idee de completare a protectiei blindatului, furnizata tot de Rheinmetall in parteneriat cu IBD Deisenroth Engineering, ar fi sistemul activ ADS. Acesta este de tip cutie de contramasuri, radar de avertizare si senzori optronici, fiind in evaluare de Bundeswehr, si este capabil sa opreasca rachete ghidate (inclusiv in arc vertical) si neghidate, penetratori formati prin explozie (EFP) dar si proiectile antitanc HE(AT) si APFSDS.
Apropos tot de Rheinmetall… o turela sugestiva pentru vehicule 4×4, care ma face sa ma gandesc la STAR-80L si alte “magarii” – RLCM (Remote Control Lightweight Missile Mount) – utilizand um lansator din fibra de carbon de doar 19kg si avand o masa totala intre 100-140kg: