06 octombrie 2020

Armata are ambiţii mari: grupare de forţe întrunite de nivel corp de armată

Florin Jipa

Astăzi a fost aprobată în CSAT, printre altele, şi Carta Albă a Apărării 2020, document de planificare care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, dar şi a celor reieşite din Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024.

Sursă foto: MApN

România pregăteşte o grupare de forţe întrunite de nivel corp de armată pentru un conflict pe teritoriul naţional

În cadrul documentului, nivelul de ambiţie al României pentru un conflict pe teritoriul naţional este o grupare de forţe întrunită, constituită, iniţial, dintr-un corp de armată, sprijinit corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale, capabilităţi de apărare cibernetică, forţe de sprijin logistic şi de comunicaţii şi informatică.

Este un plan imposibil de realizat în patru ani. Dacă ne uităm la Statele Unite, când au venit cu o grupare de forţe structurată pe un batalion, la Mihail Kogălniceanu, au avut infanterişti cu transportoare Stryker, tanchişti cu Abrams, artilerişti cu tunuri autopropulsate M 109 Paladin, dar şi aviatori cu elicoptere UH-60 Black Hawk şi AH-64 Apache.

O grupare de forţe întrunite de nivel corp de armată este constituită, în principal, din două divizii, fiecare cu cel puţin trei brigăzi luptătoare, alături de alte structuri de sprijin: artilerie terestră, artilerie anti-aeriană, elicoptere etc. Aceasta ar trebui să fie sprijinită şi de mijloace de la forţele aeriene şi navale.

Poate era mai indicat ca, pentru început, să se plece cu grupări de forţe de nivel batalion sau brigadă. În patru ani vom avea două brigăzi cu batalioane de infanterie dotate cu Piranha 3 şi 5. Dacă acestora li se vor adăuga câte un batalion de tancuri, de artilerie autopropulsată şi artilerie antitanc, cu mijloace tehnice moderne, ar fi un bun început şi un plan realizabil până în 2024.

Nici mijloace de sprijin adecvate de la forţele aeriene şi navale nu vom avea până în 2024. Dacă ar fi să semnăm anul acesta contractul pentru cele patru corvete, peste patru ani vom avea prima navă.

La sprijinul aerian este şi mai complicat. România va primi anul viitor ultimul avion din prima escadrilă de F-16 Fighting Falcon. Acestea vor intra şi într-un proces de modernizare. Mai avem o escadrilă de MiG-21 LanceR, care de la an la an este mai greu de întreţinut şi mai depăşită. Dacă s-ar semna anul acesta un contract pentru o nouă escadrilă, în 2024 aceasta nu va fi încă operaţionalizată.

Cu alte cuvinte, cu mijloacele aeriene din dotare, aviatorii se descurcă cu greu să execute misiuni de poliţie aeriană pe timp de pace, şi le va fi imposibil, ca în caz de război, să sprijini forţele de la sol pentru un corp de armată.

 

Pentru apărarea colectivă, România pregăteşte o grupare întrunită de nivel divizie

Când vine vorba de contribuţia la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, România îşi propune să contribuie la planificarea, organizarea şi executarea operaţiei de descurajare sau de apărare colectivă în cadrul NATO, cu o grupare de forţe de valoare cel mult divizie, sprijinită corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale şi capabilităţi de apărare cibernetică, conform aceluiaşi document.

Carta albă a apărării 2020 (CA20) este cel mai important document de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024, constituind, totodată, principalul document departamental de planificare la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, care fundamentează celelalte documente subsecvente, respectiv Strategia militară şi Directiva de planificare a apărării.