Dezvăluire incredibilă! Află care este COMOARA NEŞTIUTĂ care zace la ROŞIA MONTANĂ

ARTICOL POSTAT DE: Sorin Golea, Dana Neagu

POSTAT: 15 Septembrie 2013, Ora 23:45

Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat...

• 
  În vechea exploatare a aurului de la Roşia Montană au rămas nefolosite cantităţi mari de telur, un element care, alături de celelalte minereuri rare, măreşte de aproximativ patru ori valoarea controversatului zăcământ din Apuseni
• 

De două săptămâni, România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană: ce facem cu cele 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint? Le exploatăm împreună cu firma canadiană sau le exploatăm singuri? Mergem pe 25% cotă de participare a statului român şi 6% redevenţă, cum spune proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament, sau renunţăm deocamdată la orice fel de exploatare?

În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract - adică să nu le dăm degeaba. În fine, minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.

Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.

Este considerat noul «aur» al omenirii

Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.

În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.

“Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. De ce? Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemână pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată. Procesul de separare în cazul telurului este hidrometalurgic, prin electroliză”, ne-a spus profesor dr. Gheorghe Popescu (foto).

Exclusiv | Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!

POSTAT: 14 Noiembrie 2011, Ora 00:00

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

• 
  Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume

"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

«Ţara noastră primeşte prea puţţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.

"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.

Guvernul a secretizat modul de concesionare a rezervelor naturale

Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul câtorva mine de aur din Munţii Apuseni în anii '70, susţine că dacă până în 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, România nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a închis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate.

Cu toate acestea, însă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: "Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.

INCENDIAR – Fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea: “nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!!!”

INCENDIAR – Fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea: “nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!!!”

Secretele Vaticanului încep să iasă la lumină. Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, fost  decan al Sf. Petru Diocescan College din Wexford, fost  președinte al Conferinței șefilor de universități irlandeze și fost membru al Biroului de conducere al Conferinței Rectorilor Universităților Europene (CRE), face o declarație șocantă:

“Chiar dacă se știe că latina este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină).” (această declarație șocantă o puteți vedea în înregistrarea de mai jos, începând cu minutul 52:21)

Oare această declarație făcută acum câteva luni de o personalitate occidentală, care nu are interese personale în România, să aibă legătură și cu faptul că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în țara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”? Ce știu cei de la Vatican iar noi nu știm? Ce documente secrete se ascund în buncărele Vaticanului? S-ar putea răsturna multe dintre lucrurile pe care le știm noi despre istoria umanității, dacă acestea ar fi făcute publice? Cu siguranță că da! Din ce în ce mai multe dovezi ne arată că spațiul carpato-danubiano-pontic este Vatra Vechii Europe…Despre faptul că istoria este falsificată sau prost înțeleasă au vorbit multe personalități în decursul timpului. Haideți să vedem ce ne spun și alții despre limba română si limba latină, despre pământurile Vechii Dacii…

- „Colhii și dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină” (Horațiu, marele poet roman (65 î. Chr. – 08 î. Chr.) – Odele, I, 20 (afirmație făcută cu aproape un secol și jumătate înaintea cuceririi unei părți din Dacia).

- „Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.”
(W. Schiller, arheolog american)
– “Limba lor [românilor] n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă.”
(Antonio Bonfini)
– „Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi si dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales moldoveneasca, sunt însuşi acest grai.”
(D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)
– „Locul acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Dacia, cum şi tot Ardealul şi Maramureşul şi cu Ţara Oltului. Aste nume mai vechi decât acesta, Dacia nu se află, în toţi câţi sunt istorici.”
(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)

- „De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUŞI DACĂ VOM AVEA A GRĂI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.”
(Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)

- „Acești volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.”
(Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)- „DACHII PREA VECHE A LOR LIMBĂ OSEBITĂ AVÂND, CUM O LĂSARĂ, CUM O LEPĂDARĂ AŞA DE TOT ŞI LUARĂ A ROMANILOR, ACEASTA NICI SĂ POATE SOCOTI, NICI CREDE…”
(Constantin Cantacuzino, 1639-1716)- „Românii despre care am mai spus că sunt daci.”
(Bocignoli, 29.6.1524, la RăgusaIată doar câteva citate ce ar trebui să-i pună pe gânduri chiar și pe cei mai incompetenți istorici români sau să le dea un pic de fiori celor care ne falsifică istoria sau se fac complici la falsul istoric. Adevărul va ieși la lumină! Iar adevărul este că NU suntem urmașii Romei și că limba noastră este mai veche decât latina vorbită de invadatorii romani >

