Știrea principală

Fost pilot: Ajuns în Apuseni, Iovan era condamnat la prăbușire. De Ce nu a întors avionul la apariția givrajului

DCNews Team / 26 Jan 2014 19:01

Pilotul Valentin Vasilescu consideră greșită teoria prodecanului de la Inginerie Aerospațială. Conf. dr. Octavian Pleter susține că Adrian Iovan ar fi avut suficient timp să întoarcă avionul la Sibiu, după ce a început givrajul, evitând astfel prăbușirea. Vasilescu opinează că profesorului îi lipsește experiența de zbor și pleacă de la o premisă greșită. Vasilescu se mai întreabă cine are interesul de a stârni confuzie în rândul publicului.

Traseul pe care ar fi trebuit să-l parcurgă Avionu BN-2 de la București la Oradea și locul în care a aterizat forțat.
Imagine prezentată de Valentin Vasilescu

În condițiile în care decolarea a avut loc la orele 13:35, de pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu Băneasa, Valentin Vasilescu scrie în Vocea Rusiei:

Pentru a apare givrajul trebuie să existe apă (nori, ceață) care să înghețe pe fuselaj, fenomen care se petrece la temperaturi foarte scăzute. ”Temperatura la care avionul BN-2, pilotat de Iovan şi Petrescu, a survolat aerodromul Sibiu a fost de -5, -6 grade Celsius, temperatură care nu punea probleme legate de givraj, în eventualitatea că acesta ar fi avut condiţii de apariţie. Norii nu erau nici ei compacţi, neexistând niciun indiciu că din ei ar fi căzut precipitaţii, aşadar nici vorbă de givraj pe tronsonul Bucureşti-Sibiu, adică pe 50% din traiect”, arată Vasilescu, folosind hărțile meteo disponibile.

Imagine prezentată de Valentin Vasilescu

A fost informat Iovan despre frontul noros spre care se îndrepta?

Vasilescu susține că în absența vântului puternic nu aveau cum să se schimbe dramatic condițiile meteo. ”La Sibiu vântul era aproape nul, iar repartiţia termică până în apropiere de Alba Iulia era una normală, spune Vasilescu. Aşa că nu exista niciun motiv de îngrijorare a echipajului, în ceea ce priveşte de givrajul, odată cu începerea survolării munţilor Apuseni.

Schimbarea situaţiei meteo nu putea surveni decât după parcurgerea unei porţiuni din acest ultim tronson: Alba Iulia-Oradea. De pe harta de la orele 14:41 (moment în care avionul BN-2 se apropia de verticala Sibiu) configurată de radarele meteorologice se observă apariţia unei formaţiuni noroase, bogată în precipitaţii (în culoarele verde şi albastru) aflată atunci pe aliniamentul Brad, Beiuş, Zalău, Huedin, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi care se deplasa spre sud, spre munţii Apuseni, în timp ce avionul BN-2 pilotat de Iovan se apropia de Alba Iulia pentru a-i survola. Oare despre acest lucru a informat cineva echipajul? Avertizându-l că de la decolarea care avusese loc la 13:35, după o oră şi jumătate de zbor pe traiect, situaţia meteo deasupra Apusenilor evoluase, putând pune avionul în pericol?”.

Orice ar fi decis pilotul, avionul nu mai putea rămâne în aer

Pilotul Vasilescu susține că orice decizie ar fi luat Iovan, o aterizare forțată nu mai putea fi evitată, după ce a trecut de Alba Iulia. ”Odată cu survolul munţilor Apuseni, echipajul avionului BN-2 s-a aflat în punctul din care nu mai avea întoarcere. Să reruteze avionul spre Cluj sau Câmpia Turzii? Fiind la jumătatea distanţei între Alba Iulia şi Oradea, era acelaşi lucru, tot pe deasupra munţilor urma să zboare şi prin aceleaşi condiţii meteo. Să se întoarcă la Alba Iulia, ca să aterizeze la Sibiu sau Târgu Mureş? Cu acelaşi rezultat ca şi în cazul Clujului sau Câmpiei Turzii”, scrie Vasilescu.

Imagine prezentată de Valentin Vasilescu