General american: Rusia, cea mai mare amenintare pentru existenta SUA
Foto: Twitter/Joseph F. Dunford
Generalul
Joseph F. Dunford, nominalizat pentru a deveni urmatorul sef al
Statului Major General al armatei SUA, a afirmat, la o audiere in
comitetul pentru Servicii Armate din Senat, ca Rusia reprezinta cea mai
mare amenintare la adresa SUA si ca tara sa trebuie sa trimita arme
grele Ucrainei, pentru a se apara in fata agresiunii rusesti.
Generalul
a pledat pentru modernizarea felului in care Pentagonul se pregateste
pentru razboiul hibrid, in care actiunile militare conventionale sunt
combinate cu operatiuni secrete precum inarmarea separatistilor din alta
tara, scrie The Washington Post.
Dunford
a aratat ca arsenalul nuclear al Rusiei, combinat cu recentele actiuni
ale tarii, fac din aceasta o amenintare ce trebuie luata in serios: "Daca vreti sa vorbiti despre o tara care ar putea reprezenta o amenintare la adresa existentei SUA, trebuie sa arat inspre Rusia (...) Daca va uitati la comportamentul lor, este de-a dreptul alarmant".
Acesta
a precizat ca, din punct de vedere militar, ar fi rezonabil ca SUA sa
ajute Ucraina cu armament greu, pentru ca altfel Kievul nu va reusi sa
faca fata agresiunii rusesti.
PUBLICITATE
Dunford
a mai adaugat China, Coreea de Nord si gruparea extremista Statul
Islamic pe lista amenintarilor grave la adresa SUA, in aceasta ordine.
Generalul
a mai aratat ca, daca va fi confirmat in functie, va incerca sa mentina
o relatie in care armatele americana si rusa sa poata preveni o
"greseala de calcul" care ar putea duce la un conflict mai mare.
Presa
de la Washington scrie ca sansele gen. Joseph F. Dunford de a deveni
noul sef al Statului Major General al armatei SUA sunt extrem de mari,
iar audierea in comisia senatoriala a fost doar o formalitate.
Interventia
lui Dunford vine la o zi dupa ce Deborah James, secretarul U.S. Air
Force, afirma ca Rusia este cea mai mare amenintare la adresa
securitatii nationale a Statelor Unite, iar America trebuie sa-si
consolideze prezenta militara in intreaga Europa.
"Eu consider
Rusia cea mai mare amenintare", a declarat James, miercuri, intr-un
interviu, dupa ce a efectuat o serie de vizite si a participat la
intalniri cu aliati ai Statelor Unite in intreaga Europa, inclusiv in
Polonia.
Comandantul
civil al Fortelor Aeriene a recunoscut ca Europa se confrunta cu
problema dificila a imigratiei si provocarile economice din aceasta
perioada, dar a subliniat ca alianta militara si angajamentele asumate
trebuie sa fie considerate o prioritate.
Ea
a subliniat ca activele Fortelor Aeriene sunt foarte solicitate in
contextul tensiunilor cu Rusia si al razboiului impotriva gruparii
Statul Islamic (SI), dar ca U.S. Air Force face tot ceea ce este necesar
pentru a-si apara sistemele de armament si retelele de atacuri
cibernetice, tot mai numeroase in ultima perioada.
luni, 6 iulie 2015
Adio Grecia!
Publicat la data de Iulie 6, 2015 de Moise
de Moise Guran
Tot timpul am avut senzația că Alexis Tsipras e un idiot. Ați văzut filmul Desperado? Tsipras ăsta parcă și seamănă cu Banderas… Singur împotriva tuturor… Apoi referendumul… altă chestie idioată… Deci vin creditorii îți fac un plan ca să-ți plătești totuși datoriile iar tu întrebi lumea dacă accepți sau nu planul… fără să le spui oamenilor și ce urmează dacă nu-l accepți. Dar câți greci or fi citit documentul ăla?
IUBIM SUA...!!!
Azi nu mai cred că Tsipras e idiot. L-am văzut pe CNN, vrea din nou la masa negocierilor… Care masă a negocierilor? Să negocieze ce anume? Cum să nu-și mai plătească el datoriile? De fapt ce a făcut acest Tsipras cu referendumul a fost să obțină pentru el și partidul său un vot popular de susținere, în condițiile în care era clar că o eventuală negociere nu se mai putea face cu acest guvern. Că e neserios. Nu poți pune bază pe ce spune. Şi orice politician responsabil s-ar fi dat la o parte, că de aia e mişto democraţia, există tot timpul o rezervă politică, o salvare pentru naţie când liderul o dă de gard. Dar nu, populiştii ăştia nu au simţul responsabilităţii. Prin referendumul de azi Tsipras şi-a legat poporul de gât cu piatra lui de moară, după ce încercase acelaşi lucru cu europenii. Cu grecii i-a mers, dar cu ce cost…
Haideți să-l reducem pe Tsipras ăsta la absurd (la mai absurd decât pare a fi) să zicem că acum în ceasul al cinșpelea se găsește o soluție… nu știu… îi trimite Putin enjdemiliarde… Ştiţi ceva… tot e târziu! Numai din vacanțele anulate, numai din retragerile de capitaluri de până acum și falimentele bancare în Grecia sunt inevitabile, astea fac inevitabile apoi falimente în economie, mai departe șomaj, foamete… atenție! doar ca rezultat al modului în care guvernul grec a condus negocierile. Tsipras deja a sinucis Grecia prin tot ce a făcut de când a câştigat alegerile. Numai din asta şi n-ar mai fi avut cu ce plăti pensiile şi salariile, presupunând că n-ar fi avut deficit.
De facto, Grecia a ieșit din zona euro pe 28 iunie, când Banca Centrală Europeană a decis plafonarea liniilor de finanțare, ceea ce a și dus imediat la închiderea băncilor și la limitarea retragerilor de cash. Nu e nevoie de o decizie prin care europenii să vină și să spună pleacă băi Tsipras, tu și poporul pe care l-ai prostit să te voteze, ieşiţi din Euro! Nu! E suficient ca BCE să nu mai facă nimic. Grecia e sufocată. Fericită, văd la televizor la această oră, dar sufocată deja de o săptămână. Dacă nimeni nu mai dă bani Greciei, și chiar nu văd cine i-ar putea da, următorul pas al guvernului grec va fi să naționalizeze băncile, să confiște eventual depozitele și tot nu va fi suficient ca să plătească salariile și pensiile.
Devine așadar o chestiune de timp (câteva săptămâni? câteva luni?) fie neplata salariilor și pensiilor, fie plata cu altceva decât euro… Cu o hârtie nouă, oricum i-o zice, dar care având un fundament nesustenabil se va devaloriza rapid, taind astfel prin inflație salariile și pensiile. Dar vă daţi seama că în câteva zile se omoară oamenii pe străzi? Vă daţi seama că vor da foc unor bănci goale, vor începe să jefuiască dacă nu vor mai avea cu ce plăti…
O fi înțeles grecul care a votat la referendum chestia asta? Probabil că nu. El a votat cum i-a spus Tsipras și cu Tsipras va rămâne.
Acum mingea este totuși în terenul europenilor. Și nu, nu cred că nu vor face nimic, chiar dacă, tehnic, n-ar fi nevoie să facă deoarece Grecia s-a scos singură din Zona Euro. Dar tocmai pentru că de acum Grecia nu mai contează și pentru că este inevitabil colapsul acestei țări (și nu mă refer doar la colapsul economic) liderii europeni trebuie să se concentreze asupra celorlalte țări membre. Grecia a trimis un puternic semnal anti-european prin Tsipras și Syriza. Acum Merkel, Hollande și ceilalți trebuie să facă câteva lucruri, nu multe, dar trebuie să le facă în mod ferm.
În primul rând BCE, dar și ECOFIN trebuie să acționeze pentru protejarea monedei euro dar și a celorlalte economii europene, indiferent că au sau nu euro de monedă. Eu nu cred într-o apocalipsă financiară, dar știu că de exemplu BNR este pregătită să suspende dreptul de vot al acționarului majoritar în băncile grecești de la noi, în cazul în care acestea sunt naționalizate. E un fel de administrare specială și, probabil, la fel se va întâmpla cu capitalurile deținute de statul grec peste tot în Europa. Și asta pentru că sunt banii românilor în băncile românești cu capital grecesc, sunt joburile europenilor în firmele cu capital grecesc de prin Europa, iar aceste entități – bănci, firme, ce-or fi ele, trebuie izolate de colapsul inevitabil al statului grec.
Apoi liderii europeni trebuie să dea un mesaj ferm cui o mai avea chef să voteze partide antieuropene, indiferent că sunt marxiste, leniniste, rasiste, iar mesajul nu poate fi decât unul singur – cine o mai face ca grecii, ca grecii o să ajungă! Dacă o singură ezitare împiedică acest mesaj, abia atunci Tsipras va învinge. Nu, nu… Grecia tot un stat terminat rămâne, dar exemplul ei va fi luat și de alte nații cu partide antieuropene puternice. Se duce dracu Uniunea Europeană… asta încerc să vă spun! Spaniolii, portughezii, ba chiar și francezii, toți vor dori să le plătească alții pensiile, nimeni nu va mai respecta regulile. Podemos, Le Pen, Jobik, Ukip… ăsta va fi viitorul Europei, un viitor care probabil ar semăna prea mult cu trecutul, plin de războaie, de ură, de granițe…
De aia vă spun acum, la ceas de noapte… Adio Grecia!
PS Precizez faptul că îmi place la nebunie Grecia. Regret sincer aceste evenimente, le regret şi mai mult pe cele ce vor veni şi pe care poporul grec, prieten, se pare că nu le anticipează. Dar parcă ţin mai mult la Uniunea Europeană. Noi românii am făcut multe eforturi pentru a fi parte a ei. Într-un articol viitor mă voi ocupa de evoluția politică a Greciei din ultimele decenii. Ar trebui să fie o lecție și pentru noi… Socialismul grecilor a construit un stat birocratic și asistențial numai bun pentru cumpărat voturi. Dincolo de politicienii corupți sunt masele cele care se lasă corupte. Uite unde duce asta, în final.
vineri, 3 iulie 2015
Lecţia de greacă
Timp de peste 100 de ani, unsprezece familii greceşti ne-au dat nu
mai puţin de 31 de domnitori. Am mai avut domnitori de origine greacă şi
înainte, dar perioada domniilor fanariote a fost una marcantă pentru
Ţările Române. Grecii plăteau gras la Înalta Poartă pentru a dobândi
domnia, apoi veneau aici înconjuraţi nu doar de familie, ci şi de
creditorii care le împrumutaseră banii, având un singur scop: să îi
recupereze cât mai repede înainte de a fi maziliţi. Mulţi dintre ei au
sfârşit prin moarte, dar şi mai mulţi au plecat de aici cu saci de aur
obţinuţi prin jefuirea unor ţări pe care le-au găsit a fi bogate, dar pe
care le-au lăsat în urmă într-o stare de sărăcie lucie.
Doar stimabilul Vodă Caradja, ca să dau doar un exemplu, a reuşit să ne
aducă, în 1812, ciuma bubonică, prăpădind 70.000 de rumâni (40.000 doar
în Bucureşti, adică jumătate din populaţia oraşului), a dat apoi un cod
de legi fiscale care sărăceau şi mai mult talpa ţării şi a exclus
femeile din viaţa politică. Avea să fugă apoi cu vreo 4 milioane de lei
aur spre Italia, asta după ce a distrus toate podurile dintre Bucureşti
şi Braşov. Drept mulţumire, are o stradă cu numele său fix în buricul
Bucureştiului. A donat o bună parte din bani româneşti, sub formă de
terenuri, municipalităţii Atenei, care probabil că a şi uitat de el
între timp.
Cam aşa au făcut toţi, deşi unii dintre ei au mai şi lăsat ceva bun în
urmă – artă, cultură, şcoli – cea mai de valoare fiind conectarea
boierimii româneşti la valorile Vestului, cu care grecii bogaţi
intraseră în contact deja cu 50 de ani înainte.
E însă imposibil de calculat economic cât rău au făcut Ţărilor
Române, dar ştim cu siguranţă un lucru: i-am iertat, aşa cum i-am iertat
şi pe turcii care ne-au jefuit sute de ani.
E deosebit de amuzant, din acest motiv, să văd cum unii compatrioţi se
lasă duşi de val în dezbaterile despre datoria morală şi financiară a
Germaniei faţă de Grecia, de parcă aceste lucruri ar mai conta. Dacă
ne-am apuca cu toţii să luăm la bani mărunţi cât au jefuit alţii pe
aceste meleaguri, am fi călare pe vecini, cu armele-n dinţi încă de a
doua zi de dimineaţă. Aplicabil multor altor naţii.
Dar putem învăţa ceva din istorie. În primul rând, chiar de la fanarioţi
– familii de negustori greci care n-au stat cu mâinile-n sân în
Imperiul Otoman şi şi-au croit loc în cele mai înalte dregătorii,
profitând de inabilitatea otomanilor de a negocia cu alte culturi şi de a
face comerţ. Pentru noi au fost ciumă, pentru poporul grec nu chiar,
pentru că cei peste 100 de ani în care au condus afacerile Imperiului
le-au permis să finanţeze cu banii luaţi de la noi revoltele care au dus
la crearea identităţii naţionale greceşti şi la obţinerea, în cele din
urmă, a independenţei.
În al doilea rând, de la familiile de boieri români. Care şi-au trimis
odraslele în Vest, iar cunoştinţele şi relaţiile politice (oficiale sau
subterane) obţinute acolo le-au permis să reuşească coagularea unui stat
naţional într-o zonă în care acest lucru fusese întotdeauna imposibil.
De ce? Pentru că toţi tinerii români care invadaseră Vestul au ajuns să
conteze, încet-încet, în discuţiile marilor puteri care până atunci îi
ignoraseră cu desăvârşire. Toate manevrele de mai târziu, inclusiv
alegerea unui domn străin, au dus la un viitor pe care înaintaşii lor
nici măcar nu erau în stare să-l viseze.
Azi facem parte – de bunăvoie – dintr-un Imperiu cu mult mai mare şi mai
puternic. Dar suntem cumva incapabili să şi contăm în el. Nu avem
oameni puşi în posturile cheie – sau măcar în posturi care să conteze,
suntem incapabili să formăm o birocraţie eficientă pe care să o trimitem
spre Bruxelles pentru a ne reprezenta interesele. Da, ştiu, la
Bruxelles birocraţii reprezintă interesele Europei, desigur, hai să fim
serioşi. Am avut deja aproape un deceniu la dispoziţie, poate e prea
puţin, dar e musai să ne concentrăm pe asta, pentru că altfel nu avem
nicio şansă.
România este o economie mică, care poate conta mai mult în Europa doar
dacă ştie să-şi dezvolte o clasă de oameni talentaţi, pe care să-i
împingă în zona elitelor europene şi care, chiar şi atunci când rămân în
ţară, să fie capabili să utilizeze fondurile europene pentru
dezvoltarea rapidă a ţării. Vrem, nu vrem, Uniunea Europeană a virat
treptat – aşa cum era de aşteptat – spre ceea ce se întâmplă cu toate
construcţiile supranaţionale: birocraţie, tehnocraţie, lobby, poziţii de
forţă care subminează de multe ori chiar principiile pe care a fost
clădită structura iniţială şamd. Cine nu se adaptează acestei realităţi
şi continuă să viseze cai verzi pe pereţi va avea de pierdut. Mult.
În acest context, abisala performanţă a clasei politice româneşti,
preocupată, ca pe vremea fanarioţilor, doar de moşiile proprii,
reprezintă probabil cea mai mare slăbiciune a României moderne. Una care
se traduce în zeci de miliarde de euro care nu mai intră în ţară, în
păstrarea României la o periferie periculoasă pentru existenţa ei, în
păstrarea în sărăcie a unei mari părţi a românilor. Ca şi acum 200 de
ani, deciziile se iau pe deasupra populaţiei, iar luptele continue între
politicieni nu le lasă timp să se gândească şi la ţară. Nimic nou sub
soare, însă dacă privim spre Grecia actuală, vom vedea că toate au un
final, iar acesta poate fi dezastruos.
Pentru că atunci când lăcomia băncilor se întâlneşte cu lăcomia
politicienilor şi cu prostia alegătorilor, iar acest lucru se
perpetuează timp de două decenii, dezastrul e inevitabil. Unii dau bani
asumându-şi riscuri uriaşe pe care le aruncă apoi în spatele statelor
(adică al tău şi al meu), alţii iau bani pentru a-i arunca în săraci şi a
le lua ochii cu tot felul de cadouri otrăvite doar pentru a fi ţinuţi
la guvernare în timp ce sifonează fondurile publice, iar ultimii,
alegătorii, nu au capacitatea de a vedea că trăitul pe datorie îi
transformă, de fapt, în sclavi. Îmbăţoşarea naţionalistă, bătutul cu
pumnul în piept, urletele în pieţele publice nu pot schimba realitatea:
grecii au pierit pe mâna lor, şi nicio datorie morală reală sau
inventată a celorlalte ţări europene nu îi va salva.
Lecţia greacă nu se opreşte aici, ci ne arată şi cum va evolua Europa
însăşi. Dacă în România judeţele mai bogate le susţin mereu şi pe cele
sărace – cele câteva milioane de orăşeni ţin în spate toate judeţele cu
morţi-vii în care nu se mai produce mare lucru, dar se votează cu spor,
de exemplu – nu se gândeşte nimeni să dea afară respectivele judeţe din
România sau să le oblige să-şi bată monedă proprie. Toate neajunsurile
unor judeţe „leneşe” sunt nivelate de apartenenţa la aceeaşi naţie, la
acelaşi stat, şi toate datoriile acumulate de aceste judeţe sunt şterse
încontinuu, prin subvenţii acordate mereu şi mereu din buzunarele celor
care chiar muncesc. Integritatea statală e mai presus de relaţia
creditor-debitor, iar o administraţie eficientă ştie cum să integreze
treptat aceste zone într-un întreg mai valoros decât fiecare dintre
părţile componente.
Europa Unită – şi în special zona euro – a promis, oarecum, acelaşi
lucru. În schimbul renunţării la moneda proprie şi la o parte din
suveranitate, grecii au avut acces la finanţări cu costuri foarte mici,
cum nu văzuseră în viaţa lor. Dar în loc să investească banii în
eficientizarea economiei, i-au tocat pe prostii, minţind în acelaşi timp
an de an cu privire la starea reală a finanţelor lor, indiferent de
guvernare. Trocul care trebuia să fie unul reciproc avantajos (ţările
germanice exportau fără oprelişti pe piaţa grecească, iar în schimb
grecii primeau fonduri de zeci de miliarde de euro pe care îi investeau
pentru a-şi creşte ţara în mod accelerat) a fost, până la urmă, unul
dezastruos. Toţi banii s-au dus în creşterea artificială a nivelului de
trai, pe credit, nivel care nu a mai putut fi susţinut iar acum e în
cădere liberă.
Absenţa unei conştiinţe naţionale pan-europene, precum şi absenţa unor
pârghii specifice statelor unitare duc situaţia spre dezastru: departe
de a fi iertaţi de datorii precum Teleormanul, grecii sunt somaţi să
plătească dezmăţul, chiar dacă toată lumea ştie că e imposibil să facă
acest lucru. La rândul lor, ei se încăpăţânează să nu mai facă alte
reforme care să-i îngroape şi mai mult în sărăcie pe termen scurt, dar
care să-i vindece pe termen mediu, iar cercul vicios deja zbârnâie.
Diferenţa faţă de acum 200 de ani e că grecii nu mai au fanarioţii lor
în instituţiile europene, pentru că şi-au distrus singuri întreaga clasă
politică (dominată de două mari familii corupte, nu de unsprezece ca pe
timpuri), iar singura cale de ieşire a fost în braţele unora şi mai
iresponsabili, cărora li se închid acum, în faţă, toate uşile
Imperiului.
Să fim noi fericiţi că România a avut mereu acces dificil la creditare,
în acest context? Da şi nu. Da, pentru că fără îndoială că guvernanţii
noştri i-ar fi făcut praf, aşa cum au făcut, de altfel, şi cu puţinele
fonduri pe care le-au împrumutat până la urmă. Nu, pentru că dacă
România absorbea măcar 80% din fondurile puse la dispoziţie, acum trăiam
deja cu 20-30% mai bine. Îţi ştii salariul, calculează cât ar fi
însemnat asta în bani pentru tine şi vei afla diferenţa.
Totuşi, deşi noi n-am reuşit să contăm în Europa nici 20% din cât au
reuşit grecii, suntem pe o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte
eliminarea uscăturilor din clasa politică. Marea tragedie este că în
spatele acestor uscături nu se află nimeni de valoare care să le ia
locul. PSD, PNL, PDL, UDMR, PMP şi toţi ceilalţi care ţin destinele
României în mâini de atâţia ani – toate aceste partide colcăie de
corupţi şi de incompetenţi, iar puţinii români capabili care au mai
rămas în ţară nu vor, pur şi simplu, să se arunce în hârdăul cu
politică. Culmea e că nu avem nevoie de sute sau mii de specialişti, ci
pentru început de doar vreo două-trei zeci, capabili să-şi asume
preluarea unei ştafete. Oameni care să ocupe poziţii cheie în Guvern, în
Parlament, în administraţia publică. Au apărut anticorpii doar în
Parchet şi DNA, dar e prea puţin, mult prea puţin. Tinerii noştri de
elită se duc în Vest şi rămân acolo, deocamdată.
Europa pedepseşte acum drastic derapajele politicienilor iresponsabili
greci, pentru că nu are altă cale. Din păcate, cei care i-au votat mereu
şi mereu şi au crezut întotdeauna că vor scăpa cu basmaua curată azi
află cât de mult costă, de fapt, populismul deşănţat.
Noi mai avem încă timp să învăţăm din lecţia greacă. Vom fi oare în stare?
NEWS...!!!!
Categorie: Economic-financiar
Scris de Dan Marin
O
româncă ce trăiește în Grecia a publicat un top al celor mai necuvenite
sporuri imaginate vreodată pentru bugetari. Grecia a trecut deja de
pragul falimentului din cauza prăduielii generalizate a bugetului
statului. Bloggerița citează site-ul grecesc capital.gr. Cică să îi
compătimească europenii pe „amărâții” de greci care la cele mai recente
alegeri au votat masiv cu „stânga”.
10. Spor pentru incalzirea motorului masinii (OTE) 690€/luna – 420 persoane
09. Spor pentru spalarea mainilor (Caile Ferate Elene) 420€/luna – 1987 persoane
08. Spor de...ponton (Personal porturi) 840€/luna – 653 persoane
07. Spor de...antena (Tramvaie) 1120€/luna – 329 persoane
06. Spor pentru...deplasarea dosarului (Servicii de Stat) 290€/luna – 6800 persoane
05. Spor de preluare - predare a autobuzului - 450€/luna – 1100 persoane
04. Spor de prezentare punctuala la serviciu (un fel de RATB ... grecesc) 310€/luna – 1790 persoane
03. Spor de buna indeplinire a ...cazurilor (Ministerul Justitiei) 595€/luna - nu se stie cate persoane !!!!
02. Spor de...folosire a FAX ului (Reteaua de Electricitate) 870€/luna – 657 persoane
01.
Spor anual pentru folosirea ... restaurantului la locul de munca
(Reteaua de Resurse Naturale) 120€/luna. - Tot personalul!!!
Referendumul
a început. Grecii sunt chemați să răspundă cu „da” sau „nu” la
întrebarea "Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe
25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul
Monetar Internaţional?" Creditorii internaţionali cer Greciei reforma
pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului
bugetar. Sâmbătă, ministrul elen de finanțe, Yanis Varoufakis, a acuzat
creditorii internaționali ai țării sale de „terorism” și de intenția de
a-i „umili pe greci”.
Grecia a ajuns într-o asemenea situație din cauza prăduielii banilor publici pe pensii și salarii pentru bugetari enorme.
Al
treisprezecelea și al paisprezecelea salariu pentru bugetari și a 13a
și a 14 a pensie, așa numita penise de concediu, plătite în Grecia au
sărăcit bugetul. Ajutorul de șomaj se acordă dacă ai lucrat 80 de zile
pe an în ultimii 2 ani (în România trebuie să ai 12 luni lucrate
integral). Angajații care au familie primesc o primă lunară de 133,80
euro pentru un copil, 330,96 euro doi copii, 700,80 euro trei copii,
843,73 euro patru copii și 979,32 euro la cinci copii. Dacă angajatorii
privați nu plătesc aceste prime, le dă statul.
Salariul minim pe economie în Grecia era în 2008 de 680 de euro, iar pensia minima garantată era de 460 de euro.
Modul
de calcul al pensiilor si a vârstelor de pensionare este foarte
complicat si deosebit de generos cu cei care au dreptul la pensie. Cei
mai mulți se pensionează anticipat, condițiile fiind excelente. Pensie pe viață, pentru fata lu' tata
Femeile celibatare din Grecia beneficiază pe viaţă de pensii substanţiale dacă tatăl lor a fost funcționar public. Atâta
vreme cât rămân celibatare, fetele unor înalţi demnitari publici sau
gradaţi din armată primesc pe viaţă o parte din pensia tatălui, după
decesul acestuia.
TVR a intervievat-o recent pe Athina Oiko
Nomidu care are 56 de ani, e profesoară de engleză şi de la vârsta de 21
de ani primeşte pensie după tată. Athina spune că multe grecoaice au
preferat să rămână nemăritate, ca să nu piardă pensia.
"Fakelakia" este piatra de moară din buget
Fiecare grec plăteşte mită, în medie, peste 1350 de euro în fiecare an, informează Bild.
La noi, corupţia se numeşte şpagă, bacşiş sau mită, la ei e "fakelakia", ceea ce înseamnă pliculeţ.
Cele
mai multe "pliculeţe" se îndreaptă spre plata medicilor sau a
spitalizării, pentru recuperarea permiselor de conducere sau a
licenţelor de construcţie, arată studiile Transparency International.
Corupţia a cuprins practic întreaga societate, grecii plătind în medie
peste 1600 de euro mită la medici, avocaţi şi bancheri.
Dar cea
mai bună imagine privind corupţia este imaginea oferită chiar de
respondenţii la chestionarul privind corupţia: 13,6 % din cei 6.000 de
greci chestionaţi au cerut "fakelakia" pentru a răspunde. Bugetul Greciei, cheltuit pe pensii și salarii
Pensiile şi salariile funcţionarilor publici mănâncă 80% din
cheltuielile primare ale statului. Cele 20% rămase au fost fost reduse
la sânge, astfel încât “funcţionarii nu mai au cu ce scrie, iar
clădirile care au nevoie urgentă de reparaţii stau să cadă. Nu este
posibil să faci sustenabile finanţele publice fără salarii şi pensii”.
Creditorii
cer noi reduceri ale pensiilor, inclusiv renunţarea la o serie de
indexări a celor mai mici pensii. Până acum, ele au fost reduse în medie
cu 40% - cu 27% pensiile mici şi cu 50% cele considerate mari. Pensia
medie este acum de 833 de euro (faţă de 1350 de euro înainte de criză).
Problema este însă că peste 45% dintre pensionari primesc 665 de euro,
ceea ce este considerat sub limita sărăciei. Cum peste jumătate dintre
tineri nu au locuri de muncă, mulţi părinţi pensionari se văd nevoiţi
să-i întreţină şi pe copii din aceste sume.
Ca toate naţiunile
europene, Grecia se confruntă cu un fenomen al îmbătrânirii populaţiei
care face şi mai dificil de susţinut sistemul de pensii. Grecia a trecut
prin cinci ani de austeritate, impusă de FMI şi instituţiile europene,
austeritate care a transformat o criză financiară severă într-o
depresiune economică uriaşă, situaţie în care în economie nu pot apărea
locurile de muncă necesare finanţării sistemului de pensii şi
îndepărtării poverii care au devenit tinerii şomeri. FMI a cerut Atenei
să economisească 2 miliarde de euro pe seama sistemului de pensii.
Guvernul elen nu a acceptat decât economii de 71 de milioane de euro.
Miniștri
de finanțe din UE au avertizat că Uniunea Europeană va gestiona cu
ușurință o eventuală ieșire a Greciei din zona euro, însă consecințele
pentru această țară vor fi foarte grave.
UPDATE Pensiile militare vor fi reintroduse din 2016. Ce pensii pot primi militarii si politistii?
Din 2016, militarii si politistii vor beneficia din nou de pensii
ocupationale, conform unui proiect de act normativ adoptat de Parlament,
dupa ce acestea au fost scoase in 2011. Documentul a trecut luni de
Senat si marti de Camera Deputatilor, la aproape doua luni de cand a
fost inregistrat la Parlament.
Proiectul de lege privind pensiile militare de stat a fost adoptat marti de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, cu 289 de voturi "pentru", unul "contra" si 13 abtineri. Acesta trecuse de Senat cu doar o zi inainte.
Probabil ca alesii au vrut sa aprobe documentul inainte de vacanta
parlamentara (care a inceput astazi si va tine pana la sfarsitul lunii
august).
De prevederile propuse vor beneficia, de la 1 ianuarie 2016, atat militarii si politistii, cat si functionarii publici cu statut special
din sistemul administratiei penitenciare. In principiu, aceste
categorii de persoane vor putea sa primeasca pensie de serviciu, pensie
de invaliditate si pensie de urmas. "Sistemul pensiilor militare de stat acopera riscurile activitatii
specifice sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala,
interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati
din Constitutia Romaniei, precum si pierderile de venituri datorate
invaliditatii, batranetii sau decesului", scrie in propunerea de act normativ.
Din moment ce proiectul a trecut de Parlament, se va reveni, practic,
la situatia de dinaintea intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice. Asta deoarece actuala lege a
pensiilor a abrogat la 1 ianuarie 2011 vechea lege a pensiilor militare de stat.
Noul act normativ va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, insa, pentru ca acest lucru sa fie posibil, documentul trebuie sa apara in Monitorul Oficial.
Pensia de serviciu va fi pentru limita de varsta, anticipata sau anticipata partiala
Pensia de serviciu pentru limita de varsta va putea fi
obtinuta, potrivit proiectului adoptat recent, de catre militarii,
politistii si functionarii publici cu statut special care implinesc varsta standard de pensionare. In plus, acestia vor trebui sa aiba si o vechime efectiva de minimum 25 de ani, dintre care cel putin 15 sa fie vechime in serviciu.
Varsta standard de pensionare va fi de 60 de ani, insa
la aceasta se va ajunge prin cresteri treptate. Astfel, primele
persoane care se vor pensiona pentru limita de varsta la 60 de ani vor
fi cele nascute in ianuarie 1970. Persoanele nascute in octombrie 1959,
de exemplu, vor atinge varsta de pensionare in ianuarie 2016, adica la
56 de ani si trei luni.
Pensia de serviciu anticipata va fi acordata celor care au vechime de 25 de ani (dintre care cel putin 15 vechime in serviciu), daca mai au cinci ani pana ating varsta standard de pensionare, in situatiile urmatoare:
sunt trecuti in rezerva sau au incetat raporturile de serviciu dupa
reorganizarea unor unitati si reducerea unor functii din statele de
organizare (dar si pentru alte motive);
sunt trecuti in rezerva sau direct in retragere ori au incetat
raporturile de serviciu dupa clasarea ca inapt/apt limitat pentru
serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.
Aceleasi situatii vor putea sta la baza acordarii pensiei de serviciu anticipata partiala, insa, in acest caz, va fi necesara o vechime efectiva de minimum 20 de ani, dintre care cel putin zece ani vechime in serviciu.
Daca la momentul trecerii in rezerva/retragerii sau incetarii
raporturilor de serviciu militarii, politistii si functionarii publici
cu statut special vor avea o vechime de cel putin 25 de ani (dintre care 15 vechime in serviciu), acestia vor obtine pensia pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare, in functie de conditiile de munca.
De exemplu, pentru sase ani lucrati in grupa a II-a de munca, reducerea
va fi de un an, iar pentru sase ani lucrati in grupa I - de trei ani. Important! Conform amendamentelor
facute de deputati la propunerea legislativa, baza de calcul pentru
stabilirea pensiei militare va fi o medie a tuturor veniturilor brute in
sase luni consecutive. Aceasta perioada de sase luni va putea fi aleasa de beneficiar doar din ultimii cinci ani de activitate. La media obtinuta se va putea adauga un spor de cel mult 15%.
Pensia de invaliditate se va acorda pentru accidente sau boli, indiferent ca au sau nu legatura cu serviciul
La fel ca in cazul sistemului public de pensii, militarii, politistii
si functionarii cu statut special vor putea sa obtina o pensie de
invaliditate.
Astfel, vor avea dreptul la pensie de invaliditate cei care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza:
accidentelor de munca sau a unei boli contractate in timpul si din
cauza indeplinirii serviciului, tuberculozei, neoplaziilor,
schizofreniei, SIDA;
accidentelor sau bolilor care n-au legatura cu indepinirea serviciului.
Pensia va fi determinata, conform Proiectului de lege privind pensiile militare de stat, in raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca. Invaliditatea de gradul I va fi cea caracterizata de pierderea totala a capacitatii de munca si a celei de autoingrijire, iar invaliditatea de gradul II - pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu pastrarea celei de autoingrijire. Invaliditatea de gradul III va fi cea caracterizata prin pierderea a doar jumatate din capacitatea de munca. "Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de
invaliditate, se face de catre comisiile de expertiza medico-militara de
pe langa spitalele din sistemul de aparare nationala, ordine publica si
securitate nationala", prevede documentul amintit.
Dupa examinarea clinica si analizarea documentelor medicale ale solicitantului, comisiile de expertiza vor emite decizii de incadrare in grad de invaliditate,
cu avizul comisiei centrale de expertiza a Ministerului Apararii, a
Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Roman de Informatii,
dupa caz.
Decizia de incadrare in grad de invaliditate va fi emisa in 45 de zile de la inregistrarea cererii si va fi comunicata solicitantului in cinci zile de la emitere. Atentie! Cei care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor accidente/boli care n-au legatura cu indeplinirea serviciului vor primi pensia de invaliditate doar daca au vechime in serviciu.
Pensia de urmas, acordata copiilor si sotului supravietuitor
In ceea ce priveste pensia de urmas, propunerea legislativa dispune ca aceasta se va cuveni copiilor si sotului supravietuitor. "Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca
sustinatorul, la data decesului, era pensionar sau indeplinea
conditiile pentru obtinerea unei pensii militare de stat", este mentionat in proiect. Copiii vor avea dreptul la aceasta pensie pana la 16 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, dar nu peste varsta de 26 de ani. De asemenea, pensia de urmas va fi acordata copiilor pe toata durata invaliditatii, indiferent de grad, daca aceasta a intervenit pana la 16 sau 26 de ani, dupa caz. Sotul supravietuitor va primi pensia de urmas de la
momentul atingerii varstei standard de pensionare, in conditiile in care
durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Cealalta conditie pentru acordarea dreptului va fi ca sotul supravietuitor sa nu realizeze venituri pentru care asigurarea este obligatorie sau, daca realizeaza, acestea sa fie mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
Pensia de urmas va mai fi acordata sotului supravietuitor daca, de
exemplu, decesul sotului sustinator a fost cauzat de un accident de
munca sau o boala contractata in timpul si din cauza indeplinirii
serviciului.
Daca sotul supravietuitor nu indeplineste conditiile necesare, acesta va primi pensia de urmas timp de doar sase luni, in cazul in care nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut. Important!
Proiectul de lege prevede ca pensiile militarilor, politistilor si
functionarilor cu statut special stabilite in baza altor acte normative
vor putea fi recalculate. In urma recalcularii, daca va fi cazul, va fi pastrata pensia care are cuantumul mai avantajos.