U.S.A. venim______________________________________

POLITICĂ

Gitenstein i-ar fi aranjat lui Ponta o întâlnire cu Joe Biden

Ionuț Iordăchescu / 14 Sep 2013 13:00Premierul Victor Ponta ar urma să aibă cea mai importantă întâlnire la nivel înalt din cariera sa politică, după ce fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, i-ar fi aranjat prim-ministrului un tête-à-tête cu vicepreședintele SUA, Joe Biden, spun surse guvernamentale citate de gandul.info.

Întâlnirea va avea loc pe 20 octombrie la Casa Albă. Pe masa discuțiilor vor fi subiectele scutului anti-rachetă de la Deveselu, investițiile americane în România, explorarea gazelor de șist de către compania americană Chevron sau includerea României în Programul Visa Waiver.

Mark Gitenstein este cel care a pus umărul la stabilirea unei întrevederi între Ponta și Biden, mai scrie Gândul. Gitenstein este considerat a fi mai degrabă apropiat lui Traian Băsescu, în special după episodul iulie-august 2012, când americanul a blamat demersul USL de a-l suspenda pe șeful statului. În aprilie 2013, Mark Gitenstein a fost numit membru interimar în Consiliul Reprezentanților la Fondul Proprietatea, candidând din partea fondului de investiții Emrging Markets Country Fund.

Mark Gitenstein are o relație de prieteni cu Joe Biden, pe care vicepreședintele american nu s-a ferit s-o invoce într-o ceremonie desfășurată în februarie, la Washington, când l-a descris pe Gitenstein drept un ”sfătuitor și confident timp de 40 de ani”.

Relația lui Victor Ponta cu SUA, deși nu a fost niciodată una foarte tensionată, s-a îmbunătățit în special după terminarea crizei politice din vara lui 2012, când americanii au atenționat România că aduc atingere democrației prin încercarea de demitere a lui Traian Băsescu.

INTERNAȚIONAL

Putin în New York Times: Rebelii au folosit arma chimică în Siria

Crişan Andreescu / 12 Sep 2013 07:56

 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, scrie  în The New York Times că în Siria, rebelii sunt cei care au utilizat arme chimice pe 21 august, cu scopul de a provoca o intervenţie a Statelor Unite.

“Există toate motivele să credem că (gazul toxic) a fost folosit nu de către armata siriană, ci de către forţele opoziţiei, pentru a provoca o intervenţie a puternicilor lor susţinători străini, care s-ar plasa de aceeaşi parte cu fundamentaliştii”, scrie preşedintele rus într-un articol publicat de cotidianul american,  miercuri seara.

Putin  avertizează împotriva utilizării forţei care, în afara legitimităţii apărării sau unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU, “este inacceptabilă (…) şi va constitui un act de agresiune”, după ce Washingtonul a amânat un ptoiect de a efectua acţiuni militare împotriva Damascului pentru a examina o iniţiativă rusă de plasare sub controlinternaţional iar ulterior o distrugere a arsenalului chimic sirian.

Acţiuni împotriva Siriei ar putea să declanşeze un “nou val de terorism, (să submineze) eforturile multilaterale privind rezolvarea problemei nucleare iraniene şi conflictul israeliano-palestinian şi să destabilizeze şi mai mult Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, mai scrie conducătorul rus.

Putin îndeamnă Statele Unite să “profite de ocazia (oferită de) voinţa” Siriei de a destructura arsenalul chimic sirian, aşa cum este propusă de Moscova.

“Primesc favorabil interesul preşedintelui (american) de a continua dialogul cu Rusia asupra Siriei”, adaugă el.

Secretarul de Stat american John Kerry urmează să se întâlnească joi la Geneva cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov timp de două zile, pentru discuţii considerate cruciale despre acest plan rusesc de destructurare a armelor chimice siriene.

