DORU BUŞCU Dușmanii țării mereu să știe că sîntem stîncă de granit MARȚI, 20 APRILIE 2021 0 COMENTARII Situația se prezintă așa: o sută de mii de soldați, sute de blindate și baterii de artilerie masate de Federația Rusă la frontiera Ucrainei și pe fostul ei teritoriu, Crimeea, așa numitul „portavion nescufundabil“ din Marea Neagră; cincisprezece nave de război deplasate în largul mării, dintr-o flotă ce cuprinde 38 de nave de suprafață, cinci submarine, batalioane de infanterie marină, rachete, 30 de elicoptere de atac și 36 de avioane de luptă. Două distrugătoare americane, programate să intre în Marea Neagră, nu s-au mai prezentat la fața locului, în timp de Biden i-a dat un telefon lui Putin și l-a rugat să stea cu el de vorbă într-o zi. SUA și-au mutat în mod vizibil interesul strategic, atît cît a fost el, din Marea Neagră în Marea Chinei de Sud, acolo unde noul pol de putere al planetei ia chipul dragonului chinezesc. America se confruntă cu creația lui Deng Xiaoping, imperiul capitalist al Partidului Comunist Chinez, care și-a rezervat de pe acum poziția de prima economie a lumii pentru 2030. Și, ca să rămînem în aceeași fotografie, să observăm că România stă în fața unui scenariu de război cu 67.000 de militari activi, angajați cu contract și program de la 9 la 17, din care mai puțin de jumătate combatanți, cu cîteva avioane F16 la mîna a doua, neintegrate în capacitatea deplină de luptă, cu blindate a căror turelă nu se potrivește, cu două fregate care intră în reparații și cu alte două care vor fi gata în cinci ani, plus un scut ale cărui ultime rachete sînt încă pe drum. Și, firește, cu articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic. De cînd România a intrat în NATO, războiul pare un subiect nelalocul lui. A vorbi azi despre iminența unui conflict militar pare un fel de glumă proastă, o gafă monumentală pe care doar tîmpiții care nu înțeleg geopolitică continuă s-o facă. Imediat sar cu gura experții în rachete, în tratate, în articolul 5, în parteneriate strategice și pun lucrurile la punct. Realitatea și rațiunea sînt de mult înlocuite cu suficiența și cu încrederea că noi putem dormi liniștiți: la o adică vin trupele NATO și ne apără. Dar ca să vină trupele NATO trebuie ca statele din Tratat să dorească asta. Înseamnă, deci, ca guvernele să vrea, înseamnă, mai departe, ca parlamentele acelor țări să voteze în favoarea războiului, adică să voteze ca soldații nemți, francezi, belgieni, olandezi, danezi, italieni, austrieci să fie trimiși să moară la Galați și la Tecuci. Parlamentele statelor NATO, însă, fac ce zic cetățenii statelor NATO, iar acești cetățeni au spus din capul locului, anul trecut, că nici nu se pune problema ca soldații lor să lupte pentru apărarea altor țări. Cetățenii Germaniei, Franței, Italiei, Austriei, Danemarcei, Olandei, Belgiei și ale tuturor celorlalte țări din UE membre NATO sînt împotriva intervenției militare în favoarea unui stat partener în caz că acesta e atacat, mai ales dacă partenerul e România sau Bulgaria. SUA, care duc aproape singure povara bugetului NATO, n-au retractat încă nici condițiile financiare puse de Trump și nici dorința fostului președinte de a slăbi obligația prescrisă la articolul 5. Asta ca să înțelegem că, dincolo de încurajările lui Stoltenberg și ale adjunctului său Geoană de la Bruxelles, România se bazează acum pe IMPROBABILITATEA unui conflict militar, iar în cazul că așa ceva s-ar dovedi probabil, România se bazează pe aer, pe acel aer scos pe gură de generalii armatei române și de comandanții ei supremi. România a ajuns un stat fără strategie națională de apărare și se bizuie doar pe o strategie integrată, dependentă de ajutor extern. Fără acest ajutor extern, care e discutabil și greu implementabil, România nu știe ce să facă. Nu știe nici măcar cum să se predea. Alte state din Est cu flancul către Rusia au doctrine militare personalizate, strategii naționale de răspuns, planuri B, baze de rezerviști, trupe paramilitare, gărzi naționale și viziuni realiste de înzestrare. România nu are nimic din toate astea, dar are, în schimb, cei mai mulți generali, cele mai multe decorații, avansări în grad și pensii militare speciale. Amata română, condusă de Ciucă Al Nostru, zice că are apți pentru serviciul militar 4,5 milioane de bărbați și 4,5 milioane de femei. Dacă lăsăm