Deputații Nicolae Roman (Buzău) și Francisc Tobă (Brașov), aleși pe listele AUR la alegerile parlamentare din 2020, au în comun atât apartenența la noul partid controversat, cât și episodul Revoluției din 1989.

ADVERTISING

Roman și Tobă au deschis listele Alianței pentru Unirea Românilor pentru Camera Deputaților în județele Buzău, respectiv Brașov, și reprezintă două personaje controversate din trecutul politic al României.

Francisc Tobă (n. 23 iunie 1953) a absolvit Academia Militară Tehnică din București, unde a devenit ”specialist în armament și rachete”, și a fost președintele FSN Sibiu și deputat FDSN în 1992. În perioada 1992-1996, Tobă a fost deputat în PDSR condus de Ion Iliescu și a lucrat la înființarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Epochtimes-romania.ro notează că numele lui Tobă apare în dosarul legat de represiunea care a avut loc în Sibiu, în 1989, speță cu peste 700 de victime (morți, răniți și lipsiți de libertate), care a fost clasată în 2010.

Ziarul de Iași a scris, în 15 septembre 1999, că Francisc Tobă (lt.col. (r)) era acuzat și trimis în judecată pentru reprimarea manifestanților sibieni precum și de uciderea sau rănirea unor ofițeri ai Ministerului de Interne și ai Securității. Tobă urma să fie judecat pentru tentativă la omor deosebit de grav și complicitate la tratamente neomenoase.

Procurorii militari stabiliseră că în externarea cu forța și transportarea anumitor răniți la evenimentele din 1989, din Sibiu, de la Spitalul Județean la unitatea militară, unde aceștia au fost bătuți, a fost implicat și Francisc Tobă.

Dosarul a fost întors de judecători la Parchetul Militar, pentru vicii de procedură, iar în 2010 a fost clasat de procurori. Francisc Tobă a fost consilierul lui Adrian Năstase și a candidat pentru Parlamentul României și din partea PSD. În 2019, Tobă făcea parte din conducerea Partidului Neamul Românesc al fostului parlamentar PSD, Ninel Peia.

În clipurile de promovare rostogolite în campania electorală din 2020, Francisc Tobă vorbește despre ”umilința pe care o suportă militarii pensionari din partea factorului politic”. Tobă susține că militarii în rezervă au fost ”aruncați la coșul de gunoi” după 1989, ”trimiși în Cișmigiu și să se ocupe de nepoți”, cu pensii ”blamate tot timpul”: ”Oștenii au solde de activi sau de militari în rezervă. Nu mai promovați confuzia asta, politicieni de duzină!”.

Și numele generalului Nicolae Roman (n. 18 aprilie 1956), un alt militar de carieră controversat, este legat de episodul încercărilor sângeroase de înăbușire a Revoluției din 1989, doar că de data aceasta în Timișoara.

Centrul Național de Documentare, Cercetare și Informare despre Revoluția din 1989 Timișoara (care activează în cadrul Asociației Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 din Timișoara) a publicat lista unităților militare ale Ministerului Apărării care au participat la represiunea din Timișoara.

În această listă apare și numele lui Nicolae Roman (căpitan la acea vreme) din cadrul UM 01185 Regimentul Mecanizat. Conform CNDCI, acest regiment a acționat chiar la începutul manifestațiilor, în noaptea de 16/17 decembrie:

  • „Regimentul a acţionat în noaptea de 16/17 decembrie cu circa 160 de militari în zona Parcul Central Piaţa Libertăţii-Piaţa-700 Circumvalaţiuni-Piaţa Dacia, Torontal, iar în 17 decembrie cu 220 de militari dizlocaţi astfel: 100 la Poşta Mare-Hotel „Continental, 80 la Podul Decebal-Piaţa Traian, 40 în Piaţa Libertăţii-Operă-Catedrală. În data de 18 decembrie unitatea desfăşoară în Timişoara aproximativ 200 de soldati, 7 TAB-uri, 4 autocamioane şi o autospecială”, se arată în document.

Roman a fost distins cu mai multe decorații, printre care și „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”,  și Medalia aniversară „10 ani de la Revoluţia Română Anticomunistă din Decembrie 1989”.

Roman a absolvit Academia Militară din Bucureşti (Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri şi Auto) și ulterior a fost numit comandant al
Batalionului 1 Infanterie din Regimentul 32 Mecanizat „Mircea” de la Timişoara, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1991.

În primii ani după Revoluție (1991-1997), Roman a fost încadrat la Cabinetul ministrului Apărării Naţionale, în timpul mandatelor lui Victor Atanasie Stănculescu, Niculae Spiroiu, Gheorghe Tinca și Victor Babiuc.

Conform CV-ului său, în 2001, Roman a înființat și comandat prima brigadă logistică din Armata Română – Brigada Logistică Ploiești. Ulterior, în perioada 2007-2008, a deţinut funcţia de şef Instrucţie şi Doctrină (şi Inspector General al Forţelor Terestre) în Statul Major al Forţelor Terestre. Ulterior a devenit șef al Direcţiei Structurişi Planificarea Înzestrării din cadrul
Statului Major General, iar din 2010 a devenit profesor universitar.

Conform aceluiași document, din ianuarie până în iunie 2011, Roman a deţinut funcţia de şef al Direcţiei instrucţie şi doctrină din cadrul Statului Major General, iar începând cu 20 iunie 2011, a trecut în retragere cu gradul de general-maior.

În 2012, Nicolae Roman a candidat la Primăria București din partea partidului PRODEMO și se prezenta într-o emisiune de la Giga TV ca fiind un om care vine ”dintr-o meserie foarte exactă care se cheamă Armata”. Roman spunea în 2012 că democrația ”abia se înfiripă în România, fiind abia la început”. Roman a mai declarat că ”a avut onoarea” să fie la Timișoara în 1989.