duminică, 30 decembrie 2012
duminică, 23 decembrie 2012
1989 - ,,ARDE" aeroportul Timisoara !!______________________________By Czar
Ne apropiam de Craciunul insangerat , ce avea sa pecetluiasca soarta unei familii si-a unei natiuni , recunoscuta de altfel, ca pasnica si cu frica de Dumnezeu!!
Evenimentele se succedau cu repeziciune. Deja puteam afirma ca aveam experienta - fel de fel - de la salvat militieni din mainile,, comandourilor revolutionare" , la cautat si eventual nimicit teroristi . Prin cimitirele orasului, prin muzeul Banatului sau catacombele Timisoarei, ,, teroristii" isi faceau simtita prezenta !! Noi actionam. Scotoceam pe acolo pe unde se primeau informatii - oare cine dadea informatiile? - ca teroristii isi fac de cap !! Si asa cum ii sta bine unei armate , rezolvam problemele si readuceam linistea pentru o perioada mai lunga sau mai scurta , dupa caz. Dreptu-i ca, in tot acest timp nu am vazut nici - un terorist , de nici-o culoare.!!
TAB-urile faceau ordinea. Poarta unitatii era larg deschisa si circulatia deosebit de intensa . Unii veneau , altii plecau . Toti cu acelasi gand - sa apere revolutia! De cine? Sincer nu prea aveam habar , dar trebuia s-o aparam!!??.
Ora 1.30-2,00 !! Rumoare!!. Aeroportul Timisoara , civil si militar a fost atacat si se pare , chiar ocupat!!.
Se incropeste la repezeala o,, forta expeditionara" formata din 5-6 tab-uri si directia aeroport - sa rezolvam problema , ca de obicei !
Din timp de pace , aveam planuri in acest sens si facusem multe recunoasteri in teren chiar si cu tehnica aferenta misiunii. Aveam planuri de cooperare cu alte forte - unitatea de tancuri , cu fortele existente in aeroport in mod permanent. Totul ca la carte , pe variante de actiuni , cu semne si semnale de recunoastere , harti legaturi radio etc.etc.!!
La ce bun? Astea erau pentru inspectii si controale , pentru antrenamente Pentru a se putea raporta :suntem pregatiti in orice moment.!
Si uite ca veni si momentul. Cam naspa , nu se potrivea de nici un fel , cu acele situatii la care gandeam noi. Dar totusi , eram in misiune de lupta , cu cartus pe teva , de zile bune. Aeroportul , parea a fi ocupat! Si atunci , in buna traditie ostaseasca , trebuia sa actionam, confor planurilor in vigoare. Ce poveste , ce planuri/?! Cine sa se mai uite pe planuri? Subunitatea care ar fi trebuit sa actioneze , nici macar nu era in unitate. Facea tabara la munte . Acolo a ramas pana la sfarsit. Tehnica blindata , deja era imprastiata prin oras . Vana din aia , care trageau din toate pozitiile - chiar trageau -,intr-o noapte m-am intors cu tab-ul, cu patru roti impuscate,.S-au numarat peste 20de lovituri pe partea stanga a blindajului !!
In acest context, cam neclar pentru cei mai multi , s-au luat la nimerela 5-6 taburi ,care erau prin apropiere. S-au facut echipaje , culmea din ofiteri si 1-2 militari in termen(acesti militari erau pentru Directia Lucrari in economie si cea mai mare grija a noastra ,era sa nu ne impuste ACCIDENTAL noaptea prin tab) si directia .............Aeroportul
Printre ofiteri , intamplator sau nu, eram cativa(si subsemnatul) care actionasem in subunitatea de interventie si cunosteam foarte, foarte bine traseul , variantele de actiune, semnalele, chiar si pe unii comandanti ai aeroportului cu care trebuia sa cooperam. A fost un mare noroc , a fost elementul care se pare ca ne-a salvat!
Dupa cativa km prin oras , am pierdut orice legatura radio cu unitatea de baza. Cu greu si sporadic mai reuseam sa realizam cate o legatura intre noi . Am stabilit sa refacem coloana in afara orasului , inainte de a ne angaja pe drumul spre aeroport si sa hotaram pe ce traseu ne deplasam. Asa am facut. Din fericire toate blindatele au ajuns . Cei care aveam experinta -actionasem in subunitatea de interventie ,la antrenamente-,dupa ce am supravegheat un timp activitatea aeroportului ,de la 7-10 km distanta ,am stabilit sa intram in viteza in aeroport !! Nu se sesiza nici-o miscare suspecta. Era intuneric bezna. Niciun semn nu ne arata ca acolo se duceau actiuni de lupta. Am incalecat si cu o viteza care ne permitea sa nu dispersam coloana,am intrat direct in Aeroportul militar, pe un traseu pe care il facusem de multe ori la antrenamente. Si asta ne-a ajutat!