femeile la o parte, observăm că ăia 4,5 milioane de bărbați sînt plecați de mult la sparanghel și au o dorință arzătoare să se întoarcă în țară în caz că sînt convocați la război. Cei mai mulți, cei sub 40 de ani, nici măcar nu au făcut armata, așa că s-ar întoarce chiar degeaba. Cu toate astea, toată lumea își dorește cu înverșunare să creadă aceste cifre de ficțiune, cifrele non-conflictului militar și ale triumfalismului nord-atlantic, să se legene într-un vis otrăvit de prostie și indolență, fiindcă – nu-i așa? – niciodată n-o să ni se întîmple nouă. Constituția face din Iohannis comandantul suprem al forțelor armate și șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Îi dă sarcina și puterea de a mobiliza armata și rezervele și, în caz că România e confruntată cu o agresiune, îl obligă să ia măsuri pentru respingerea acestei agresiuni. Ca și cînd toate celelalte probleme ale noastre nu erau de ajuns.

MApN a dezvăluit cele 10 noi programe de înzestrare pe care le va iniția S.I. Catalin / 20 apr 2021 / 18:00 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate marți, 20 aprilie, solicitarea Ministerul Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, potrivit unui comunicat de presă al MApN. Noile programe de înzestrare sunt: 1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR; 2. Sistem UAS tactic clasa I; 3. Sistem armament individual tip NATO; 4. Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I; 5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile; 6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN; 7. Sistem de război electronic mobil; 8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM; 9. Sistem de securitate și apărare cibernetică; 10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor. DefenseRomania a precizat în premieră, în cursul zilei de astăzi, că pe ordinea de zi a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Camerei Deputaților s-a aflat inițiativa MApN de obținere a aprobării prealabile pentru „inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare”, cât și dezbaterea proiectului Cartei Albe a Apărării. Ambele proiecte au fost aprobate în unanimitate. La începutul acestui an în baza unui memorandum trimis de MApN către premierul Florin Cîțu, ministrul Nicolae Ciucă solicita „obţinerea aprobării prealabile pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente a 10 programe de înzestrare”. Aceste programe vor fi inițiate începând de anul acesta, în funcție de posibilitățile de bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente, și au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități obligatorii în cadrul procesului NATO de planificare a apărării. “Ministerul Apărării Naționale urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile. Realizarea mentenanței echipamentelor militare și integrarea producției unor componente de către unii operatori economici răspund unei cerințe de securitate națională. Înzestrarea cu tehnică performantă va permite adaptarea noastră la noile condiții ale mediului de securitate și îndeplinirea misiunilor și obligațiilor ce revin Armatei României, în plan național și internațional”, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, în ședința comună a celor două comisii. E nevoie de acordul Parlamentului pentru programele a căror sumă estimativă este egală sau mai mare de 100 de milioane de euro „Solicitarea cu privire la inițierea programelor de înzestrare a fost adresată în temeiul articolului 51 alin. (2) și (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, care instituie obligația autorității contractante de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100 de milioane de euro”, mai precizează MApN. „În baza Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost stabilit, începând cu anul 2017, la două procente din PIB, fapt ce a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare modernizării Armatei României. Alocarea bugetară, împreună cu Analiza strategică a apărării aprobată de C.S.A.T. și cu prevederile Programului de guvernare 2020-2024, vor conduce spre o structură de forțe având capabilități cu un grad sporit de sustenabilitate și interoperabilitate, flexibile, robuste, mobile, superioare din punct de vedere tehnologic, rapid dislocabile și capabile să fie angajate în operații”, a conchis Ministerul Apărării.