INTERNAȚIONAL

Obama amână acţiunile militare împotriva Siriei, însă…

Elena Badea / 11 Sep 2013 08:46Președintele SUA, Barack Obama, a anunțat, marți, în East Room, sala de ceremonii a Casei Albe, că a cerut amânarea votului din Congres asupra unui eventual recurs la forţă împotriva Siriei, pentru a oferi o şansă diplomaţiei, în contextul în care Damascul a dat asigurări că este pregătit să renunţe la arsenalul chimic, dar a subliniat că opţiunea militară rămâne, însă, pe masă.

După 48 de ore de eforturi diplomatice intense, care au îndepărtat perspectiva atacurilor asupra Siriei devastate de războiul civil, preşedintele american a apreciat că propunerea rusă de plasare a armelor chimice siriene sub control internaţional ar constitui un semn “încurajator”, potrivit Mediafax.

“Această iniţiativă poate permite să se pună capăt ameninţării armelor chimice fără a recurge la forţă, în particular pentru că Rusia este unul dintre cei mai puternici aliaţi ai (preşedintelui sirian Bashar) al-Assad”, a declarat preşedintele american, recunoscând totodată că este “prea devreme” pentru a spune dacă acest plan va avea succes.

“Prin urmare, le-am cerut liderilor din Congres să amâne votul pentru autorizarea folosirii forţei, cât timp vom urma calea diplomatică. Îl voi trimite pe secretarul de stat John Kerry să se întâlnească, joi, cu omologul său rus şi voi continua, eu însumi, discuţiile cu preşedintele Putin”.

 În pofida faptului că Obama a cerut Congresului să nu voteze imediat asupra unui eventual recurs la forţă, liderul de la Casa Albă a subliniat că opţiunea militară rămâne pe masă.

“Am ordonat armatei americane să îşi păstreze poziţiile actuale, pentru a menţine presiunea asupra lui al-Assad şi pentru a reacţiona dacă diplomaţia eşuează”, a avertizat el.

“Chiar şi un atac limitat i-ar transmite lui al-Assad un mesaj de o (importanţă) pe care nicio altă ţară nu îl poate transmite”, a dat asigurări Obama. El şi-a reiterat angajamentul de a nu mobiliza trupe terestre şi a respins comparaţia cu Irakul în 2003.

“Nu cred că că ar trebui să răsturnăm un nou dictator prin forţă”, a spus preşedintele SUA.

INTERNAȚIONAL

Rusia convinge Vestul să renunțe la război: ce condiții acceptă Siria

Ionuț Iordăchescu / 10 Sep 2013 14:33

Propunerea Rusiei de a dezarma Siria de arsenalul său chimic este susținută de Franța. Parisul vrea o rezoluțieONU prin care coalițiile internaționale să aibă acces la depozitele siriene cu substanțe chimice. Altminteri, se va trece la o intervenție militară. În mod surprinzător, soluția venită de la Moscova pare să-l mulțumească și pe Barack Obama, care o descrie ca fiind un ”pas important”.

Potrivit Interfax, Siria a acceptat propunerea Rusiei privind controlul armelor chimice de către comunitatea 


internațională. Ministrul de Externe sirian, Walid al-Moulem, precizează că Damascul își dă acordul pentru a evita agresiunea americanilor.

Ministrul de Externe al Franței, Laurent Fabius, spune că va începe de astăzi procedurile pentru adoptarea rezoluției ONU, care se înscrie în prevederile articolului 7 din Carta Națiunilor Unite. Hexagonul vrea ca Bashar al-Assad să le permită inspectorilor ONU accesul total la rezervele de arme chimice.

Senatul american a amânat votul privind intervenția în Siria, dar asta ar putea să nu mai aibă nicio importanță.Barack Obama pare și el convins de propunerea rușilor. Departamentul de stat spune, la rându-i, că va analiza cu mare atenție soluția Moscovei, care implică evitarea confruntărilor armate.

