• 
  
  
  
  

de Alexandra PELEPostat la: 07.06.2012 21:20 Ultima actualizare: 08.06.2012 01:17

Foto: AFP // Mediafax Foto

Liderii europeni continuă să testeze răbdarea investitorilor străini. Cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron au avertizat joi că pactul bugetar, o măsură convenită de liderii zonei euro pentru a ţine în frâu criza datoriilor suverane, nu va fi suficient pentru relansarea economiei europene.

"Pactul este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru relansarea zonei euro", a subliniat cancelarul german, la sfârşitul întrevederii cu premierul Marii Britanii. Mesajul lui Cameron a fost unul similar: "pactul bugetar este un element important, dar nu va fi suficient", notează Mediafax.

Mai mult, Merkel a ţinut să sublinieze că următorul summit european, care va avea loc la Bruxelles la sfârşitul acestei luni, nu se va încheia cu un plan concret de salvare a Europei, însă discuţiile de la nivel înalt îşi vor propune să găsească noi soluţii pentru o integrare mai bună. "Nu cred că marele plan se va decide la un singur summit", a declarat Merkel în cadrul unui interviu acordat ARD, citat de Reuters.

Merkel este dispusă să marginalizeze statele de la periferia zonei euro

Totodată, cancelarul celei mai mari economii din zona euro a admis că Europa se mişcă deja "cu două viteze", dar şi că statele din centrul blocului comunitar nu au datoria morală de a-şi întârzia progresele în direcţia unei integrări mai solide doar pentru că anumite state aleg să se izoleze.

"Cei din uniunea monetară vor trebui să progreseze în privinţa integrării. Trebuie să fim deschişi. Trebuie să facem posibilă aderarea tuturor, dar nu trebuie să ne oprim pentru că o ţară sau alta nu este încă de acord", a declarat Merkel, potrivit Mediafax.

Pactul fiscal a fost agreat la sfârşitul anului trecut de cele 17 state membre ale zonei euro, precum şi de alte nouă state din afara blocului monetar, printre care şi România. Implementarea planului de siguranţă fiscală menit să stopeze răspândirea crizei datoriilor suverane presupune adoptarea introducerea în legislaţia naţională a unor criterii privind disciplina fiscală. Astfel, statele semnatare s-au angajat la un deficit structural anual de cel mult 0,5% din PIB şi menţinerea datoriei publice sub pragul de 60% din PIB.

Spania a reuşit să se finanţeze de pe pieţele financiare, însă costurile se apropie de un nivel nesustenabil

Temerile investitorilor s-au îndreptat în ultima săptămână către situaţia din Spania, însă alegerile din Grecia şi viitorul statului elen în zona euro rămân în prim-plan.

Spania a reuşit să împrumute joi două miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale. Cu toate că statul şi-a atins ţinta propusă, costurile de finanţare au urcat simţitor, astfel că dobânda obligaţiunilor emise pe zece ani a depăşit 6%, nivel apropiat de pragul considerat nesustenabil.

În cazul în care dobânzile vor continua să crească, Spania va depinde fie de băncile locale pentru a se finanţa, fie va fi nevoită să apeleze la instituţiile financiare internaţionale pentru sprijin, cum s-a întâmplat în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei. Executivul spaniol a anunţat însă că va încerca pe cât posibil să evite un acord cu FMI, UE şi Banca Mondială, deoarece un eventual pachet de sprijin extern ar însemna şi mai multă austeritate.

Cu toate acestea, guvernul de la Madrid a solicitat la începutul săptămânii bani europeni pentru recapitalizarea băncilor lovite de criza financiară. Statul spaniol estimează că va avea nevoie de circa 40 de miliarde de euro pentru a le salva.

Un oficial european, citat de Reuters, a subliniat însă că autorităţile aleg o abordare "minimalistă" privind recapitalizarea sistemului bancar, preferând să salveze mai multe bănci mici, în defavoarea unei soluţii "maximaliste" care i-ar putea costa în jur de 100 de miliarde de euro.

"Politicienii tind să aleagă lucrurile minim necesare, cum este şi cazul Spaniei unde cel mai probabil se va convenit o măsură minimalistă", a precizat oficial care a preferat să rămână anonim.