Comandantul forțelor SUA în Europa solicită mai multe distrugătoare, avioane F-35 pentru a descuraja agresivitatea Rusiei în zona pontică Mircea OlteanuMircea Olteanu - 17 aprilie 2021 08:09 Distrugătorul USS Donald Cook (US Navy) Generalul de aviație Tod Wolters, liderul Comandamentului european al Statelor Unite (EUCOM), a afirmat recent că sunt necesare mai multe distrugătoare și avioane de luptă F-35 pentru a descuraja și monitoriza acțiunile agresive ale Rusiei în zona arctică și în regiunea Mării Negre, relatează publicațiile Seapower magazine și Star and Stripes. „Observ un efort concertat al forțelor navele rusești în Marea Baltică, în Marea Barents și Marea Neagră”, a declarat generalul Tod Walters în cadrul unei audieri în Congresul Statelor Unite, pe 15 aprilie. Generalul a explicat că este necesar ca SUA să disloce în Europa alte „două distrugătoare, pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a vedea sub apă”, dar și un număr suplimentar de avioane de luptă de generația a cincea F-35. Wolters a declarat că anticipează că primele avioane F-35 Lightning II ale aviației americane urmează să fie dislocate în această toamnă în Marea Britanie. De asemenea, există deja 30 de aeronave F-35 în dotarea unor forțe aeriene aliate din Europa și se așteaptă ca numărul total să ajungă la 450 de avioane de acest fel până în 2030. Totodată, Forțele Navale ale SUA urmează să disloce alte două distrugătoare la Rota, Spania, începând din 2025-2026, a explicat generalul. SUA au deja patru distrugătoare dislocate la baza navală Rota din Spania, generalul american afirmând că aceste nave sunt „caii de povară ai descurajării” Rusiei în mările din jurul Europei. EUCOM solicită sporirea prezenței navale și aeriene în Europa de mai mulți ani, iar cele două distrugătoare suplimentare sunt necesare din cauza creșterii constante a activității submarinelor rusești în așa-numita breșă GIUK, zona din Atlanticul de Nord cuprinsă între Groenlanda, Islanda și Marea Britanie. Întrebat de congresmenul republican Robert Wittman dacă crede că anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia „le oferă un bastion strategic în acea zonă” Wolters a declarat că Moscova a depune „eforturi concertate” pentru a se fortifica acolo. La rândul său, Laura Cooper, secretar adjunct al Apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia, a declarat că, după 2014, Pentagonul și-a concentrat atenția asupra Mării Negre. „Și adoptăm o abordare care privește în mod holistic toți aliații și partenerii noștri din regiune”, a mai spus Cooper, care a adăugat că Statele Unote depun eforturi pentru a spori conștientizarea importanței domeniului maritim în Ucraina, Georgia, Bulgaria și România. După anexarea ilegală a regiunii Crimeea, în 2014, Rusia a poziționat acolo sisteme Anti Acces/Interdicție zonală (Anti Acces/Area Denial – A2AD), inclusiv radare, rachete antinavă și sisteme antiaeriene și antirachetă.

VIDEO SUA a transmis un mesaj Rusiei: În câteva ore a transferat sisteme de rachete în România Florin Jipa Exerciţiul RAPID FALCON II a avut loc sâmbătă, 10 aprilie, în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, cu participarea a două sisteme Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră dislocată în garnizoana Grafenwoehr din Germania. La activitate au participat şi militari de la Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Şonţu” din Focşani, prima unitate din România dotată cu aceste sisteme. Scopul oficial al activităţii a fost dezvoltarea şi consolidarea cooperării militare dintre Forţele Terestre ale României şi cele ale Statelor Unite ale Americii. Ştiind că este vorba de un exerciţiu cu notificare scurtă, neplanificat cu mult timp în urmă, activitatea a testat, în primul rând, capacitatea forţelor americane să deplaseze aceste tipuri de echipamente, în timp scurt, acolo unde este nevoie de ele. Faptul că în estul Europei, Rusia şi-a umflat muşchii şi a dislocat un număr însemnat de mare de echipamente militare la graniţa Ucrainei e posibil să fi influenţat aceste manevre. De altfel, Comandamentul european al armatei Statelor Unite a ridicat, la finalul lunii trecute, starea de alertă de la „posibilă criză” la „criză iminentă” – cel mai mare nivel, ca răspuns la masarea trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina, arată NYT. România a primit principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS pe 20 februarie, în Portul Constanţa. Echipamentele şi materialele aferente au fost transportate la sediul Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Şonţu” din Focşani, prima unitate a Forţelor Terestre Române care are în dotare acest sistem. Achiziţionarea sistemului HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) a fost stabilită prin Legea numărul 46/2018 pentru realizarea „Capabilităţii de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” - HIMARS. Documentul prevede achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.