Într-o succesiune rapidă a evenimentelor, Vladimir Putin pare să răstoarne situația cu privire la criza siriană. De altfel, opțiunea unei rezoluții precum cea schițată de Franța e singura care mulțumește în prezent toți factorii decizionali. Teheranul, susținător declarat al Damascului, a anunțat că se raliază propunerii Moscovei.

Crin Antonescu: Proiectul Roşia Montană trebuie 

retras sau respins

de Cristian ANDREIPublicat la: 09.09.2013 12:41 

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că proiectul Roşia Montană, adoptat de Guvernul Ponta şi transmis în Parlament, trebuie retras sau, în caz contrar, respins. Liberalul a adăugat că nu s-a consultat cu premierul Ponta înainte de a face acest anunţ şi nici nu a negociat cu acesta.

"Astăzi, deşi discuţiile din Parlament nu au început, am un punct de vedere ferm şi definitiv conturat în legătură cu proiectul Roşia Montană. Cred că proiectul exploatării la Roşia Montană nu poate fi susţinut, proiectul fie ar trebui retras, fie ar trebui respins. Consider acest lucru nu din motive tehnice, nu pentru că acest proiect nu ar avea şansa să fie fezabil sau util, ci pentru că există consecinţe majore care împiedică aprobarea acestui proiect", a spus Crin Antonescu.

Maria Lataretu - Mai tii minte mai draga Marie

“
Cum

  arată o fermă BIO. Drumul legumelor cu gust care ajung la uşa românilor dispuşi să plătească şi până la de trei ori mai mult. PLUS cine consumă aceste alimente

Gustul din copilărie” al legumelor a devenit pentru cei mai mulţi dintre noi doar o amintire în condiţiile în care majoritatea produselor din supermarketuri sunt de import, iar în pieţe cu greu se mai găsesc roşii, ardei sau vinete care să nu fi fost supuse tratamentelor chimice. În cazul în care sunteţi dispuşi însă să plătiţi şi până la de trei-patru ori mai mult, alternativa o pot constitui fermele bio care s-au dezvoltat în ultimii 3-4 ani în jurul marilor oraşe şi care livrează marfa direct la domiciliul clientului în urma unei comenzi online.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

Livrările se fac o dată sau chiar de două pe săptămână, clienţii având posibilitatea să opteze fie pentru un abonament în baza căruia să primească legume de sezon, fie pentru o comandă actualizată de fiecare dată, în funcţie de nevoi. Livrarea se face la mai puţin de 24 de ore de la recoltare, în special seara şi este gratuită în cele mai multe cazuri.  Majoritatea producătorilor au şi puncte fixe în care livrează marfa în zile prestabilite.

Dacă problema gustului şi cea a transportului sunt astfel rezolvate, pentru potenţialii clienţii rămâne problema preţului care este şi de până la trei-patru ori mai mare decât în pieţe sau la supermarket. Astfel, un kilogram de cartofi costă 4-6 lei, faţă de 1,5-2 în piaţă, unul de castraveţi 8 lei, faţă de 2-2,5 lei, roşiile sunt 8-9 lei, faţă de 2,5-3 lei. Un kilogram de vinete bio costă 9 lei, faţă de 2,5 lei la piaţă, iar unul de ceapă 5 lei, faţă de 2,5 lei. Iar exemplele ar putea continua.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

Cum explică producătorii preţurile mari

„Nu există nici un retailer în România care să aibă altă comunicare în afară de cel mai mic preţ. Pentru acele preţuri foarte mici trebuie să faci compromisuri. În general, se renunţă la gust şi nutrienţi. Foloseşti o genetică care să-ţi permită să scoţi acel preţ de 50 de bani pe kilogram, dar folosind soiuri tradiţionale, acest lucru este imposibil. Este vorba de un produs premium. Diferenţa dintre o roşie eco şi una obişnuită este ca diferenţa dintre un Mercedes şi un Logan”, spune Andrei Barbu, proprietarul Coşuldelegume.ro.

