Vă amintiți proiectul de suflet al lui Putin? Va fi construit noul URSS
O serie de agenții de presă și instituții media au arătat ieri, în ziua numirii în funcția de președinte, că unul dintre principalele proiecte de care Putin se va ocupa este Uniunea Economică.Evocând unele din proiectele ambiţioase ale premierului rus în acest sens, experţii subliniau anul trecut, în primul rând, intenţia făcută publică de Putin în luna iulie 2011 cu privire la crearea unei Uniuni economice euroasiatice până în 2013, cu perspectiva de a începe în viitor discuţiile privind comerţul liber cu UE.
Preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului au semnat pe data de 18 noiembrie a anului trecut, la Moscova, un tratat privind înfiinţarea Comisiei economice eurasiatice, un prim pas spre crearea Uniunii Eurasiatice, proces integraţionist iniţiat de actualul premier rus Vladimir Putin şi care ar urma să fie finalizat până în 2015.
"Următoarea etapă este crearea, până în 2015, a Uniunii economice eurasiatice. Dacă se vor crea premisele, vom accelera procesul. Dar nu ne vom grăbi, nu vom face acţiuni inutile", spunea la acea dată Dmitri Medvedev.
De data aceasta Putin ar putea reuşi, spre deosebire de câteva încercări anterioare, comenta la rândul său The Financial Times. Din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia sa, nu este decât o "organizaţie pe hârtie". Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC.
Trei sferturi din fosta Uniune Sovietică
Între Rusia, Belarus şi Kazahstan a fost abolit deja controlul vamal şi privind transporturile, iar de la 1 ianuarie 2012 a început să funcţioneze şi un Spaţiu Economic Unic, cu libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului pe un teritoriu locuit de 165 milioane de oameni - 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice.
Persoanele care îl cunosc bine pe premierul rus spun că, pentru o "fericire deplină", Putin şi-ar dori Ucraina printre ţările membre ale Uniunii vamale menţionate. Aceasta din urmă însă nu a manifestat nicio grabă în acest sens. Cu o populaţie de 45 milioane de persoane, în cazul în care Ucraina se va decide să adere la uniunea respectivă, blocul constituit din fostele republici sovietice va reprezenta trei sferturi din fosta Uniune Sovietică.
Începe o nouă etapă în dezvoltarea şi istoria Rusiei
Vladimir Putin a fost învestit luni, pentru a treia oară, în postul de preşedinte al Rusiei, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, în prezenţa a peste 2.000 de invitaţi.
Jurământul de credinţă a fost precedat de un scurt discurs al lui Dmitri Medvedev, care şi-a încheiat mandatul de şef de stat. El a afirmat că, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, începe o nouă etapă în dezvoltarea şi istoria Rusiei.
Fostul agent KGB Vladimir Putin a deţinut postul de preşedinte două mandate în perioada 2000-2008. Pentru că Legea Fundamentală a Rusiei nu-i permitea să candideze pentru al treilea mandat consecutiv, în 2008 el l-a susţinut pe Dmitri Medvedev ca succesor al său la Kremlin, dar a continuat să fie cel mai influent om politic din Rusia.
După o pauză de patru ani, Constituţia i-a dat dreptul să revină la cea mai înaltă funcţie din stat, el fiind ales pe 4 martie, cu 64% din voturile alegătorilor.
Între timp, durata mandatului şefului de stat a fost prelungită de la patru la şase ani. Astfel, Putin ar putea rămâne la Kremlin până în 2024.
În 2010, geograful sef al Departamentului de Stat american (acum ambasador SUA in Afganistan), dadea publicităţii o harta cu noile graniţe ale statelor Europei, graniţe care ar fi trebuit modificate în virtutea intereselor strategice de după căderea blocului comunist.
Actualele judeţe Dolj, Caraş -Severin şi Timiş se desprind de România şi devin o ţară a ţiganilor;
Publicaţia franceză ‘Le Matin’ arăta harta mai sus, menţionată în octombrie 1992. Peste România de sud-vest scrie: „Ţigani”.
În mod straniu, aceste evenimente au fost prezise oficial cu 10 ani în urmă. Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armata Mircea Chelaru a anunţat o conferinţă de presă ad-hoc, seara târziu. El a declarat, spre uluirea asistenţei, că structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România şi să enclavizeze sudul Olteniei. Adică să constituie o veritabilă ”Republica Rroma a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amănunte. La câteva ore, în replică, a venit răspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Mureşan, care a spus că „se poate vorbi de elemente de crimă organizată, generate de nivelul scăzut de trai, de sărăcie. Este vorba despre recuperatori, traficanţi de droguri şi cei implicaţi în fenomenul prostituţiei. Dacă nu ţinem sub control fenomenul, în timp, e posibil să devină un pericol.” A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru si-a dat demisia din funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei. Chelaru afirma: “Oltenia urma să se desprindă de România în decembrie 2000″. Atunci, declaraţiile generalului Cheler mi s-au părut nişte aberaţii şi am fost de acord cu cererea preşedintelui Emil Constantinescu să-i ceară demisia din funcţia de şef al Statului Major. Generalul Mircea Chelaru: “La vremea respectivă (octombrie 2000) aveam informaţii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, şi nu numai, de comunităţi compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potenţiali agresori. Tocmai în acest sens am convocat acea Conferinţă de Presă, pentru a descuraja, pentru a atrage atenţia acelor structuri că se ştie despre ele şi că există modalităţi de anihilare a lor. Demisia mea a fost legată de acea declaraţie. Regret că am avut dreptate. Fenomenul enclavizării e real. Oltenia urma să se desprindă oficial de România în decembrie 2000, iar Strehaia urma să devină capitala enclavei. Din câte ştiu, nu s-a renunţat încă la acest plan. În România s-au făcut şi se fac greşeli politice ce intră în categoria erorilor istorice, care, tare mă tem, nu se vor putea spăla decît cu sânge”.