Ziare.com ActualitatePoliticBusinessSportLife ShowZiare si Reviste Actualitate > International > Rusia Rusia aduce inca zece nave de razboi in Marea Neagra, pe fondul tensiunilor cu Ucraina. Vedete de desant transferate din Marea Caspica de Teodor SerbanJoi, 08 Aprilie 2021, ora 14:43 Tweet Rusia aduce inca zece nave de razboi in Marea Neagra, pe fondul tensiunilor cu Ucraina. Vedete de desant transferate din Marea CaspicaMarina militara a Rusiei/HeptaPhoto Serviciul de presa al Regiunii Militare Sud din cadrul Fortelor Armate ale Federatiei Ruse a transmis joi, 8 aprilie, ca vedete de desant si de artilerie apartinand Flotilei din Marea Caspica au inceput transferul interflote catre Marea Neagra. "In cadrul verificarii de control asupra perioadei de instructie de iarna, peste 10 vedete de desant si de artilerie au inceput transferul din Marea Caspica in Marea Neagra. Inainte de iesirea din punctul de dislocare permanenta din Makhachkala, echipajele vedetelor au efectuat un intreg ciclu de pregatire pentru lupta si au indeplinit misiuni de curs pe mare", se arata intr-un comunicat de presa, preluat de agentia Interfax, scrie publicatia DefenseRomania.ro. Pe parcursul pregatirilor pentru mars, comandantii vedetelor, precum si echipajele, au efectuat antrenamente privind trecerea navelor prin spatii inguste si prin stramtori. "Potrivit planului verificarii de control, echipajele vedetelor Flotilei din Marea Caspica, in cooperare cu forte ale Flotei ruse din Marea Neagra, vor participa la o serie de exercitii navale", au precizat reprezentantii Regiunii Militare Sud. "Fara NATO, Ucraina nu are nicio sansa in fata Rusiei" Un general ucrainean atrage atentia ca fara sprijinul NATO tara sa nu poate castiga un conflict militar cu Federatia Rusa, iar in opinia sa Alianta nu va interveni. Si daca ar face-o nu s-ar merge pana la capat, deznodamantul pentru Kiev fiind pierderea mai multor teritorii. Generalul ucrainean Vasili Vovk, fost sef al departamentului de investigatii din cadrul Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Nash si citat de agentia de presa Ria Novosti, ofera o imagine mai lucida cu privire la un potential conflict intre Ucraina si Federatia Rusa si atrage atentia ca NATO nu va interveni intr-un asemenea scenariu. El ofera exemplul Georgiei. Iar fara sprijinul direct al Aliantei, considera Vovk, Ucraina nu poate castiga un conflict militar cu Federatia Rusa. "Toata lumea intelege ca fara NATO nu vom castiga un razboi". El precizeaza insa ca NATO nu ar intra intr-un conflict cu Moscova pentru Ucraina si are dubii daca ar face-o chiar daca Ucraina ar fi stat membru (n.a. - fapt imposibil de realizat in pofida insistentelor Ucrainei, din cauza conflictelor militare in care tara e angrenata). Ucraina ar putea pierde noi teritorii intr-un conflict cu Rusia Generalul ucrainean mai precizeaza ca intr-un conflict direct intre Ucraina si Federatia Rusa, cu participarea directa a Moscovei, NATO va face un pas inapoi pe modelul Georgia iar Ucraina ar putea pierde si mai multe teritorii in zona de sud-est a tarii. Generalul SBU a subliniat ca pana in prezent, in decurs de doar cativa ani, Ucraina a pierdut Crimeea si controlul asupra Donbasului. Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat in acesta saptamana un apel oficial catre NATO sa accelereze aderarea tarii sale la Alianta Nord-Atlantica pentru a trimite 'un adevarat semnal' Rusiei. Zelenski considera ca NATO e singura cale pentru a opri Federatia Rusa sa avanseze in Ucraina si "pentru a pune capat razboiului din Donbas". Statele Unite cer explicatii pentru comasarea trupelor rusesti la granita cu Ucraina Statele Unite considera "credibile" informatiile despre miscarile militare ruse la frontiera cu Ucraina, au cerut Moscovei sa explice aceste "provocari" si sunt gata sa se angajeze cu privire la situatie, potrivit declaratiilor facute saptamana aceasta de Departamentul de Stat american, informeaza Reuters. Masarea de trupe ruse si miscarile acestora la granita estica a Ucrainei au devenit ultimul punct de tensiune in relatiile inghetate dintre SUA si Rusia, la mai putin de trei luni dupa preluarea functiei de presedinte al SUA de catre presedintele Joe Biden. Purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat intr-un briefing de presa ca SUA vor fi ingrijorate de orice eforturi ale Moscovei de a intimida Ucraina, fie ca au loc pe teritoriul Rusiei sau pe cel al Ucrainei. Price a refuzat sa spuna daca SUA cred ca Rusia se pregateste sa invadeze fosta republica sovietica vecina. Mai tarziu in cursul zilei de luni, un purtator de cuvant al Departamentului de Stat a declarat pentru Reuters ca SUA sunt "deschise pentru implicarea cu Moscova" asupra situatiei, descriind drept "credibile" informatiile despre miscarile trupelor ruse de la granita Ucrainei si in Crimeea, peninsula ocupata de Rusia in 2014. Miscarile, a spus purtatorul de cuvant, au fost precedate de incalcari ale incetarii focului din iulie 2020, soldate cu uciderea a patru soldati ucraineni si ranirea altor patru. "Facem apel la Rusia sa se abtina de la actiuni de escaladare", a spus purtatorul de cuvant. Uniunea Europeana, prin vocea lui Josep Borrell, seful diplomatiei europene, a promis sprijinul "neclintit" al UE acordat Kievului si, in acelasi timp, si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu miscarile de trupe ruse langa Ucraina, noteaza AFP. "Urmarim cu profunda ingrijorare activitatea militara rusa in jurul Ucrainei", a postat pe Twitter Josep Borrell dupa o conversatie la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba.

Sub pretextul desfășurării unor activități de instrucție planificate, Flota rusă din Marea Neagră se pregătește de război Ionel Copcea / 03 apr 2021 / 11:56 Serviciul de presă al Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a informat că, pe 02.04.2021, în marile unități și unități militare ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) dislocate pe teritoriul Peninsulei Crimeea și în zona Kuban a Ținutului Krasnodar a început desfășurarea unei verificări de control asupra perioadei de instrucție de iarnă. Aceasta are loc sub conducerea comandantului FRMN, viceamiral Igor Osipov. Pe timpul verificării, vor fi evaluate calitatea organizării procesului de pregătire pentru luptă, starea armamentelor și echipamentelor militare, precum și disciplina militară și respectarea legilor și ordinelor. Militarii FRMN vor fi implicați în desfășurarea de exerciții tactice cu dublă partidă, în cadrul cărora comandanții își vor demonstra capacitățile de a lua decizii independente în ceea ce privește ducerea luptei și de a acționa în mod neașteptat pentru adversar, în scopul obținerii și menținerii inițiativei în operațiunile militare. La ordinul comandantului Trupelor Regiunii Militare Sud, general de armată Aleksandr Dvornikov, în timpul verificării de control, grupuri tactice de nivel batalion vor desfășura exerciții comune cu echipaje ale navelor de luptă și cu escadrille ale Aviației Operativ-Tactice, Aviației Forțelor Terestre și Aviației Navale. Grupările navale, unitățile Forțelor Terestre, Aviația și Apărarea Antiaeriană vor îndeplini misiuni atât în ofensivă, cât și în defensivă. Verificarea de control a forțelor FRMN asupra perioadei de instrucție de iarnă se desfășoară conform Planului de pregătire pentru luptă pe anul 2021, aprobat anterior. Comentariul autorului: Verificarea de control asupra perioadei de instrucție de iarnă are un caracter planificat și se desfășoară în fiecare an în această perioadă. Numai că, de această dată, Rusia a folosit verificarea ca un pretext pentru pregătirea și desfășurarea unei eventuale intervenții militare în Ucraina. În fond, după ce în ultimele zile au fost formate și dislocate grupări de trupe, bazate, în principal, pe grupuri tactice de nivel batalion, trupele ruse încep acum “să tureze motoarele” pentru o eventuală declanșare a unor operații militare. Activitățile de pregătire pentru luptă se vor desfășura, practic, în condiții reale, cu armamentele și echipamentele complete. Trebuie spus faptul că, aproape cu certitudine, partea rusă nu va declanșa, din proprie inițiativă, o invazie militară în estul sau în sudul Ucrainei. Aceasta va fi realizată numai ca o reacție la o ofensivă a Forțelor Armate ale Ucrainei, sub pretextul nevoii de a proteja cetățenii ruși aflați în pericol ca urmare a acțiunilor trupelor ucrainene. În cazul în care ofensiva ucraineană nu se va produce, trupele ruse vor reveni la activități normale de pregătire pentru luptă.