Vorbim aşadar de produse pe care nu şi le poate permite oricine. Foarte rar numărul clienţilor acestor ferme depăşeşte 100 săptămânal. Chiar dacă poate părea o cifră mică, majoritatea fermelor au început aceste business-uri cu 5-10 clienţi.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

„Preţul se justifică prin faptul că la o cultură bio pierderile sunt foarte mari având în vedere că nu se folosesc pesticide şi insecticide, aşadar producţia este mai mică. În plus, perioada de dezvoltare este mai mare. Astfel, dacă o salată în producţia normală se dezvoltă în 3-4 săptămâni, o salată bio are nevoie de 3 luni sau chiar mai mult”, explică Marin Dumbravă, proprietarul fermei Biodumbravă. 

„Skills-urile noastre nu sunt în a da cu sapa”

La 80 de kilometri de Bucureşti, sub soarele încă arzător din Câmpia Bărăganului, se întind pe mai bine de două hectare şi jumătate culturi de ardei quadrato d’asti giallo sau corno ti toro roso, de mangold, kale, frisee, roşii pinkbrandywine sau yellowbrandywine, morcov alb sau mov, sfeclă roşie, dar şi albă sau portocalie, vinete diamond sau aragon, broccoli, mazăre, varză, gulie, conopidă sau roşii de Buzău. 

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

„Dacă e să faci un produs deosebit, fă-l deosebit până la capăt, nu te opri”, explică Andrei Barbu, un tânăr de 30 de ani care a dat o slujbă în IT bine plătită pe o afacere în agricultură neprofitabilă încă - de a planta soiuri premiate şi recunoscute la nivel internaţional.

„Skills-urile noastre nu sunt în a da cu sapa, ci în a găsi o strategie care să aducă un produs foarte bun pe piaţă şi prin care să găsim clienţii cărora să le vindem acele produse. De dat cu sapa pot da mai mulţi. De făcut o strategie, o imagine, un branding, un site, a avea know-how-ul necesar despre ce produci şi a-i explica unui om de ce produci ceea ce produci, acesta este business-ul de fapt”, explică Andrei.  

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

Face agricultură ca acum mai bine de 50 de ani: fără insecticide, pesticide sau alte substanţe chimice, în plin câmp. Dovadă stau costreiul, o buruiană „mai rea decât seceta” care sufocă plantele, viermii care îşi găsesc adăpost în cele mai gustoase roşii, şi legumele atinse de boală care zac în praful Bărăganului. Andrei îşi cuantifică atent şi îngrijorat pierderile: „Două, şase, zece, 14 fructe pierdute din cauza viermilor. Asta e! Viermele vrea să se hrănească, nu numai să-şi umple stomacul aşa cum vor oamenii”.

Singurele „cuceriri” moderne pe care le foloseşte sunt plasele de semiumbrire, sistemul de irigare care include câteva zeci de kilometri de benzi de picurare şi două motopompe, precum şi alte câteva instrumente agricole de mici dimensiuni.

Ferma lui Andrei nu este certificată bio, un proces destul de costisitor şi care durează câţiva ani, dar spune că nu foloseşte substanţe chimice „pur şi simplu”.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

„Lumea consideră că ori este perfect organic ori este chimizat până la Dumnezeu şi înapoi. Cred că există un trade off (compromis –n.r.) undeva. Adică să faci un tratament chimic la început când planta este mică şi să livrezi un produs plin de nutrienţi, la un preţ acceptabil, mai degrabă decât să livrezi un produs la un preţ premium, plin de nutrienţi, dar în cantitate atât de mică încât trebuie să fac licitaţie ca să îl obţii”, explică Andrei principala problemă a produselor bio: preţul mare generat de producţii mici.

Până ca acest compromis să fie acceptat de consumatori, apelează la alte soluţii. Nu departe de baraca din lemn unde două angajate pregătesc pungile cu legume pentru livrarea din ziua următoare, cresc puii.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

„Păsările sunt crescute pe câmp unde ciugule buruienile, mănâncă orice, aşa că acolo un mai creşte nimic, iar la anul, pe lângă faptul că îngraşă terenul, găinaţul de pasăre fiind foarte bun, te lasă şi fără buruieni. Şi atunci, pui o cultură furajeră, creşti puii, ei îţi îngraşă solul, iar anul următor acolo pui roşile cele mai bune acolo”, spune Andrei.