Am patruns in forta si ne-am dispersat in dispozitivul de aparare cunoscut si ...liniste! Toate luminile stinse.
Dupa o vreme,realizand ca nu se intampla nimic , cu unul din tab-uri ne-am deplasat in fata turnului de control si am coborat , Am inceput sa dam din aripi in directia turnului , convinsi fiind ,ca suntem observati cu aparate cu infrarosu de catre cei ce se aflau in punctul de comanda.In sfarsit,se aprinde o lumina si apare ofiterul aeroportului, cu care realizam cooperarea.
Noi: -Hai domnule ce faceti , dormiti cu totii pe aici?
-Aaa ...... salut, voi sunteti?
-Pai ce, asteptati pe altii?
-Nuu ................,dar nu ne-a spus nimeni ca o sa veniti!!??
Am realizat ca ceva nu era chiar in regula , dar atunci nu am inteles. Am pus-o pe seama noptii, oboselii samd !!
Ne-am aranjat in dispozitivul stabilit ad-hoc,am fost indrumati in locul in care urma sa fim cazati - vecini cu pilotii - doar un hol ne despartea!! Noi acum, daca tot,, eliberasem "aeroportul fara sa tragem un cartus, eram veseli nevoie mare ,pusi pe glume. Pilotii, apareau cate unul, cate unul. Nu stiam de unde! Faceam cunostiinta si tot............ asa -:ei foarte retinuti ,noi ca niste cintezoi... pe acolo. Oricum, se vedea de la o posta, ca si ei incepeau sa se lumineze la fata.Nu mai trebuiau sa apere aeroportul. Ne ocupam noi .Ei, cu avioanele . Cum cautam noi teroristi cu tab-urile ,ei cautau cu ..MIG-ul. Mai mare distractia .Povesteau ei ,povesteam si noi. Casele si familiile lor erau la o aruncatura de bat de aeroport Sarbatorile se apropiau si cu totii-pilotii se intreceau, care sa fie gazda mai buna !! Mai un vin ,o tarie, un cozonac o gluma un banc- atmosfera era destiinsa
La un moment dat unul zice:
- Bai fratilor , mare noroc ati avut!!!
Noi cu gura cascata:
-De cee..............?
-Norocul vostru , ca ati trecut repede si ca noi nu prea stim sa folosim AG-7 cu lovituri reale!!
-Cum asa?- noi.....cu gura si mai cascata!!
, -Eram in transee , cand ati venit.Pana sa incarcam , voi stateati pe pista si am realizat ca stiti dispozitivul,ca sunteti de-ai nostrii......
Ne-a stat cozonacul in gat.!! Asadar, pilotii au primit informatia ca vor fi atacati. Drept urmare, cei care nu erau la zbor,au intrat in transee , sa apere aeroportul. Noroc ca am trecut repede si ca ei nu cunosteau atat de bine, acea arma antitanc.
Eram uluiti.! Mai sunt si acum!! CAT DE PUTIN A LIPSIT SA NU AVEM SOARTA LUI TROSCA
Adnotari: 1.Am pomenit de un tab cu rotile impuscate-absolut real.In una din nopti trecand printr-o zona a orasului(informatie ca trag teroristii) mecanicul conductor ,a vazut un individ in negru in partea lui stanga.Pe partea stanga ,aveam un militar in termen care, se ghemuise in intuneric sub casca.Am incasat- tab-ul nu eu doamne ajuta- o rafala lunga. Toate rotile de pe stinga au cedat si tab-ul s-a inclinat. Am reusit sa iesim fleasc,fleasc sa ne departam de zona si ulterior sa ajungem in unitate. S-au numarat peste 20de lovituri pe blindaj
2.In prima si a doua noapte, in care am stat in pozitie la aeroport,a fost de groaza.Era aproape Craciunul si in timpul noptii,crapau pietrele de frig. Noi, care venisem pentru actiune, eram intr-o tinuta destul de lejera.Atat de frig era noaptea in tab, incat eram obligati sa coboram ,sa alergam in jurul lui si sa ne rugam :sa vina dracului cineva macar, sa ne mai incalzim! Am stat vreo sapte zile,dar intre timp pilotii ne-au adus paturi sube etc. Ma intreb retoric---Oare ce faceau cei care ne injura acum, ca avem pensii prea mari?