România depinde de Serbia chiar și pentru producerea unui singur glonț. Muniția rămâne o necesitate pentru Armată Eduard Pascu / 26 Martie 2021 / 12:01 Armata română, trageri de luptă la Smârdan. Sursă foto: Trustul de Presă al MApNEXCLUSIV Armata română, trageri de luptă la Smârdan. Sursă foto: Trustul de Presă al MApN Industria de apărare din România depinde de Serbia și Bulgaria în ceea ce privește pulberea și explozivul pentru a reuși să producă muniție. Acest lucru e valabil atât pentru muniție de mici calibre pentru infanterie, cât și pentru muniție de artilerie. Toată muniția pe care România o produce depinde de Serbia și Bulgaria Să luăm spre exemplu noile Piranha V achiziționate de România pentru apărarea teritoriului național și pentru onorarea obligațiilor în cadrul NATO. Vehiculele blindate Piranha V sunt echipate cu un tun de calibru 30 mm. Ei bine, muniția pentru acest echipament nu poate fi fabricată în totalitate România din lipsa tehnologiei necesare. Conform surselor DefenseRomania componentele acestui proiectil sunt achiziționate din Serbia și Bulgaria și abia apoi asamblate în țara noastră. În caz de necesitate muniția ar putea fi achiziționată de pe platforma NATO, dar nu și din România. Conform unui comunicat al MApN, în 2021, sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăşi un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din România. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi cu capital privat. În urmă cu o săptămână, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă le-a transmis cu subiect și predicat reprezentanților din industria de apărare că MApN dorește să cumpere produse de pe piața din România ”modernizarea tehnicii Armatei României trebuie să se realizeze cu implicarea industriei naționale de apărare. Pentru a fi dezvoltat acest deziderat, este necesar ca operatorii economici să își modernizeze capacitățile de producție și să se adapteze totodată la noile tehnologii de care armatele au nevoie în secolul XXI. Avem echipamente militare vechi de 20, 30 sau chiar 40 de ani care trebuie înlocuite și aceste achiziții trebuie să se realizeze cu implicarea industriei naționale de apărare, sector al economiei important pentru Armata României”. Doar că pentru acest lucru e nevoie ca industria să investească în tehnologii. Situația e generală. Toată muniția, începând de la un cartuș pentru pistolul Carpați până la cea de Piranha V. De la muniția produsă de Romarm, muniție de mici calibre pentru infanterie, până la muniție de artilerie, toată depinde de Serbia și Bulgaria. Făgăraș și Pirochim Victoria produceau pe vremuri muniție. Care ar fi soluția Fabricile din Romarm, Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraș și Pirochim Victoria, pe vremuri, produceau pulberi și explozivi, atât pentru utilizări militare cât și pentru minerit. Pentru a vedea poziția unui reprezentant din industria de apărare, publicația noastră l-a contactat pe Viorel Manole, directorul Patromil. „De foarte mulți ani, în principal din motive de prost management al instalaților, nu se mai produce muniție. Toată muniția pe care o facem în Romarm și ne lăudăm cu ea, e făcută din pulberi fie din Serbia, fie din Bulgaria”, ne-a precizat reprezentantul Patromil. „Soluția ce mai rapidă care s-a mai încercat dar nu a fost dusă la bun sfârșit este un fel de buy back. Adică să dăm înapoi instalațiile pe care le avem și să negociem alte achiziții, plătind diferența”, a mărturisit Viorel Manole. El a dat exemplul fabricii din Făgăraș unde instalația suedezilor de la Bofors AB este foarte bună. „Problema e că ea când a fost achiziționată pentru nevoile Armatei de atunci, când erau necesare cantități mari. Dacă vrei o cantitate mică se ajunge în situația în care am mai fost, producem o cantitate mică, dar la un preț dublu față de cel al pieței”, a conchis directorul Patromil.

