Dezvăluire incredibilă! Află care este COMOARA NEŞTIUTĂ care zace la ROŞIA MONTANĂ
POSTAT: 15 Septembrie 2013, Ora 23:45
Este vorba despre elementul chimic numit telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat...
În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract - adică să nu le dăm degeaba. În fine, minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.
Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul. Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.
Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.
Este considerat noul «aur» al omenirii
Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.
În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.
Exclusiv | Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
POSTAT: 14 Noiembrie 2011, Ora 00:00
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci în lume
Suntem pe locul cinci în lume
"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic", ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.

«Ţara noastră primeşte prea puţţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul", ne-a spus prof. Gheorghe Popescu. De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Guvernul a secretizat modul de concesionare a rezervelor naturale
Dr. ing. Neagu Florea, fost director al Institutului de Cercetări Miniere, proiectantul câtorva mine de aur din Munţii Apuseni în anii '70, susţine că dacă până în 1989, mineritul aurului era foarte dezvoltat, după Revoluţie, producţia a scăzut necontenit, astfel că din anul 2005, România nu a mai scos nici un gram de aur din minele proprii, pe care le-a închis. Motivaţia oficială a fost că zăcămintele sunt epuizate.
Cu toate acestea, însă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: "Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.
Cu toate acestea, însă, conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în ultimii ani, opt firme străine au primit licenţe de explorare şi exploatare pentru aur în ţara noastră, exact pe zonele unde, oficial, nu mai existau zăcăminte. Libertatea a publicat un articol amplu pe această temă. Jurnaliştii Libertăţii au cerut atunci ANRM detalii despre licenţele primite de aceste firme. Răspuns ANRM: "Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria surselor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate". Menţionăm că aceste contracte pe bunuri publice, adică zăcămintele naţionale, nu pot fi secretizate, deoarece conţin informaţii de interes public, conform Legii 544/2001.