Si tot retoric;Dar aceia ,,partea anormala",mai ales doamnele si,, functionarimea" ??!!
vineri, 21 decembrie 2012
MINUNEA DIN ATLANTIC !___________________________________
|
joi, 20 decembrie 2012
VINEEEE.....................APOCALIPTICA ! !_______________________________
SA VA INTRE ....APOCALIPSA IN CASA!!!
.... DE SARBATORI !!
APOCALIPSA ?? NUUUU!!!----------------------------------------------
Cum arată Miss Universe 2012 – Video și foto
Concursul Miss Universe a fost câștigat de reprezentanta Statelor Unite. Pe locurile următoare s-au clasat Miss Filipine și Miss Venezuela.
Noua Miss Universe provine dintr-o familie de muzicieni, iar în copilărie a cântat la violoncel. În prezent studiază la Universitatea din Boston, potrivit realitatea.net. În vârstă de 20 de ani, Olivia Culpo le-a întrecut pe toate celelalte 88 de concurente din întreaga lume.
E pentru a opta oară, în istoria de 60 de ani a competiţiei, când concursul este câştigat de o reprezentantă a Statelor Unite.
Încoronarea Oliviei Culpo pune capăt unei lungi perioade de insucces american în acest concurs patronat de miliardarul Donald Trump şi de postul american de televiziune NBC. Ultima reprezentantă a Statelor Unite aleasă Miss Universe a fost Brook Lee în anul 1997.
Anul acesta România a fost reprezentată la concursul Miss Universe de Delia Monica Duca.
miercuri, 19 decembrie 2012
S U C C E S ! !____________________________________________
Mircea Dușa, numit ministru al Apărării Naționale
Mircea Dușa a fost propus pentru a doua oară consecutiv de premierul Victor Ponta pentru o funcție în Guvern, de data asta la Apărare. Liderul deputaților PSD a mai fost nominalizat pentru funcția de ministru al Administrației și Internelor pe șase august anul acesta, în primul Cabinet Ponta.
Mircea Duşa s-a născut pe 1 aprilie 1955 la Topliţa, în judeţul Harghita, este căsătorit şi are doi copii. A absolvit în 1988 Facultatea de Ştiinţe Economice Bucureşti şi este membru al PSD din 1996. A absolvit Facultatea de Științe Economice București și este membru al PSD din 1996. Dușa este și președintele organizației Harghita a partidului.Mircea Dușa a făcut studii postuniversitare la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, pentru ca mai apoi să termine un master la aceeași Universitate.
El este, de asemenea, șeful Departamentului de Administrație publică și descentralizare al PSD. Mircea Dușa a fost ales deputat în 2004, el aflându-se la al doilea mandat de parlamentar. În perioada 1996-2001, a ocupat funcția de prim-vicepreședinte al Asociației Orașelor din România.
În perioada 1996-2001, a ocupat funcţia de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România. În prezent, Mircea Duşa ocupă funcţia de lider al grupului PSD din Camera Deputaţilor, fiind unul dintre cei mai vocali parlamentari ai PSD. În perioada 1996-2004 el a fost primar al orașului Toplița.
Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2011, Duşa are un apartament în Topliţa şi altul în Sâncraiul de Mureş, un autoturism Skoda fabricat în 2004 şi două terenuri în Topliţa şi în Sîncraiul de Mureş. Are datorii la BCR în valoare de 15 000 de euro şi respectiv de 31 000 de lei, cu scadenţă în 2015.
Venitul anual încasat în calitate de deputat a fost de 58.260 de lei, iar venitul soţiei, procuror la Parchetul Judecătoriei Topliţa, a fost de 88.998 de lei.
Potrivit declarației de interese, Mircea Dușa este acționar la S.C COLEMN S:A , din comuna Gălăuș și la S.C ROMAGVA GRUP S.A BORSEC.
Vezi AICI declarația de avere a ministrului Mircea Dușa
Vezi AICI declarația de interese a ministrului Mircea Dușa
duminică, 16 decembrie 2012
Teoria conspirației din spatele Apocalipsei 2012
Teoriile apocaliptice cu privire la 21.12.2012 au fost lansate cu un scop secret și precis, este de părere Generalul Emil Străinu.
Emil Străinu a declarat pentru DeCe News că niciuna din cele trei teorii (inversarea polilor magnetici, ciocnirea de planeta Nibiru, explozia Soarelui) care au speriat o lume întreagă nu este adevărată, scopul lor fiind de a distrage atenția oamenilor de la adevăratele probleme ale omenirii. Străinu a mai spus că mai există și un scop economic, acela de a crește consumul.