Operațiunea Allied Force. Slobodan Miloșevici putea evita bombardarea Serbiei de către NATO Tudor Curtifan / 24 Martie 2021 / 14:15 Bombardarea Serbiei în 1999, sursă foto: Global Research Bombardarea Serbiei în 1999, sursă foto: Global Research 23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999. Bombardamentele Alianței au continuat 77 de zile. Rapoartele oficiale ale Serbiei au semnalizat un bilanț de 2.500 de morți și 12.500 de răniți. NATO a luat această decizie după ce Serbia a fost proclamată stat agresor în urma catastrofei umanitare din Kosovo. Kosovo, regiune aflată în sudul Serbiei, populată în majoritate covârșitoare de etnici albanezi musulmani, a beneficiat de autonomie din 1974, după o decizia lui Tito. În 1989, Slobodan Miloșevici, care milita pentru reunificarea Serbiei, a anulat autonomia provinciei, lucru care a dat naștere unui val de violențe. A fost o decizie care avea să ducă la dezastru. În 1990 albanezii din Kosovo au declarat independența provinciei. Ea a fost recunoscută de către Albania în următorul an. Serbia a lansat prima operațiunea militară împotriva Kosovo. Miloșevici a refuzat să evite inevitabilul Într-o Iugoslavie divizată de conflicte etnice fără precedent, lucrurile au degenerat. După numeroase ciocniri între separatiști și forțele de ordine, Serbia a lansat în 1998 operațiuni militare împotriva Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK). În fața acestei ofensive, zeci de mii de persoane și-au părăsit casele. Pe 20 martie 1999 misiunea internațională OSCE de verificare în Kosovo a fost retrasă din regiune din cauză că obstrucționările forțelor sârbești nu îi mai permiteau să își continue activitatea. Ambasadorul Statelor Unite, Richard Holbroocke s-a deplasat la Belgrad, într-o ultimă încercare de a-l convinge pe președintele Miloșevici să pună capăt atacurilor asupra albanezilor kosovari, pentru a evita atacurile aeriene iminente din partea NATO. Miloșevici a refuzat acest lucru, iar pe 23 martie 1999 a fost dat oridnul de declanșare a atacurilor aeriene (Operațiunea Allied Force). Slobodan Miloșevici a murit în martie 2006 în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPIY) la Haga, înainte de încheierea procesului său în care era acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în anii 1990 în fosta Iugoslavie. El fusese înlăturat de la putere în urma unei mişcări populare în octombrie 2000, apoi arestat în aprilie 2001. Bombardamentele NATO asupra Serbiei În octombrie 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă. În seara datei de 9 iunie 1999, la nici trei luni de la operațiune, s-a semnat Acorul tehnico-militar încheiat între NATO și Republica Federală Iugoslavia. Ulterior, ONU a salutat acceptarea de către Iugoslavia a unei soluții politice în criza din Kosovo, soluție care prevendea retragerea rapidă a forțelor iugoslave militare din regiune. Implicarea NATO în conflictul dintre Serbia și Kosovo a stârnit controverse și e o rană încă deschisă pentru mulți sârbi. Tragedia de acum 22 de ani a fost intens folosită în special de Moscova pentru a alimenta sentimentele anti-occidentale ale sârbilor. Astăzi, Kosovo care și-a proclamat independeța față de Serbia în 2008, este un stat parțial recunoscut și un teritoriu încă disputat în Peninsula Balcanică. CITEȘTE ȘI: Noi detalii după doborârea istorică de către Serbia a unui F-117 american. Sârbii au mai lovit un avion 'stealth'

Tancuri românești TR-85 și vehicule de luptă americane Bradley au efectuat trageri reale (Foto) DefenseRomania Team / 24 Martie 2021 / 15:48 A fost zi de foc în poligonul Smârdan unde grupul de luptă format din militari români, americani şi polonezi a executat un LFX (Live Fire Exercise, exerciţiu tactic cu trageri de luptă reale) interarme în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan. În perioada 16-24 martie, aproximativ 500 de militari aparţinând Armatei României, Statelor Unite ale Americii şi Poloniei s-au instruit în comun la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului "Justice Eagle 21.1". Tragerile de luptă reale au avut loc în cursul zilei de 23 martie și au avut ca obiectiv antrenarea şi evaluarea structurilor participante. Potrivit MApN, tragerile de luptă cu muniţie reală s-au executat cu tancuri