Atentie! Proiectul de lege
NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, acesta trebuie sa fie
promulgat prin decret prezidential si publicat in Monitorul Oficial.
Grecia a intrat în incapacitate de plată.
Incapacitatea de plată a unui stat nu înseamnă neapărat incapacitatea
acelui stat de a plăti pensiile și salariile bugetarilor, ci este o
noțiune care se referă în primul rând la incapacitatea acelui stat de a
plăti datoriile creditorilor externi și interni, a explicat Stelian
Muscalu, realizator al emisiunii „Business Club” , la Digi24.
În primul rând, subliniază Stelian Muscalu, nu
înseamnă sfârșitul lumii, bombă cu ceas etc. În incapacitate de plată,
de-a lungul anilor, au fost cam toate statele, inclusiv România (la
începutul anilor '80), Ungaria, Spania, Rusia (în 1998-1999), Ucraina
etc. Marea Britanie și Statele Unite sunt singurele state care nu au
intrat niciodată în incapacitate de plată. Sunt trei tipuri de incapacitate de plată: În momentul în care se constată incapacitatea de
plată, datornicul se așează la masa negocierilor cu creditorul, pe care
l-a anunțat că n-are cum să-i dea banii înapoi, și ia în discuție trei
posibilități: renunțăm de tot, îți dau o parte din ei sau ți-i dau pe
toți doar că într-o altă perioadă, spune Stelian Muscalu. E foarte puțin probabil ca un stat să nu mai
plătească niciun ban, pentru că atunci ar deveni un paria al piețelor
financiare și nimeni nu va mai împrumuta țara respectivă. Totuși, în momentul acesta, nimeni nu știe cum stă
Grecia din punct de vedere financiar, este o imagine destul de opacă
asupra finanțelor sale. Chiar dacă incapacitatea de plată înseamnă în
primul rând imposibilitatea de a plăti creditorilor externi, asta nu
înseamnă că în țară va fi „trai pe vătrai”, spune Stelian Muscalu. Există posibilitatea ca inclusiv pe plan intern lucrurile să se înrăutățească și atunci se iau măsuri,
cum e cea care s-a luat deja – limitarea retragerilor de la bancomate
la 60 de euro pe zi dintr-un cont. Când a intrat Argentina în
incapacitate de plată, în 2001, limita a fost mult mai ridicată – 350 de
dolari. Dacă nu sunt bani, apar și alte probleme. Te duci,
de pildă, să aprovizionezi magazinul de lapte, exemplifică Stelian
Muscalu. Dai 20 de navete de lapte. Nu le dai cu banii jos, nicăieri nu
se procedează așa. Marfa se dă în general cu un bilet la ordin, cu tot
felul de instrumente financiare. În momentul în care ești în
incapacitate de plată, nimeni nu-ți va mai alimenta magazinul cu
instrumente financiare. Vor vrea plata jos. Dar plata jos n-ai cum s-o
faci, pentru că nu sunt bani și se intră așa, într-un cerc vicios. S-ar
putea ca la magazinul din colț să nu mai găsești lapte, pâine și toate
celelalte necesare. Statul, neavând bani, va fi nevoit să facă o
serie de restructurări, deci va da oameni afară, prin urmare, va crește
șomajul. Lumea va fi nemulțumită, nu vor avea alimente, nu vor avea
serviciu, vor ieși în stradă. Dar în cele din urmă, cu resursele proprii,
nemaiplătind cel puțin pentru o perioadă – fiindcă în urma negocierilor
se ajunge la un termen, un an, doi ani, trei ani nu mai plătetești – cu resursele interne există posibilitatea ca statele să-și revină. De altfel, asta a fost schema pe care au urmat-o toate statele care au intrat în incapacitate de plată. Grecia a fost de cinci ori în incapacitate de plată și a reușit de fiecare dată să treacă mai bine sau mai rău peste aceste momente.
NEWS !!!
Grecia AMENINŢĂ că va da în judecată Uniunea Europeană pentru a bloca excluderea ţării din zona euro
Grecia a ameninţat că va da în judecată Uniunea Europeană pentru a
bloca excluderea ţării din zona euro şi a evita sufocarea sistemului
bancar, relatează Daily Telegraph în ediţia electronică.
Grecia ameninţă că va da UE în judecată pentru a bloca excluderea ţării din zona euro (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
"Guvernul grec îşi va folosi toate drepturile legale", a afirmat ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis. "Primim consiliere şi cu siguranţă vom lua în considerare o
acţiune la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu prevăd ieşirea
din zona euro şi noi refuzăm să o acceptăm. Calitatea noastră de membru
nu este negociabilă", a declarat Varoufakis pentru Telegraph luni seara.
Această poziţie intervine după ce marile puteri europene au avertizat că
Grecia va fi forţată să iasă din uniunea monetară dacă alegătorii
resping măsurile de austeritate propuse de creditorii internaţionali, în
urma referendumului de duminică.
"Problema care se pune este dacă grecii vor sau nu să rămână în zona
euro sau vor să îşi asume riscul de a ieşi", a afirmat anterior
preşedintele francez Francois Hollande.
Vicecancelarul german Sigmar Gabriel, lider al social-democraţilor, a
declarat de asemenea că poporul grec nu trebuie să îşi facă iluzii
despre alegerea pe care o are de făcut. "Trebuie să fie foarte clar ce
este în joc. În esenţă, este vorba despre un da sau un nu pentru
menţinerea în zona euro", a subliniat el.
O acţiune la Curtea Europeană de Justiţie împotriva instituţiilor UE ar
fi o mişcare fără precedent şi ar complica situaţia referitoare la
Grecia.
Oficialii greci au precizat că iau în considerare inclusiv să dea în
judecată Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că a decis să menţină dar
să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia, deşi datoria instituţiei
este să asigure stabilitatea financiară.
După luni de incertitudini legate de programul de susţinere financiară,
timp în care BCE a aprobat săptămânal majorarea fondurilor destinate
Greciei pe fondul retragerilor masive de lichidităţi din bănci,
premierul Alexis Tsipras a decis să convoace pe 5 iulie un referendum pe
tema măsurilor de austeritate solicitate de creditorii Greciei.
Anunţul a luat prin surprindere miniştrii de Finanţe din zona euro, care
au respins solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o
lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din
care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. În lipsa fondurilor,
Grecia riscă să nu poată plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către
FMI, scadentă marţi, zi în care expiră şi programul de finanţare.
Grecia a adoptat euro în 2001, în cadrul primului val de state care au
început să folosească efectiv moneda unică de la 1 ianuarie 2002,
potrivit site-ului Comisiei Europene. Nicio ţară nu a părăsit zona euro
şi nu există un mecanism oficial pentru a face acest lucru.
Premierul Tsipras a declarat luni că referendumul de duminică are ca
obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu
ieşirea din zona euro şi le-a transmis grecilor că dacă se pronunţă
pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor
politici.
Cel mai mare tricolor românesc din secuime va fi înalţat de Ziua Drapelului
De Anca Apostol / Știri, Social / Publicat: Joi, 25 iunie 2015, 23:42 / Actualizat: Vineri, 26 iunie
FOTO: evz.ro
De ziua Drapelului Național, oficiali ai României, în frunte cu
premierul interimar, Gabriel Oprea, vor fi prezenți la un moment
istoric: înălțarea celui mai mare tricolor din Secuime, așa cum este
denumită zona ce cuprinde județele Harghita, Covasna și Mureș.