O parte dintre legumele recoltate de pe câmp ajung la clienţi sunt formă de conserve. Angajaţii lui Andrei tocmai au terminat de pregătit 70 de borcane de zacuscă. Exact ca pe vremea bunicii: cu toate ingredientele coapte pe grătar şi fierte într-o căldare mare, pe pirostrie.  Un borcan de zacuscă costă 22 lei, dar Andrei are dubii dacă o să iasă pe plus sau pe minus. După 40 de ore de muncă, 70 de borcane de zacuscă se răcesc lent, pentru a rezista, într-o cutie mare de carton, protejate de câteva bucăţi de polistiren. Urmează să fie etichetate şi livrate.   

       

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

Cine consumă legume bio

Cosumatorii de produse bio se împart în trei categorii, potrivit producătorilor. Este vorba despre tineri până în 35 de ani preocupaţi de un stil de viaţă sănătos, cu venituri peste medie şi foarte bine informaţi, de părinţi cu copii foarte mici care cumpăra produse bio pentru aceştia şi de cei care suferă de diverse boli şi folosesc aceste produse în cadrul terapiilor la care recurg.

Românii care aleg să aibă pe masă legume bio comandă produse o dată pe săptămână, iar valoarea medie a unui coş este de 50-60 de lei, potrivit producătorilor. Numărul acestora creşte de la an la an, dar producătorii îi caracterizează ca fiind inconsecvenţi, ceea ce le creează probleme în gestionarea producţiei.

„Clienţii fideli comandă cel puţin o dată pe săptămână. Sunt, bineînţeles şi clienţi care comandă când îşi aduc aminte, o dată la 2-3 săptămâni. Din păcate nu toată lumea comandă de fiecare dată. Avem clienţi care au solicitat să primească email, dar nu au comandat apoi niciodată. În plus, comenzile nu se potrivesc cu producţia grădinii, avem uneori surplusuri mari pe care trebuie să le aruncăm, alteori comenzile depăşesc producţia noastră”, spune Ionuţ Nicoară, proprietarul Bănătăţi din Ţara Făgăraşului.  

Cele mai căutate produse bio

Producătorii nu ajung la un consens în ceea ce priveşte vedeta legumelor bio. Unii dintre ei spun că cele mai căutate sunt roşiile, alţii vorbesc despre morcovi sau salată ori legume mai puţin cunoscute cum sunt kalele sau mangold, recunoscute pentru proprietăţile lor nutritive.

Foto: Victor Ciupuliga, Mediafax

Specificul business-ului cu produse bio

Pornite din pasiunea pentru agricultură şi/sau dorinţa de a mânca sănătos sau văzute pur şi simplu ca o investiţie, fermele bio nu aduc profit decât după trei-patru ani, în ciuda preţurilor mari pe care le practică producătorii.

Investiţia iniţială pentru un astfel de business este de 4.000 până la 10.000 de euro, dar poate ajunge pe parcurs şi până la 100.000 de euro.

Pe lângă problemele oarecum previzibile ale unui astfel de business – producţie mică, resursele umane, inconsecvenţa clienţilor – unii producători acuză concurenţa neloaială.

„"Concurenţii" noştri nu produc nimic, s-au rezumat în a livra legume şi produse tradiţionale făcute de alţii. Producătorii le aduc totul gata împachetat la uşa, iar ei doar le duc mai departe la clientul final, cu un adaos între 30 şi 50%. Profitul ăsta nu-l atinge producătorul în veci, mai ales că el munceşte tot anul, iar speculantul trei minute”, spune Ionuţ Nicoară.

Din punctul de vedere al lui Andrei Barbu, aşa-zisă concurenţă nu este o problemă. „Nu e o problemă reală. Intermediarii întotdeauna au un rol pe piaţă. Ei răspund unei cereri reale din partea consumatorului final. Dacă producătorii ar putea să rezolve toate cererile consumatorilor, nu ar exista intermediari pentru că nu ar avea loc pe piaţă. Modul în care comunică cu clientul, le prezintă şi le face disponibile pentru consumatorul final, rezolvă sau aduc probleme. Există concurenţă, dar toate instrumentele se află la producător. Disponibilitate produsului, indiferent de preţ, este cheia succesului”.

Ramona Loznianu este editor al ziarului Gândul