”Toată această nebunie cu Apocalipsa 2012 a avut un scop foarte precis. Să distragă atenția omenirii de la adevăratele probleme cu care se confruntă: criza economică, criza morală, criza de alimente. O țintă precisă a fost și cea economică. Să crească consumul, pentru că oamenii și-au făcut provizii de alimente, arme, muniție și alte mijloace de supraviețuire”, a zis Emil Străinu.
Când se vor termina minciunile
Generalul Emil Străinu a mai spus că cei care conduc lumea se confruntă cu lipsa soluțiilor, după falimentul societății capitaliste, iar astfel de teorii vor apărea până când se va termina criza.
”Pe de altă parte, există această zonă a dezvoltării umane. Andre Malraux a spus ”secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”. Ne întoarcem într-o zonă în care ceea ce numim religiile lumii se vor ciocni cu ceea ce înseamnă religia și tehnologia, care va rezulta, probabil, într-o singură componentă care să ducă civilizația mai departe în evoluție.”
”Cei care ne conduc nu au soluții. Se confruntă cu falimentul societății capitaliste și cu necesitatea ca această societate să fie înlocuită cu una care are alt sistem se repartiție al valorilor economico-sociale. Și în al doilea rând, sistemul de valori morale. Cât va ține această criză vom aveam tot felul de astfel de teorii.”, a conschis Emil Străinu.
vineri, 14 decembrie 2012
Mircea Eliade - "Pilotii orbi", articol publicat in ziarul Vremea, 1937
Mircea Eliade - "Pilotii orbi", articol publicat in ziarul Vremea, 1937
Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea”politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 – lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nstru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria stia cã nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de cea capitalã: instinctul statal.
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze. […]
Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci în Anatolia. Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an.
Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându-le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându-le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “Fascism”, “hitlerism”!
Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã în mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi.
Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.
Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uitând, sãracii cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru odatã cu introducerea secarei (la sfârsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.
Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi cu peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot mai rar si tot mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându-se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai pare româneascã. Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã n-are importantã numãrul evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini – nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi. Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce-am avut !
"Mergeţi cu bine, cu sănătate, în vremurile care vor veni!" (urare getică straveche)
FERICIREA sta in Puterea de INTELEGERE
POLITICĂ ____________________________________________________
Băsescu i-a dat lui Schulz ”Actul Coabitării”. Update: președintele s-a întâlnit cu liderii USL
Traian Băsescu a încercat o ieșire „europeană” din criza pe care a declanșat-o implicându-se în campania electorală și afirmând că nu-l va numi pe Ponta premier. Documentul pe care președintele l-a înmânat lui Martin Schulz, în mod ostentativ, în momentul în care la Bruxelles se făcea ”fotografia de familie” conține un acord de coabitare, care ar evita o criză politică și ar exprima acordul lui Traian Băsescu pentru numirea lui Victor Ponta.
Din câte se pare, Băsescu a discutat personal cu Victor Ponta, Liviu Dragnea și Crin Antonescu, înainte de plecarea la Bruxelles.
Băsescu i-a spus lui Schulz că a convenit cu USL conținutul documentului. Acesta cuprinde o declarație comună de susținere a viitorului României și a parcursului său euro-atlantic. Sunt fraze generale, despre eforturile pe care le vor face împreună forțele politice din România, pentru a asigura stabilitatea țării și continuarea reformelor. Condițiile de coabitare, menționate în document, menționează reguli generale, aflate de altfel în obligațiile constituționale ale părților implicate.
Băsescu ar fi explicat demersul, față de liderul Parlamentului European, prin aceea că dorește o garanție suplimentară că noua Putere va respecta Constituția și statul de drept, astfel încât să-i poată da mandat lui Victor Ponta pentru formarea Guvernului. De aceea s-ar fi adresat unui socialist, din familia politică a premierului.
Acest acord ar putea fi interpretat ca o acceptare a înfrângerii din partea lui Băsescu. Surse de la vârful Uniunii susțin că Traian Băsescu a regizat acest episod pentru că dorește o scuză ”ca să înghită porcul”. Astfel, ar transfera decizia numirii lui Ponta la nivelul UE, i-ar întoarcerea cu 180 de grade ar părea că este făcută spre binele națiunii, pentru a căpăta sprijin european. De asemenea, Traian Băsescu ar putea invoca acest așa zis acord în cazul unei noi suspendări, acuzând USL în fața partenerilor europeni că nu respectă înțelegerea din momentul nominalizării.
Informațiile potrivit cărora cei trei lideri USL s-ar fi întâlnit cu Traian Băsescu nu au fost negate. Crin Antonescu a declarat în prima parte a zilei ”cunosc conținutul documentului”, dar a refuzat să dea detalii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)