FINANCIAR Rubla rusească, în picaj accelerat 3 luni în urmăde Liviu Anghel18 Vizualizări: Prima pagină » Rubla rusească, în picaj accelerat Rubla rusească a scăzut din nou în raport cu dolarul și euro, mulţi experţi încercând să explice cauza acestei deprecieri a monedei ruse. De la începutul anului, rubla a pierdut 16% din valoare faţă de dolar și 13% în raport cu euro. Săptămâna trecută, s-au plătit aproximativ 83 de ruble pentru un euro, și 91 de ruble per dolar. Rubla devine astfel a treia monedă globală cu cele mai proaste performanțe din acest an, după lira egipteană și pesoul argentinian. După ce trupele ruse au invadat Ucraina, rubla a scăzut imediat la 113 ruble pentru un dolar. Banca Centrală Rusă și Ministerul Finanțelor au pompat bani în piață, iar, în iulie, au reușit să readucă cursul de schimb la 50 de ruble pentru dolar. De când Occidentul a impus un plafon pentru prețul petrolului rusesc, la finele anului trecut, moneda celui de-al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită, s-a depreciat. Potrivit oficialilor ruși, citaţi de Deutsche Welle, actuala depreciere a rublei este cauzată de importurile tot mai mari și de ieșirile masive de capital străin. În ianuarie, veniturile fiscale din Rusia au scăzut cu 35%, însă oficialii guvernamentali spun că, spre sfârșitul anului financiar actual, când marii exportatori schimbă valută în ruble pentru a-și plăti impozitele, situaţia se va schimba. Experţii cred că factorul decisiv în scăderea veniturilor fiscale a fost scăderea preţului țițeiului Ural, care s-a vândut cu 49 de dolari pe baril, în ianuarie. Sursa citată scrie că bugetul Rusiei pentru anul în curs este construit pe un preț mediu anual al petrolului de 70 de dolari pe baril. UE a impus un plafon maxim de cumpărare de 60 de dolari pe baril ţiţeiului rusesc, Kremlinul pierzând peste 170 de milioane de dolari pe zi, din această cauză. Țițeiul Brent se tranzacționa la aproximativ 85 de dolari pe baril săptămâna trecută. Vladimir Putin a aprobat recent un acord care îi permite gigantului energetic britanic Shell să-și vândă participația la proiectul conductei de petrol Sakhalin-2 din Orientul Îndepărtat rus. Acordul permite companiei Shell să transfere în străinătate 94 de miliarde de ruble (1,1 miliarde de euro) din vânzarea proiectului conductei de petrol, care va fi achiziţionată de Novatek, al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia. Bloomberg Economics estimează că firmele străine care au părăsit Rusia anul trecut au vândut active în valoare de până în 20 de miliarde de dolari. A scăzut mult şi volumul lichidităţilor tranzacțiilor în dolari: de la peste trei miliarde de dolari pe zi, înainte de război, la aproximativ un miliard de dolari pe zi, acum. În plus, costurile importului de înalte tehnologii occidentale prin țări terțe precum Turcia, Kazahstan, China și Serbia sunt, de asemenea, în creștere. Potrivit altor profesionişti din domeniu, deprecierea rublei reprezintă şi un semn al daunelor pe termen lung pe care războiul purtat cu costuri imense le aduce economiei ruse. Îndepărtarea de Occident, conduce la o dependență în creştere faţă de China, care folosește Rusia ca pe o nouă colonie de materii prime. China impune Rusiei prețuri mai mici ale materiilor prime pe care le vinde, a declarat Albrecht Rotacher, fost funcţionar în cadrul Comisiei Europene, pentru Deutsche Welle. În ianuarie, Rusia a început să-și vândă rezervele de yuani chinezeşti pentru a acoperi deficitul bugetar cauzat de scăderea veniturilor din petrol și gaze și de cheltuielile de război. În 2022, Rusia a înregistrat un deficit bugetar de 3,3 trilioane de ruble, aproximativ 2,3% din PIB. Există o reorientare către yuan, care reprezintă deja peste 30% din tranzacțiile de pe piața valutară locală. Înainte de invadarea Ucrainei, ponderea yuanului era mai mică de 1%. Din păcate pentru ruşi, yuanul nu este o monedă complet convertibilă, nefiind la fel de lichidă precum dolarul și euro, așa că tranziția către yuan este lentă, spune Elina Rybakova de la un think tank local. Există şi experţi care cred că guvernul rus preferă o slăbire treptată a rublei, deoarece aceasta ar crește veniturile bugetare fără a provoca o inflație mai mare. Devalorizarea monedei ruse ajută la creșterea valorii rublei, a veniturilor din petrol în buget, atenuând astfel creșterea deficitului, explică analistul financiar Tim Ash. Rusia speră că petrolul va atinge un preţ de 100 de dolari per baril, după ce OPEC+ a anunţat reducerea producţiei