TR-85, vehicule de luptă ,,Bradley”, transportoare blindate ,,Rosomak”, MLI-84 ,,Jderul” şi obuziere calibru 152 mm. Activitatea a avut loc în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă, şefului de stat major al Brigăzii 9 Mecanizată ,,Mărăşeşti”, colonel Marian Niculae, personalului militar din cadrul comandamentelor naţiunilor membre NATO şi reprezentanţilor din cadrul unităţilor participante la exerciţiu. La finalul exerciţiului, şefului Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă, a felicitat militarii participanţi. În perioada 16-24 martie, aproximativ 500 de militari aparţinând Armatei României, Statelor Unite ale Americii şi Poloniei s-au instruit în comun la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului ,,Justice Eagle 21.1”. Grupul de luptă constituit pentru desfășurarea exercițiului este comandat de locotenent-colonel Neil Hollenbeck, locțiitor fiind comandantul Batalionului 341 Infanterie ,,Constanța", locotenent-colonel Marcel Dreghici.

Vest vs. Est. Românii aprobă cu o majoritate covârșitoare prezența trupelor SUA în țară Tudor Curtifan / 22 Martie 2021 / 12:34 Un F-22 Raptor, în timpul unui antrenament la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Sursă foto: MApN Un F-22 Raptor, în timpul unui antrenament la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Sursă foto: MApN O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția Vest (adică UE, SUA, NATO) din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare, arată un comunicat al INSCOP Research, citat de DC News. 81% dintre români vor ca țara să meargă către UE, NATO și SUA. Doar 10.4% vor spre Est - Rusia și China 3. “Guardian ... (armata_romana_afganistan_51392100.jpg) În opinia a 81% dintre respondenți, Vest (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,6%. Avantajele aderării României la Uniunea Europeană Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 61,4% dintre cei chestionați consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,2% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 3,4%. Românii sunt patrioți europeni 31,9% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale. 64,2% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. 3,9% nu știu sau nu răspund. Analiza socio-demografică: Femeile, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural sau din urbanul mic consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Viitorul Uniunii Europene 77,5% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani, în timp ce 16% sunt de părerea contrarie. Nu știu sau nu răspund 6,5%. Românii au încredere că NATO va apăra România 66,6% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România, în timp ce 29,3% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură. Ponderea non-răspunsurilor este de 4%. Bazele militare americane și apărarea României. O majoritate covârșitoare dintre români salută prezența americanilor în țară 2. -imagine fara descriere- (m1_abrams_mihail_kogalniceanu_56140700.jpg) Foto: Tanc american Abrams la Mihail Kogălniceanu 75,4% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20% își exprimă dezacordul. 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Analiza socio-demografică: Își exprimă dezacordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: cei cu educație primară și cei cu venit redus (care nu ajunge nici pentru strictul necesar). SUA vs. Rusia – influența asupra României În opinia a 71,3% dintre cei intervievați, SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,9% apreciază că Rusia are mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Nu știu sau nu răspund 11,8%. Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură cel puțin un trai decent, cei inactivi pasivi, locuitorii din București sau din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Atitudinea românilor față de Rusia 61,7% dintre români consideră că, de-a lungul timpului, Rusia a făcut mai mult rău României, în timp ce 19,1% cred că a făcut mai mult bine. 19,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Atitudinea românilor față de Occident 55,8% sunt de părere că, de-a lungul timpului, țările occidentale au făcut mai mult bine României, în timp ce 32,1% cred că au făcut mai mult rău. Ponderea non-răspunsurilor este de 12,1%