Punctul pe zi

1 Mai rău ca altul

Era mai bine în comunism. Primeai casă și job, spun cei care astăzi stau cu chirie, ori au rată la bancă și nu găsesc un loc de muncă, să o achite. Da, dar erai obligat să mergi la defilarea de 1 mai sau de 23 August, pentru proslăvirea lui Ceaușescu. Ei și, corporatiștii de azi nu sunt obligați să-și pupe șeful, în locul respectiv? La concret. Măcar Ceașcă nu te dădea personal afară din firmă, ba din contră, alerga cu Miliția să te angajeze.
 În plus, pentru defilarea oamenilor muncii erai scutit de serviciu, în plus primeai o zi liberă, ba se găsea chiar și bere. Vezi, asta e: degeaba aveai salariu garantat, dacă nu găseai nimic în magazine, parizerul se dădea pe cartelă, iar ciocolata pe sub mână, cu de trei ori prețul. Hai, să nu exagerăm: lumea avea frigiderele pline, mai cu rudele de la țară, mai cu piața neagră. Nu mai țineți voi minte că dementul începuse sistematizarea satelor,  dacă mai trăia zece ani ruina totul, mâncați lăcuste, ca nord-coreenii. Și în mâine-poimâine ce vom mânca? Austeritate? Magazinele sunt pline fiindcă nu ne ajung banii, de la un salariu la altul. Și cei mai mulți nu vor mai avea nici salariu. Ai văzut vreu om în  hală, la ”Cum se fabrică”? Doar roboți…
Elitele din România, n-au de ce se plânge. Oricât de prost ar conduce societatea, oricât ar fura sau risipi, nu există alternativă. Nici nu are cine să se revolte. Clasa muncitoare a ieșit la pensie. Copiii clasei muncitoare au plecat în Spania de unde trimit lunar o sută de euro, pentru pastile, părinților. Cât o mai merge și asta. Nu este exclus ca muncitorii din Spania să se bată cu ai noștri pentru suta aia de euro, când le-o ajunge foamea la os.
Cred că, în linii mari, asta e problema și în Vest: lipsa concurenței. Comunismul a făcut un mare bine oamenilor, dar nu celor care trăiau în țări comuniste. Muncitorii din lumea liberă au fost marii beneficiari  ai comunismului. Blocul estic a arătat pisica liderilor din Vest. În 1883, cancelarul Bismarck, un Angela Merkel cu coif și sabie, acceptă introducerea Asigurărilor de Sănătate, îngrijorat de ascensiunea curentelor socialiste în Germania.  Abia după 1947, Marea Britanie introduce un sistem de asistență socială și un serviciu național de sănătate. URSS, țara în care sănătatea era gratuită, ocupa jumătate din Berlin, la o oră cu avionul, de Londra.
Bogații occidentului au acceptat să împartă mai mult din profituri cu restul societății, ca să nu piardă totul, prin naționalizare. Înfângerea Estului le-a luat de-o grijă. De acum se puteau concentra doar pe eficiență și profit. De social, să se îngrijească guvernele. Ceea ce era ok, atâta vreme cât guvernele, care depindeau de votul popular, aveau cu ce. Dar  impozitele au tot scăzut. Dacă nu vă convine, ducem fabricile în Mexic și profiturile în Insulele Virgine!
Sunt curios dacă războiul marilor guverne cu paradisurile fiscale va avea succes. Și dacă, după aceea, vor crește impozitele pentru bogați. Greu de crezut că Mișcarea Occupy sperie pe cineva, așa cum o făcea ocupația sovietică din timpul comunismului.