ESTE CAM FRUSTRANT SA VEZI CA APROAPE DUPA 20 DE ANI .....AM AVUT DREPTATE IN TOATE....!!!! Se zice ca MApN ar fi intocmit un proiect ...pentru salarizarea militarilor si politistilor... De ce se ocupa MApN de salarizarea politistilor??? C’asa-i la noi! Ce zice acel proiect pe scurt: - ar inlocui ceea ce in prezent este prevazut in An. VI/l.153/2017 - salarizarea asemanatoare salarizarii militarilor americani: dupa grad si functie - dispar o multime din sporurile care se acorda in prezent ---- mare durere la unii sefi care nu-si vor mai putea “rasplati” pe cei fideli, si “pedepsi” pe cei neascultatori - sporurile nu se mai calculeaza ca procent din SF ---- sporurile vor fi “sume fixe” ca procent din salariul minim pe economie ---- spre exemplu: sporul pentru SDSL va fi o “suma fixa” de la soldat la general cu patru stele - dispar gradatiile ---- pentru vechimi peste 15 ani (care au SOSP) vor avea o indemnizatie de 10% - 15% - 20% din sal. min. pe econ. (deci sume egale de la general la soldat) ---- cei cu vechime in serviciu peste 25 ani vor avea o majorare cu 25% a SF dupa implinirea virstei de 50 de ani ---- cei cu vechime in serviciu peste 30 de ani ar primi, la trecerea in rezerva la virsta standard de pensionare, o indemnizatie de 12 SF. - dispare solda de comanda ---- functiile pe grade sint diferentiate pentru functiile de comanda si cele de executie O eventuala noua salarizare a celor in activitate nu are nici un efect asupra pensiilor aflate in plata! Sa le uram succesuri celor care au intocmit acel proiect!

Cutremur în Europa: Se prăbușește Italia / Investitorii s-au speriat, acţiunile băncilor se prăbuşesc după impunerea taxei de 40% pe profitul bancilor Autor: Stefan Andrei Publicat: 08/08/2023 17:50 Actualizat: 08/08/2023 22:51 Sursa foto: Prophecynews Italia Euro Italia a dat o lovitură surprinzătoare băncilor sale şi a provocat haos în tot sectorul bancar din Europa, după ce a decis luni seara că stabileşte o impozitare unică de 40% pe profiturile obţinute de bănci prin creşterea ratelor dobânzilor, după ce reproşase creditorilor că nu au recompensat depozitele, relatează Reuters. Acţiunile băncilor europene s-au prăbuşit marţi, după ce Italia a instituit pentru 2023 taxa excepţională de 40% pentru bănci, într-o măsură surprinzătoare care riscă să reducă apetitul investitorilor pentru activele din zona euro. Ratele oficiale ale dobânzilor, crescute considerabil, au generat profituri record pentru bănci, deoarece costul împrumuturilor a crescut, în timp ce creditorii s-au abţinut să recompenseze clienţii mai mult pentru depozite. Ţări precum Spania şi Ungaria au impus deja taxe pe profit pentru acest sector, iar alte ţări ar putea să le urmeze exemplul. Guvernul italian a spus că doreşte să folosească veniturile astfel obţinute pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu costul vieţii, cum ar fi deţinătorii de credite ipotecare. O SURPRIZĂ CHIAR ŞI PENTRU UNII MEMBRI AI GUVERNULUI Guvernul premierului italian Giorgia Meloni lansase ideea la începutul anului, dar a părut apoi că ar fi renunţat la acest plan. De atunci, însă, rezultatele slabe din primul semestru ale băncilor au readus problema în atenţie şi au determinat guvernul să acţioneze chiar înainte de vacanţa politică de vară. O sursă guvernamentală a declarat că mişcarea a fost o surpriză chiar şi pentru unii miniştri la şedinţa de luni seară a cabinetului. O a doua sursă a precizat că guvernul a intenţionat "să pedepsească comportamentul incorect al băncilor". Creditorii din Italia au transferat deponenţilor în medie doar 12% din creşterea ratelor, faţă de 22% în zona euro, a calculat Jefferies. "Trebuie doar să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului pentru a realiza că nu este vorba doar de câteva milioane, ci de miliarde", a declarat vicepremierul Matteo Salvini într-o conferinţă de presă susţinută la Roma luni seara târziu. "Dacă (este adevărat că) povara care derivă din costul banilor s-a dublat pentru gospodării şi întreprinderi, ceea ce primesc titularii de conturi curente cu siguranţă nu s-a dublat", a spus Salvini. PE CE SE BAZEAZĂ GUVERNUL ITALIAN Italia va aplica taxa din 2023, iar băncile vor plăti sumele până la 30 iunie 2024. Măsura se aplică la marja netă de dobândă (NIM), o măsură a venitului provenit din diferenţa dintre ratele la credite şi cele la depozite. Italia va impozita 40% din NIM-ul obţinut în 2022 sau 2023 - în funcţie de care sumă este mai mare - vizând creşterea anuală peste pragurile stabilite la nu mai puţin de 5% pentru 2022 şi 10% pentru 2023. Conform proiectului iniţial, pragurile erau de 3% şi 6%. La sfârşitul lunii trecute, Intesa a declarat că se aştepta să încaseze peste 13,5 miliarde de euro în acest an numai din NIM-ul său. Toţi principalii creditori italieni au raportat rezultate mult mai bune decât se aşteptau pentru primele şase luni şi şi-au îmbunătăţit perspectivele de profit datorită ratelor mai mari. Spre deosebire de omoloagele din alte câteva ţări europene, băncile italiene nu au perceput niciodată taxe pentru depozite atunci când ratele oficiale au scăzut sub zero. De când au crescut ratele, acestea au redus costurile conturilor curente, dar au refuzat să recompenseze numerarul deţinut în acestea, spunând că banii sunt pentru utilizarea zilnică şi nu pentru investiţii. Pe baza unor estimări preliminare, analiştii Citi au calculat că taxa ar putea şterge aproape o cincime din veniturile nete ale băncilor italiene în 2023, iar Bank of America a estimat încasări de 2-3 miliarde de euro pentru guvern. Surse au declarat că Trezoreria italiană se aşteaptă să încaseze până în 3 miliarde de euro din această măsură. Această sumă ar fi similară celor 2,8 miliarde de euro strânse în mod similar dintr-o impozitare neaşteptată impusă anul acesta pentru companiile energetice. Băncile italiene crescuseră cu 50% în ultimul an, depăşind o creştere de 20% a sectorului european. CONSECINŢE Ca urmare a deciziei luate luni seara de guvernul de la Roma, indicele acţiunilor bancare din Italia se prăbuşise marţi, până la ora 12.12 GMT (15.12, ora României), cu 7,7%, liderul sectorului, banca Intesa Sanpaolo, scăzând cu 8,4%, iar rivalul UniCredit cu 7%. Taxa unică pe profiturile pe care băncile italiene le obţin din creşterea ratelor dobânzilor a provocat frisoane în întregul sector bancar. Băncile italiene au tras în jos şi indicele european (.SX7E) cu 3,3%, în condiţiile în care a cântărit şi retrogradarea de către Moody's a unor bănci americane. Indicatorul era pe cale să înregistreze cea mai mare scădere zilnică de la turbulenţele din sectorul bancar din martie, când Credit Suisse s-a prăbuşit, scrie Reuters. "Aceste intervenţii guvernamentale din Europa nu contribuie la asigurarea stabilităţii necesare pentru a reduce prima de risc ataşată zonei euro. Nu este doar un lucru italian, Spania a făcut acelaşi lucru anul trecut", a declarat Gilles Guibout, şeful strategiilor de acţiuni la Axa Investment Managers din Paris. Repercusiunile au atins şi alte bănci din blocul monetar, inclusiv Deutsche Bank şi Commerzbank din Germania, BNP Paribas şi Credit Agricole din Franţa, alături de creditori spanioli precum Santander. Toate acţiunile acestora au scăzut cu peste 4%. Euro a scăzut cu 0,5% marţi, în timp ce piaţa instrumentelor derivate a arătat că un indicator al riscului de credit în sistemul bancar din zona euro a înregistrat cea mai mare creştere într-o singură zi de la jumătatea lunii iulie. Vestea că agenţia de rating Moody's a retrogradat luni ratingurile de credit a 10 bănci americane cu o treaptă a fost, de asemenea, considerată negativă pentru sector. "Este vorba de taxa pe câştiguri neaşteptate, fără nicio umbră de îndoială, ştirile din SUA nu fac decât să adauge sare pe rană şi, evident, nu ajută", a declarat Stephane Ekolo, strateg de acţiuni la Tradition.

https://youtu.be/ANbVBuYw9sY