Tricolorul românesc va fi înălțat, mâine, cu prilejul Zilei
Drapelului Național, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI). La
evenimentul care va avea loc în municipiul Miercurea Ciuc va fi prezent
Prim-ministrul interimar al Guvernului României, viceprim-ministru
pentru securitate națională, ministru al Afacerilor Interne, Gabriel
Oprea. Drapelul - care are 28 de metri - va fi amplasat în curtea
Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Harghita. Până acum, cel mai mare drapel
românesc din această zonă a Transilvaniei era cel de la Tulgheș, tot în
județul Harghita, arborat, anul trecut, în prezența ministrului Apărării
Naționale, Mircea Duşa. Oficiali din cadrul MAI au precizat, pentru evz.ro, că la ceremonie vor participa circa 400 de militari, atât de la Interne, cât și de la Ministerul Apărării Naționale (MApN). Și-au
mai anunțat prezența șefii de arme din județ, precum și Episcopul
Covasnei și Harghitei, Preasfinţitul Părinte Andrei Moldovan. Multumesc lui Niko !
militar, unde tinerii vor putea conduce tancuri si se vor putea juca cu arme grele
Presedintele Vladimir Putin a deschis la
inceputul acestei saptamani portile Parcului Patriot, un "Disneyland
militar" pentru tinerii rusi, in localitatea Kubinka, situata la o ora
de mers cu masina de la Moscova, relateaza CanalFrance.Info.
Cu ocazia Salonului militar al armatei 2015, seful statului rus a
declarat multimii adunate ca parcul tematic va fi "un element important
al sistemului de munca militaro-patriotic cu tinerii", scrie Agerpres.
Parcul patriotic rusesc a fost conceput pentru a primi pana la 10.000
de vizitatori zilnic. Acestia vor avea la dispozitie centre de
petrecere a timpului liber si hoteluri, putand sa asiste la
reconstituiri ale unor batalii celebre ale armatelor sovietice si
rusesti, ba chiar sa testeze instalatiile si echipamente militare de
prima importanta.
Presedintele rus a profitat de acest eveniment pentru a anunta o
dezvoltare semnificativa a arsenalului nuclear al tarii, prin adaugarea a
40 de rachete intercontinentale pana la sfarsitul anului. Acestea ar
urma sa fie "capabile sa dejoace sistemele de aparare antiracheta cele
mai sofisticate", a precizat el.
Siruri de tancuri, vehicule blindate si sisteme de lansare ale
rachetelor au fost expuse in gradinile parcului. Guvernul estimeaza ca
parcul tematic ar trebui sa ajute la insuflarea unui nou sentiment de
patriotism tinerilor din Rusia. Fiecare tanar, potrivit lui Vladimir
Putin, trebuie sa fie pregatit sa raspunda la primul apel, in caz de
razboi.
De la anexarea Crimeii si interventia ruseasca in Ucraina, Putin
cauta sa-si puna in valoare in continuu puterea militara a tarii sale.
"El a ordonat mai multe manevre militare in ultimele luni", aminteste
Bloomberg.
La o conferinta pe probleme de aparare, ministrul adjunct al
Apararii, Anatoli Antonov, a acuzat Occidentul ca provoaca Rusia la o
"cursa a inarmarii".
Saptamana trecuta, Journal du Dimanche ridica problema unui "buget
militar rusesc care intriga" pentru ca "dintre cei 75 de miliarde de
euro alocati de Kremlin apararii in 2015, 51 de miliarde de euro sunt
clasificati secret de aparare", adica 70 % din cheltuieli. Prin armata,
statul vrea sa-si poleiasca imaginea in fata locuitorilor sai. "Un mare
numar de oameni resimt mandrie patriotica pentru aceasta noua putere
militara. Si li se explica faptul ca aceasta este datorita lui Vladimir
Putin", analizeaza in JDD Aleksandr Golt, jurnalist specializat in
probleme militare.
In parcul sau, Putin isi face marele joc: tancuri, lansatoare de
rachete, echipamente de securitate, masini blindate. Iar ministrul
apararii, Serghei Soigu, detaliaza o parte din "atractii": "Tinerii vor
putea nu doar sa viziteze expozitiile, ci si sa conduca si sa zboare in
echipamente militare, sa utilizeze armele pentru a se antrena la tir si
sa faca salturi cu parasuta."
Vizitatorii vor putea chiar sa manance ratii soldatesti. Si cum nu se
pleaca dintr-un parc tematic fara un suvenir, ei vor putea sa-si ofere
un tricou sau o husa de iPhone cu efigia lui Vladimir Putin sau cu un
slogan despre victoria natiunii lor in Cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Patriot Park ar urma sa fie finalizat complet in 2017. El a costat
Ministerul Apararii 330.000 milioane de euro, potrivit cotidianului
Kommersant. Si ar putea avea in curand un fratior la periferia
Sevastopolului, in Crimeea.
În
general cu toții suntem de acord că trecutul este cel ce influențează
prezentul care la rândul său influențează viitorul. Probabil că aproape
nicio persoană care nu suferă de afecțiuni psihice sau nu este sub
influența drogurilor nu ar putea susține că evenimentele viitoare le pot
influența pe cele din trecut. Și totuși acest lucru ar putea să se
schimbe în lumea plină de paradoxuri a fizicii cuantice. Pentru un om obișnuit, înțelegerea lumii observabile, dominată de
fizica newtoniană, clasică, ține de "bunul simț". Timpul se scurge
dinspre trecut spre viitor, lucrurile nu pot exista decât într-un singur
loc într-un anumit timp, iar dacă un copac cade într-o pădure fără ca
nimeni să-l observe va produce un sunet. Niște fizicieni de la
Universitatea Națională din Australia (ANU) nu sunt însă de acord că
lucrurile sunt atât de simple.
Noul studiu publicat în Nature Physics "demonstrează că totul ține de
măsurarea directă", susține profesorul asociat Andrew Truscott de la
Research School of Physics and Engineering din cadrul ANU. "La nivel
cuantic, realitatea nu există dacă nu este observată direct", a adăugat
el.
Această concluzie aparent absurdă derivă din rezultatele a două
experimente, dintre care unul mai vechi, un "clasic" pentru fizica
cuantică și unul care a fost încheiat cu succes în urmă cu doar câteva
săptămâni.
Experimentul clasic:
Oamenii de știință au observat de mult timp comportamentul ciudat al
particulelor de lumină, fotonii, în cadrul așa-numitului Experiment al
celor două fante. Atunci când lumina a fost proiectată asupra unui ecran
în care se află două fante înguste, fotonii s-au comportat într-un mod
neprevăzut, de-a dreptul schizoid. Experimentul implică o configurație
simplă, un "tun" care trage cu particule de lumină (fotoni), unul câte
unul prin două fante mici dintr-un ecran — un laser care produce lumina.
