ECONOMIE

3 of 6

Ce interese au SUA, Rusia și Ungaria față de Roșia Montană

Andrei Moisoiu / 29 Sep 2013 09:57

Aurul din Apusei a jucat un rol crucial în istoria României, încă de pe vremea când dacii au fost cuceriți de împăratul Traian pentru că erau posesorii unor resurse cheie.

Într-o analiză geopolitică, publicată pe pesurse.ro, deputatul PC, Ovidiu Raetchi, spune că reconfigurarile majore ale istoriei se fac în jurul resurselor-cheie. Militare, materiale, energetice.

”Aurul din Munții Apuseni le-a venit de hac, spuneam, și dacilor. Suntem latini grație aceluiași aur pentru care ne ciondănim azi; niciodată Traian nu ar fi acceptat finanțarea unui război costisitor peste Dunăre doar pentru că geții se purtau obraznic, ca o mică putere zonală. Fără Roșia Montană, așa zicând, azi vorbeam lima slavă. (Un moment similar, când istoria a ieșit din matcă și Marile Puteri s-au uitat cu insistență spre România, a venit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când cerealele erau resursa-cheie; am reușit atunci Unirea Principatelor, Regatul și Independența. Petrolul, dimpotrivă, ne-a adus numai necazuri, făcându-i pe Hitler și Stalin să privească concomitent spre noi cu prea mare atenție).

Raetchi propune ca subiectul Roșia Montană să fie fie privit în mod rațional și spune că Marile Puteri par a avea un interes în Apuseni. Interesul acesta nu ar însemna neaparat ”luatul aurului României”, ci miza ar putea fi împiedicarea altora de a-l avea.

”Agitația politică din România de azi, cu rupturi nebănuite și apropieri bizare, pare să aibă la baza un astfel de “interes” special al Marilor Puteri pentru direcția în care o iau resursele strategice românești. Iar acest interes nu se traduce, desigur, într-un limbaj vadimist sec (“Ne iau străinii gazele”), pentru că simpla “posesie” nu e întotdeauna o miza atunci când e vorba de resuse. Poate fi o miză, de pildă, doar să-ți împiedici un rival să aibă acces la ele; sau să îți asiguri suficiente informații (intelligence) despre modul în care vor fi distribuite acestea”, mai spune deputatul.

”În astfel de termeni cred că este lucid să gândim atunci când observăm că aurul din Apuseni e și azi la fel de ofertant ca în urma cu două milenii. Și nu doar aurul, ci și succesorii săi de număr atomic din tabelul lui Mendeleev, care se găsesc din belșug la Roșia Montană. Și care pot avea aplicații interesante: de pildă militare… Cât despre energie, e relativ ușor să înțelegi că, prin utilizarea extinsă a resurselor de gaze de șist românești de către o companie americană, o altă Mare Putere are mult de pierdut (în termeni de bani și influență)”, a scris Ovidiu Raetchi.

Cand reusesti sa stabilesti optiunea rationala pe care Marile Puteri o fac in raport cu astfel de resurse romanesti, devine poate mai usor de dezlegat si comportamentul actorilor interni. Iata cum ar putea arata o schema logica a optiunilor rationale in joc:

a. O Mare Putere precum Rusia, sa spunem, ar trebui sa fie mare amatoare de ecologism. Si ar trebui sa imbratiseze, prin deviere, si cauza celor care, uniti, salveaza Rosia Montana. Pentru ca “redescoperirea ecologismului” din anii 70, despre care vorbea recent Traian Basescu, ar face ca o victorie eco in cazul Rosia Montana sa asigure o victorie similara pe tema gazelor de sist.

b. Interesele Statelor Unite ale Americii si ale Israelului in ambele cazuri ar trebui sa fie opuse celor rusesti – deci pentru exploatare: e vorba de capital (intamplator american si israelian in situatiile date) , dar si de influenta si informatii.

c. Un jucator regional cu puternica opozabilitate, precum Ungaria, n-ar trebui sa fie deloc entuziasmat de cresterea fortei economice si influentei diplomatice romanesti (prin parteneriatul cu SUA).

d. Atata timp cat partenerii strategici ai Romaniei sunt SUA si Israel si cat misiunea serviciilor secrete este sa maximizeze beneficiile de putere ale Romaniei, SRI ar trebui sa “joace” in aceasta poveste mai degraba de partea locurilor de munca…

e. Daca ar exista – pur ipotetic – o zona mediatica Russia-friendly, aceasta ar fi mai degraba impotriva cianurilor si a riscurilor de mediu de la Rosia Montana. Oare se sustine o astfel de ipoteza?

f. Daca ar exista – pur ipotetic – o zona mediatica cu fina paternitate maghiara, aceasta ar fi mai degraba impotriva cianurilor si a riscurilor de mediu de la Rosia Montana. Oare se sustine o astfel de ipoteza?

g. Foarte interesanta pozitionarea Antenei 3 intr-o zona de discurs care pare mai degraba convergenta cu Statele Unite ale Americii. Aceeasi zona cu ProTV sau Evenimentul Zilei, intamplator. Iar daca conservatorii romani se aliaza intr-adevar cu cei britanici prin intermediul grupului ECR din PPE, un anumit scenariu se valideaza.

h. Basescu si Ponta se pMAGAZIN

Omul care a salvat lumea nefăcând nimic. Ce s-ar fi putut întâmpla în urmă cu 30 de ani

Andrei Moisoiu / 29 Sep 2013 14:54

În urmă cu 30 de ani o catastrofă mondială ar fi putut avea loc, dar un singur om a evitat-o…nefăcând nimic.

În timpul războiului rece Rusia dezvoltase un sistem de alertă cu privire la rachetele nucleare pe care SUA le-ar fi putut lansa.

Pe septembrie 1983, colonelul rus Stanislav Petrov se afla într-un buncăr secret al Rusiei de unde monitoriza sistemul de alteră. Dacă se declanșa alarma el era obligat să anunțe superiorii, scrie theatlantic.com.

După miezul nopții alarma a sunat. Unul din sateliții sistemului a detectat 5 rachete care se îndreptau spre Uniunea Sovietică.

Stanislav Petrov a avut un ”sentiment ciudat”, așa cum avea să-l numească mai târziu, că alarma era una falsă. Satelitul anunța că cinci rachete se îndreptau către Rusia, însă colonelul s-a gândit că dacă SUA ar lansa un atac nuclear, nu s-ar fi rezumat la doar cinci rachete.

Petrov nu avea încredere în sistemul dezvoltat de armata Rusă așa că și-a urmat instinctul și nu a raportat mai departe. A avut dreptate. SUA nu lansase nicio rachetă spre Rusia, iar dacă militarul ar fi urmat protocolul…totul s-ar fi transformat în haos.

” Au fost norocoși că am fost eu de serviciu în acea noapte”, a declarat Stanislav Petrov, mai târziu.

Stanislav Petrov

oarta mai degraba in logica oamenilor de stat, cu mici tuse electorale. Antonescu s-a purtat ca un om politic. Pe o analiza geostrategica, el apare pozitionat cam “ciudatel” (ca sa ramanem in logica “parsivel” si “chilotel”) si pare sa fi riscat inutil.