Lumina este atenuată în așa fel încât să emită doar câte un singur
foton. Acești fotoni trec prin cele două fante, existând și o cameră
care înregistrează tiparul din spatele ansamblului celor două fante. De
vreme ce fotonii trec unul câte unul, unii printr-o fantă, alții prin
cealaltă, ar trebui ca ei să lase o urmă cu două dungi pe perete, dar nu
se-ntâmplă acest lucru. În schimb aceștia creează în mod misterios mai
multe dungi, dincolo de locurile de pe perete corespunzătoare fantelor
de trecere. Acesta ar fi rezultatul așteptat atunci când o rază
constantă de lumină s-ar răspândi pe perete ca o undă. Rezultatul care
se obține ar fi posibil numai dacă particula ar trece prin ambele fante
în același timp, cu alte cuvinte, particula este în două locuri deodată
în același timp. Atunci când sunt puși senzori în jurul fantelor pentru a
urmări fotonii, acest tipar de undă dispare. Dacă excludem senzorii din
experiment, patternul de undă revine. Acest lucru sugerează că putem
schimba modul în care se comportă realitatea pur și simplu prin
observarea directă. Cu alte cuvinte realitatea însăși nu ar fi reală.
Celebrul fizician austriac Anton Zeilinger consideră că răspunsul modern
la această întrebare este că drumul fotonului nu este un element al
realității. Acest experiment poate fi replicat și cu electroni și cu
orice alt tip de particulă.
Pentru o mai bună explicație a acestui experiment:
Acest principiu se află în centrul fizicii cuantice. O particulă așa
cum este fotonul se comportă ca și când ar avea mai multe stări
indefinite, în suspensie. Ea nu are proprietăți fizice și este definită
în schimb de un set de probabilități conform cărora ar putea exista
într-una sau alta din respectivele stări. Aceste probabilități nu sunt
doar rezultatul unor teorii bombastice din fizica modernă ci se află la
baza noțiunilor noastre moderne de chimie și fac posibile tehnologii
precum microprocesoarele și reacțiile nucleare. Modernitatea nu ar fi
existat așa cum o cunoaștem fără aceste proprietăți bizare ale
particulelor.
Aici intervine cea de-a doua ciudățenie: Atunci când fizicienii
observă un foton în mod direct, în cadrul unui experiment, însuși faptul
că este observat îl face să cadă într-una dintre cele două stări
posibile ale sale — fie particulă, fie undă. Orice ar face oamenii de
știință, ori de câte ori observă în mod direct un foton este ca și când
chiar fotonul "ar decide" cum să fie văzut. Astfel, se crede că actul de
a observa aduce fotonul din tărâmul cuantic al probabilităților în cel
real. Acest principiu este explicat de celebra paradigmă a pisicii lui
Schrödinger unde o pisică ipotetică, pusă într-o cutie închisă alături
de niște otravă, nu este nici vie, nici moartă, până când deschidem
cutia și operăm o observație directă asupra sa.
Cel de-al doilea experiment:
Această concluzie bizară conform căreia actul de observație directă
definește realitate (realitatea nu există în afara observației) circulă
de mult timp în rândul fizicienilor, fiind susținută și de un experiment
propus de americanul John Wheeler încă din 1978, experiment despre care
se credea că nu va putea fi niciodată pus în practică. Din acest motiv a
primit numele de "Experimentul cognitiv al alegerii întârziate"
(cognitiv pentru că nu putea fi pus în practică). Acest experiment își
propunea să răspundă la o întrebare aparent simplă: Când mai exact un
foton alege să se comporte ca o particulă sau ca o undă? Atunci când
este tras, înainte de a trece prin fantă sau poate după ce a trecut de
fantă?
John Wheeler a propus în experimentul său cognitiv introducerea unui
al doilea ecran, dar doar după ce fotonul a trecut deja de primul ecran.
Introducerea acestui al doilea ecran ar fi o decizie aleatoare în
cadrul experimentului — uneori se introduce al doilea ecran, alteori nu.
De asemenea, atunci când este introdus în experiment, acest al doilea
ecran este conceput să producă același timp de interferență ca și primul
ecran. Astfel, teoretic, un om de știință ar fi putut urmări în ce
stare se află fotonul după ce a trecut de primul ecran și dacă rămâne în
aceeași stare și după ce trece de al doilea.
Dificultatea tehnică a fost că nimeni nu a reușit să introducă în
experiment cel de-al doilea ecran la timp, imediat după ce fotonul a
trecut de primul ecran și înainte de a ajunge la perete. Această
problemă părea insurmontabilă până acum câteva săptămâni. Echipa de
fizicieni australieni a transformat acest experiment de gândire
într-unul cât se poate de concret, de laborator, cu ajutorul unei
instalații de lasere. Subiectul lor de experiment nu a fost însă un
foton ci un atom de heliu, care deși este mult mai masiv decât un foton,
ar trebui, din punct de vedere teoretic, să aibă același comportament
în cadrul experimentului — și anume să existe într-o stare indefinită și
apoi, odată observat, să se comporte fie ca o particulă fie ca o undă.
Laserele au fost folosite pe post de grilaje, unul în fața celuilalt,
iar cel de-al doilea laser era pornit aleator, în cadrul experimentului.
Rezultatul acestui experiment este chiar mai ciudat decât se așteptau
fizicienii specializați în domeniul cuantic: De fiecare dată când cele
două grilaje laser erau pornite, atomii de heliu s-au comportat mereu ca
unde. De fiecare dată când al doilea grilaj laser nu era introdus în
sistem, atomul de heliu a trecut prin sistem sub formă de particulă.
Ceea ce este fascinant, sau de-a dreptul înfricoșător, este că decizia
privind prezența celui de-al doilea grilaj laser în sistem a fost cu
totul aleatoare și din punctul de vedere al atomului de heliu care
tocmai a trecut de primul grilaj, nici măcar nu s-a întâmplat încă !
Cu alte cuvinte, este ca și cum atomul de heliu ar fi putut vedea în
viitor și ar fi știut dacă va exista cel de-al doilea grilaj laser chiar
în timpul în care trecea prin primul astfel de grilaj. Ori cu alte
cuvinte, eventuala prezență în viitor a celui de-al doilea grilaj pare
să determine starea din prezent a atomului de heliu care trece prin
primul grilaj laser ! Dacă atomul de heliu apare ca particulă sau ca
undă este determinat cu precizie de ceva ce încă nu s-a întâmplat, ci
urmează să se întâmple în viitor. Pe scurt, viitorul determină
prezentul!
Cum este acest lucru posibil? Cum este posibil ca un eveniment viitor
— activarea celui de-al doilea grilaj din sistem — să determine starea
din trecut a atomului de heliu? Timpul ar trebui să se scurgă înapoi.
Profesorul Andrew Truscott ne oferă explicația: 'Atomii nu au parcurs
distanța dintre punctele A și B. Abia când au fost măsurați, la
sfârșitul drumului, a devenit reală una dintre cele două stări posibile,
de particulă sau de undă". Dacă ar fi să credem că acești atomi chiar
au ales o anumită cale, sau căi, atunci trebuie să acceptăm că o
măsurătoare viitoare determină trecutul acestor atomi, a mai adăugat el.
Ideea că viitorul afectează trecutul are implicații profunde care
transcend lumea fizicii cuantice. O astfel de idee pune sub semnul
întrebării, spre exemplu, conceptul de liber arbitru. Acest experiment,
care va fi fără îndoială repetat, precum și implicațiile sale vor ridica
mai multe întrebări decât vor oferi răspunsuri.
AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu)