Google Website Translator Gadget

joi, 5 noiembrie 2015


 

Cristoiu: Iohannis să stea de vorbă cu generalii de la SRI, că ei sunt reprezentanții străzii (VIDEO)

Un articol de: B1.ro | 05 Noi 2015, 11:57
Klaus Iohannis își permite să facă jocuri de imagine pentru că România încă nu are probleme economice, a susținut Ion Cristoiu într-o intervenție telefonică pentru B1 TV, întrebat fiind ce părere are despre decizia președintelui de a chema la consultări reprezentanți ai societății civile, inclusiv ai celor care au ieșit în stradă.

Președintele ar trebui să stea de vorbă cu generalii de la SRI. Ei sunt reprezentanții străzii. Ce se întâmplă este o mizerie de prost gust.

Președintele și gruparea din jurul lui se joacă cu economia. Aceste fantezii politice de imagine de tipul ”hai să alegem să stăm de vorbă cu reprezentanții străzii, a rockerilor” sunt o copilărie. Ca om care a mai trecut prin asemenea împrejurări, mie mi se pare o prostie.

România nu are numai centrul Bucureștiului unde au loc manifestări. Președintele să se ducă în toate orașele să se stabilească reprezentănți. Ce înseamnă reprezentanții străzii? Este o prostie, este o comedie de imagine pe care domnul președinte și-o poate permite pentru că încă nu avem probleme economice.

Din partea mea poate să invite și formații de muzică ușoară. Dar ce e aia stradă? Unii sunt manipulați, alții au ieșit pur și simplu. Domnul președinte se joacă
”, a afirmat Ion Cristoiu.

Cristoiu: Iohannis să stea de vorbă cu generalii de la SRI, că ei sunt reprezentanții

 

Photo-blog-71-150x1501 Tragedia, politica și biserica


Tragedia de la Colectiv nu are nimic din tragedia greacă. Victimele nu sunt ale vreunui hybris, hamartia ori ale unei tragic flaw.
Niciunul din cei căzuți la Colectiv nu a fost pedepsit pentru că a sfidat zeii.
Niciunul nu a fost pedepsit de zei, asemeni lui Oedip, pentru că ar fi vrut să-și refuze destinul.
Hamartia niciunuia dintre ei nu a fost, ca în cazul lui Hamlet, indecizia.
Niciunul dintre ei nu și-a vândut, asemeni lui Faust, sufletul diavolului, pentru a atinge o performanță dincolo de puterile unui muritor.
Niciunul dintre ei nu a fost, asemeni lui Victor, atât de arogant, încât să sfârșească prin a crea un Frenkenstein și propriul dezastru.
Patriarhul Daniel îndeamnă “Să vină lumea la biserică, nu la club. Acolo au murit, dar noi ne rugam în biserică.”
Preotul Filotheu Bălan toarnă gaz pe foc: „Faptul că au murit mulţi tineri ascultînd muzică macabră (ca să nu spun satanică) poate fi văzut ca o pedeapsă de la Dumnezeu, deşi rareori Dumnezeu pedepseşte în felul acesta. Din păcate, împrejurările în care au murit, în acest holocaust, sînt dubioase şi după învăţătura Bisericii e greu de spus dacă pot fi pomeniţi sau nu la slujbe.”? 
Unul dintre motivele pentru care numărul tinerilor care se duc la cluburi ar fi mai mare decât cel al tinerilor care se duc la biserică nu este nici cel de care se teme Patriarhul Daniel, nici cel de care pare a fie sigur preotul Bălan. Și-apoi a compara mere cu portocale nu e o treabă ecumenic-înțeleaptă.
Motivul ar putea fi acela că părinții acestor tineri au fost abandonați de biserică exact când aveau mai multă nevoie de ea: când erau ei înșiși adolescenți iar părinții lor tremurau, zi și noapte, de spaima terorii comuniste.
În vreme ce liderul Bisericii Ortodoxe Române își dictează mesajele către cele nici 20 de milioane de credincioși dintr-un Mercedes de mărimea Titanicului, capul bisericii catolice (peste un miliard de credincioși) călătorește întru Fiat cât un degetar pentru a lansa un albun de rock progresiv.
Spectacolul de la Colectiv nu a fost mâna diavolului și nu a sfârșit printr-o tragedie pentru că Dumnezeu a hotărât să-i pedepsească pe cei care s-au dus acolo. A-i amesteca pe Dumnezeu și pe Diavol în așa ceva este, în cel mai bun caz, o prostie. Diavolul nu este incendiator; Dumnezeu nu e pompier.
Victimele de la Colectiv nu sunt doar ale serii respective. Sunt victimele a trei decenii de corupție devenită endemică. O crimă prin cumul de iresponsabilitate.
Desen & Copyright @ DION
Desen & Copyright @ DION
De la o vreme, Traian Băsescu ne spune nu doar ce ar face azi, dacă ar fi președinte. Ne lasă să înțelegem și ce ar face, dacă ar fi primar în București.
Un răspuns la vorbăria celui care a fost și Primar General al Capitalei ar fi niște întrebări: cum au funcționat asemenea cluburi pe vremea când era el Gospodarul # 1 al Capitalei? Există documente care să probeze că, pe vremea sa, toate aprobările de funcționare ale unor asemenea locuri arătau altfel decât arată cea dată patronilor de la Colectiv?
Cine știe, poate că ar fi instructiv să aflăm cum arătau aprobările de funcționare ale faimosului Golden Blitz, cunoscut (oare de ce?) și sub numele de Golden Șliț.
Ni se dă de înțeles că președintele Iohannis poate să formeze un guvern așa cum găsește de cuviință. Atunci, de ce a înghițit președintele Traian Băsescu “broasca” Ponta @ Comp? S-a schimbat ceva în regulile care guvernează formarea unui guvern?
Câți dintre intelectualii care l-au sprijinit necritic pe Traian Băsescu timp de zece ani i-au adresat acestuia din urmă (cum o face azi cel mai impenitent dintre ei cu președintele Iohannis) apeluri-somație? Erau aprobările de funcționare pentru cluburi precum Colectiv în regulă? Era corupția mai mică între 2004 și 2014?
Ca întotdeauna, atunci când oameni de bună-credință ies în stradă, fiindcă nu mai pot suporta o criză sistemică, se găsesc politicieni care, deși au contribuit la instaurarea crizei, vor să facă puncte politice pe seama încă unei tragedii. E vorba de un instinct de hienă pe care nu și-l pot reprima.
Victimele de la Colectiv sunt ale unui sistem care nu mai știe să funcționeze în absența corupției, șantajului, șpăgii, indiferenței, prăduirii  cu program și a lăcomiei ajunse la un nivel paroxistic.
Așa cum România suferă încă de o “democrație originală”, clasa politică românescă este măcinată de un soi “original” de hybris, hamartia ori tragic flaw.
Politicienii români nu sfidează zeii, căci ei sunt dumnezeii zilei.
Clasa politică românească sfidează omul. Și un asemenea hybris nu poate fi pedepsit nici de Dumnezeu, nici de Diavol.
Doar omul o poate face.

sâmbătă, 31 octombrie 2015



 http://img-fotki.yandex.ru/get/9322/39663434.49e/0_937bc_506bb3db_XL.gif


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

vineri, 30 octombrie 2015

Ionel Tudorache - La Chilia-n Port - original & autentic


Se zice cum ca ..Hudrea a scuipat tot..tot....!! Sa ascultam aceasta frumoasa melodie !!!

Iubiti-va ...pe unde apucati ...-------------------------------------------------------------------------------------------------------- By Niko !




 

Amor nebun! Un barbat a făcut sex cu soția în

 maternitate înainte cu cateva ore de naștere

Cei doi amorezi au fost surprinși de femeia de serviciu care a auzit gemete ciudate






Dragostea nu cunoaște opreliști sau margini. Un bărbat din Marea Britanie a profitat de legile destul de permisive din această țară și a făcut dragoste cu soția sa deși aceasta se afla internată în maternitate, fiind însărcinată în luna a noua. Întreaga aventură amoroasă s-a petrecut potrivit tabloidului britanic The Mirror, exact în sala în care gravida se afla internată pentru a se pregăti de naștere sub ochii și urechile destul de receptive ale celorlate gravide internate aici.
Partida de sex a fost se pare presărată cu  picanterii și năbădăi, deoarece cei doi iubiți s-au dat singuri în vileag după zgomotele destul de ciudate pe care le scoteau într-o locație destul de liniștită și discretă. Ba mai mult, raporturile sexuale au fost întrerupte spontan de sosirea intempestivă a femeii de serviciu, care a rămas pur și simplu uluită de priveliștea la care devenise martoră accidental.
Zgomotele destul de nefirești produse de cei doi amorezi britanici au pus pe jar se pare întreagul palier, unde se aflau internate și alte gravide care au declarat că s-au simțit stânjenite și deranjate de cele petrecute acolo fără niciun fel de perdea. Paradoxal, partida de sex petrecută în maternitatea din Regatul Unit nu este una neobișnuită sau singulară, fiindcă legile din acaeastă țară sunt deosebit de permisive în acest sens. Astfel, legislația din Marea Britanie acceptă fără a sancționa prin vreun cadru legal aceste manifestări, atât timp cât aceste raporturi sexuale, consființite de comun acord de parteneri se petrec cu ușile închise și cu maximă discreție.
În altă ordine de idei se pare că orice cuplu care dorește să întrețină raporturi sexuale în spitalele din Anglia sau în maternități trebuie să apeleze la celebra plăcuță No Disturb și să închidă foarte bine ușa la intrare. În cazul nostru femeia de serviciu care a asistat la spectacolul sexual explicit a rămas surprinsă de aceste prevederi pe care nu le cunoștea în detaliu, neștiind totodată că partida de sex se înscria în rigorile flexibilității legilor civile
                              =====================================

Secretele Revoluției încep să fie deconspirate! Fostul șef al Securității vorbește după 26 ani de tăcere

Fostul șef al Securității, Iulian Vlad (84 de ani), a făcut primele declarații cu privire la Revoluția din ’89, după ce a tăcut vreme de 26 de ani. Acesta a spus că el şi generalul Guşe nu au fost cooptaţi în ceea ce s-a numit „Cupolă“, adică Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), potrivit Adevărul Târgu Jiu.
Iulian Vlad (84 de ani) a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989, din care a executat patru ani la Penitenciarul Jilava. Acesta a fost invitat la Conferința cu tema «1989 – Adevăr şi manipulare», organizată de Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, unde a vorbit despre adevărul din spatele prăbușirii comunismului în România.
„Sunt profund emoţionat. Sunt emoţionat pentru că, după 26 de ani de tăcere impusă sau autoimpusă, iau pentru prima oară cuvântul în public, în afara depoziţiilor pe care le-am făcut în propriile mele procese, trei la număr, în urma cărora m-am ales cu o condamnare de 25 de ani de închisoare, din care am executat neîntrerupt patru ani, cei mai mulţi la închisoarea Jilava“, a spus generalul în rezervă.
Iulian Vlad a explicat că nu a fost cooptat în CFSN pentru că, alături de generalul Guşe, nu făceau parte din noua grupare care a pus mâna pe putere după Revoluţie, grupare care a purtat diferite denumiri, printre care şi «Cupolă».
„Prin natura funcţiei pe care o aveam în decembrie 1989, am fost plasat în centrul sau în epicentrul evenimentelor de atunci. Sunt foarte multe date şi foarte importante. Nu suntem singurii depozitari ai adevărului şi poate că, aşa cum e omeneşte, fiecare, aflându-ne în anumite puncte şi în anumite poziţii, stăpânim mai bine adevărurile pe care le-am observat din acele poziţii în care ne aflam. Prin natura funcţiei, trebuia să cunosc ansamblul situaţiei şi trebuie s-o mărturisesc, cu modestia care se impune, că am cunoscut-o şi am stăpânit-o în cea mai mare măsură. Atât generalul Guşe – care, pentru memoria lui, cu toţii îi suntem datori, pentru că a fost un foarte bun patriot, un mare român – cât şi subsemnatul nu făceam parte din ceea ce se proteja şi, mai târziu, s-a numit de către unii «Cupolă», iar de alţii –  «Conspiraţie», sau câte alte denumiri.
Noi, în zilele acelea de început, ne-am făcut pur şi simplu datoria de pe funcţiile pe care le aveam.   Generalul Guşe era şef al Marelui Stat Major, deci comandantul executiv al Armatei, iar eu eram ministru secretar de stat, şef al Departamentului Securităţii Statului, cealaltă forţă armată a statului pe care o avea ţara atunci. Puterea armată era în mâinile noastre. Cei care au fost, mai apoi, beneficiarii puterii nu puteau să ne asocieze şi pe noi, pentru că nu făceam parte din acelaşi grup”.
De asemenea, acesta a dezvăluit faptul că soţii Ceauşescu au ţipat la ofiţerii de Securitate care-i însoţeau, înainte de a se urca în elicopter, să se tragă împotriva populaţiei:
„Fuga lui Ceauşescu de la Comitetul Central a fost facilitată de Stănculescu, care, peste capul Direcţiei de Securitate şi Gardă, a chemat un elicopter în care s-a îmbarcat Ceauşescu şi alţi doi membri ai Comitetului Central. (…) Din faţa liftului în care s-au urcat pentru a ajunge pe platforma de deasupra Comitetului Central, pentru a se îmbarca în elicopter, cu o voce necontrolată, Elena şi Nicolae Ceauşescu au ţipat către ofiţerii de gardă care-i însoţeau să se tragă şi să nu se permită pătrunderea în sediul Comitetului Central“.
========================================================================
 

miercuri, 28 octombrie 2015

Turbulențe pe piața energetică globală: Moscova poate da lovitura cu resursele de petrol și gaze ale României | PULSUL PLANETEI

Autor: Iulian Chifu | luni, 26 octombrie 2015 
Iulian Chifu
Piața energetică globală a intrat în tangaj din cauza prețului redus al petrolului, fapt ce lansează semne mari de alarmă și pentru România, acolo unde cele două mari companii petroliere, Petrom și Rompetrol, care dețin și resursele de petrol și gaze ale țării, riscă să fie scoase la mezat și să-și schimbe proprietarii.

 Astfel, în cazul Rompetrol, Kazahstanul este într-o situație economică și financiară extrem de dificilă, a făcut încasări la buget anul acesta extrem de reduse în raport cu așteptările și prognoza, de doar 40%(cifre oficiale, dar pe surse) și se pregătește să treacă la privatizări masive și vânzări de active.
KazmunayGaz, dincolo de faptul că nu-și va achita datoriile către România din contractul de privatizare, nici pe cele din „aranjamentul Ponta” măcar, vinde! Vinde intern și vinde ce mai deține peste hotare, deci și Rompetrol ar putea deveni obiect de vânzare cât de curând. Iar destinatarii cei mai probabili sunt giganții ruși Lukoil și Gazprom, firește. Nu că ar sta prea bine cu finanțele, dar pentru așa o pleașcă cu relevanță geopolitică majoră, există prin visteria rusă vreo 144 miliarde de dolari, după cum ne anunța, la recenta ședință a Clubului Valdai, Președintele Vladimir Putin.
Pe de altă parte, la ultima întâlnire de la Viena de vineri, 23 octombrie, Grupul rus Gazprom şi grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la posibilitatea aprovizionării cu petrol a OMV de către companiile din portofoliul grupului Gazprom. De asemenea, vineri a avut loc la Viena o întâlnire de lucru între preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi directorul general de la OMV, Rainer Seele, ocazie cu care s-a discutat despre posibilitatea cooperării celor două companii la proiectul gazoductului Nord Stream 2, precum şi despre un posibil schimb de active.
Acorduri de acest fel, OMVGazprom, ar trebui să fie în prim planul atenției autorităților și decidenților români. Asta pentru că OMV deține în România Petrom și pentru că politica companiei aici este extrem de opacă, iar accesul Bucureștiului la deciziile ce privesc fosta companie națională este limitat. Nu mai vorbim aici despre faptul între „activele” OMV intră, firește, și Petrom. „Schimbul de active” e o formulă de interpătrundere a două companii care se traduce prin oferirea de acțiuni către cealaltă în cele mai rentabile proprietăți și acces la decizie pentru a întări credibilitatea tranzacțiilor și încrederea părților.


Iată că cele două evenimente ce se prefigurează pe piața externă sunt în măsură să afecteze serios piața energetică românească. Dacă mâine ne trezim cu ambele companii în mâinile Gazprom și Lukoil, capacitatea de independență decizională strategică a României scade dramatic. Este motivul pentru care o repliere și regândire a strategiei trebuie făcută foarte repede.
Astfel, criza se dovedește a fi amenințare și oportunitate, când e gestionată de oameni responsabili și profesioniști. Mai întâi, resursele statului român ar trebui aruncate mai puțin pe pomeni minore de natură electorală astăzi, cât pe prețul benzinei și gazului pe care- l va plăti întreaga populație mâine și în viitor. Statul român ar trebui să evalueze post-privatizare Rompetrol și să găsească suma necesară readucerii companiei în proprietate românească, dacă nu privată, măcar a statului român. Sub control majoritar. Apoi privatizările din Kazahstan pot fi avantaje pentru România, dacă vizează asemenea investiții ce ar fi utile într-un stat petrolier, când prețurile petrolului sunt scăzute. În fine, în cazul Petrom, situația e mai complicată, nu știm cum arată contractul de privatizare al Guvernului Năstase (deși după nivelul de trai al fostului ministru al economiei și industriilor Dan Ioan Popescu, aflat în Italia, contractul nu ne prea oferă pârghii de acțiune) dar poate reușim să introducem limitări din timp asupra unei asemenea tranzacții ca cea prognozată de OMV, dacă vizează și activele Petrom

luni, 26 octombrie 2015

Actualitate

SUA pregătește o mișcare de amploare. Ce au început să facă la granița cu Rusia:

1
Un prim esalon de armament greu din SUA – tancuri, tunuri autopropulsate si transportoare de lupta – a ajuns duminica in Estonia. Aceste echipamente ii vor dota pe militarii americani din cadrul NATO, care stationeaza prin rotatie continua pe teritoriul tarilor baltice. Autoritatile de la Tallinn atribuie aceasta necesitate de consolidare militara „comportamentului agresiv si imprevizibil al Rusiei”, potrivit agentiilor de presa Interfax si RIA Novosti, care au citat duminica publicatia locala Valgamaalane.
La sfarsitul lunii septembrie, 12 avioane de atac la sol A-10 au fost desfasurate la baza aeriana Amari din Estonia.
 ‘Garnitura contine in total 40 de echipamente militare, intre care patru tancuri M1A2 Abrams, zece vehicule de lupta pentru infanterie de tip Bradley si trei dispozitive de artilerie autopropulsata Paladin’, inventariaza agentia de presa RIA Novosti, indicand ca echipamentele au sosit in orasul eston Valga, de unde vor fi transportate pana luni la baza militara Tapa.
Tancurile si tunurile sunt destinate soldatilor din Divizia 3 de infanterie a SUA, care vor inlocui militari americani in cadrul procesului de rotatie a trupelor, preconizat sa aiba loc pana la 3 noiembrie, informeaza aktual24.ro.
Alte doua vehicule blindate de deminare si tehnica de sprijin sunt asteptate sa soseasca in Estonia saptamana viitoare.
Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus Vladimir Putin, declarase anterior — intr-un comentariu cu privire la intarirea fortelor NATO in tarile baltice si in Europa de Rasarit — ca Alianta Nord-Atlantica isi justifica actiunile pretextand amenintari imaginare care ar veni dinspre Rusia.
Orice planuri de a aduce infrastructura militara a Aliantei Nord-Atlantice mai aproape de granitele Federatiei Ruse vor atrage o reactie de represalii din partea Moscovei, a tinut sa sublinieze Peskov.
Estonia isi anuntase in august intentia de a se izola printr-un gard de Rusia ‘agresiva’.
Astfel, potrivit presei locale, aproximativ doua treimi din frontiera terestra cu Federatia Rusa vor fi echipate cu un gard inalt de 2,5 metri.
Sarma ghimpata va fi instalata in partea superioara a acestui gard, care se va intinde pe o lungime de 108 km. Lucrarile de consolidare tehnica a frontierei dintre Estonia si Rusia sunt preconizate sa inceapa in 2018, iar costurile acestui proiect se ridica la 71 de milioane de euro.
Dupa agravarea situatiei din Ucraina, tarile baltice si-au exprimat in repetate randuri temerile fata de o eventuala amenintare rusa, in timp ce inalti oficiali occidentali au avertizat ca Rusia ar putea pregati un atac in regiune, potrivit portalului newsru.com.

marți, 20 octombrie 2015








Salut toti gusatii care , inca se mai gandesc la L-164!!!

=====================================================

  NEWS  !!

- Rusia a trimis în Siria...
una dintre cele mai ucigatoare arme din arsenalul său ?
Da ! lansatorul mobil de rachete termobarice TOS-1A, supranumit și „Soarele arzător”.
Rachetele sunt instalate pe structura unui tanc T-72, o singură salvă fiind capabilă să distrugă opt cartiere. Când lovesc, rachetele dispersează în jurul țintei lichid inflamabil care se aprinde imediat. „Rezultatele sunt devastatoare. Nu doar că explozia este mai puternica și unda de soc mai mare decât în cazul unui focos convențional, însă oxigenul din apropiere este consumat, creând un vid parțial. Acest lucru le transformă în arme de temut folosite împotriva infanteriei sau a personalului ascuns in buncăre sau peșteri.
O salvă completă a sistemului, cu 24 de rachete, creează un unghi de 200 pe 400 de metri – aproximativ cât un cartier dintr-un oraș – iadul pe pământ pentru cine e prins in zona. Armele termobarice sunt optimizate să producă o undă de șoc (4-10 bari) și căldură intensă (2500 – 3000oC). Unda de șoc este atât de puternica încât dacă ar lovi un om, i-ar putea provoca explozia plămânilor.Potrivit presei ruse, citate de Daily Mail, „Soarele arzător” a ajuns în Siria azi 20.10.2015 !

 

CUTREMUR/Talpeş: În şase luni, voi dezvălui 

NUMELE celor TRIMIȘI de MOSCOVA în timpul Revoluţiei pentru a forma noul guvern român

 Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Ioan Talpeş, a dezvăluit că are o listă a persoanelor care, pe 17 decembrie 1989, au fost trimise de Moscova pentru a forma noua putere în România, după Revoluţie. Talpeş spune că acestea se aflau la bordul unui avion care a fost întors de la Bucureşti şi că fac şi astăzi parte din viaţa publică în România.
 Ioan Talpeş, fostul director al SIE, a dezvăluit luni, în cadrul emisiunii Secretele Labirintului difuzată din toamna aceasta de postul Prima TV, că deţine o listă a persoanelor pe care Moscova a încercat să le trimită la Bucureşti cu zile bune înainte de izbucnirea violenţelor din timpul Revoluţiei.
Aceste persoane, aflate la bordul unui avion întors din drum pe 17 decembrie, urmau să formeze noul palier de putere în România, să joace rolurile unor feţe noi, din exteriorul nomenclaturii, a explicat Talpeş, în dialog cu jurnalistul Cristian Unteanu, director de relaţii publice al „Adevărul” şi Magda Vasiliu, realizatorul emisiunii care va fi difuzată în fiecare duminică, la ora 12.00. Ioan Talpeş este invitat permanent al acestei emisiuni. Prima ediţie, difuzată ieri, a avut ca subiect Revoluţia română.
Ioan Talpeş: Am documente, acţiuni şi măsuri pe care le-am asociat şi analizat, pot să şi probez unele dintre acestea. Cea mai cunoscută este aceea cu avionul întors, pe 17 decembrie, plin cu personaje de nivel destul de înalt, care nu erau în sistemul de putere la data aceea, dar care erau pregătite pentru viitorul sistem de putere şi care ar fi trebuit să facă parte dintre cei care veneau în schimbarea care urma să se producă. Cristian Unteanu: De unde venea avionul? Ioan Talpeş: De la Moscova. Ca să vă liniştesc, au fost şi alţii care au fost dirijaţi spre Occident. Ei urmau să acţioneze la momentul de ruptură şi să vină din afară ca o speranţă a noii lumi. Aveau şi calitatea pentru a ne linişti, veneau ca speranţă.
Cristian Unteanu: Aveţi şi o listă?
Ioan Talpeş: Nu ştiu dacă ar trebui să încep eu cu această listă. Dar, dacă ei doresc, eu o pot furniza.
Cristian Unteanu: Şi de ce nu o daţi?
Ioan Talpeş: Consider că şi la ora actuală opinia publică din România nu este pregătită să înţeleagă despre ce este vorba.
Cristian Unteanu: De ce? Nu e la fel de deşteaptă precum ceilalţi?
Ioan Talpeş: Categoric. N-a avut nicio şansă, vă spun eu. În explozia asta a tabloidelor, cu toate minunile şi cu toate acuzele care nici măcar nu trebuie demonstrate, care a invadat România şi modul de percepere - este clar că n-am putut să ne pregătim. Să dăm şansa celor care au organizat această acţiune să publice singuri lista. Sunt sigur că vor înţelege asta. Am acceptat această emisiune şi pentru că vreau să înţeleagă odată că, fără adevărurile lor, România va continua această rătăcire în încercarea de autodevorare, nu de autocunoaştere în care se găseşte. Dacă nu, în şase luni mă puteţi executa. Să ştiţi că pe unii dintre ei îi cunosc foarte bine.
Cristian Unteanu: Ştiţi cumva răspunsul la întrebarea: „21-22, cine ne-a-mpuşcat pe noi?”
Ioan Talpeş: 21-22? Cine-a tras în noi? Vă rog. Va trebui o dată să fim serioşi cu noi însine. Tot ce s-a întâmplat în România de fapt a fost o acţiune de intoxicare, fantastică, din exterior. Pentru a determina tot ceea ce se aştepta.
***
Principalele declaraţii ale fostului şef SIE, Ioan Talpeş
Adevărata putere în niciun caz nu este publică, în niciun caz nu-şi exhibă toate uneltele pe care le are la dispoziţie.
România nu a avut nişte forme organizate de rezistenţă, precum Polonia, Cehoslovacia, Ungaria. Asta nu înseamnă cî trebuie să acceptăm că este vorba de nişte forme de rezistenţă acerbă, acelea se consumaseră deja în 1956, în Ungaria. Dar ea lăsase urme în conştiinţă, în conexiile unor personaje care apoi au evoluat şi pe care le regăsim apoi, în 1989, printre principalii jucători. Obiectivele lor au fost diferite, în fiecare dintre geografiile naţionale au adus obiective diferite.
S-a încercat o lovitură de ultimă oră prin intermediul Securităţii. Cel care a fost coordonatorul a fost generalul Iulian Vlad. A fost acceptat în interiorul sistemului. În cazul respeectiv, au fost trei personaje care s-au bucurat de o încredere extraordinară în rândul a ceea ce am putea numi şi astăzi masa mută a profesioniştilor din armată. Au fost Vlad, Stănculescu şi Guşă. Ei s-au detaşat de evenimentele din decembrie prin capacitatea de reacţie şi prin încrederea de care se bucurau în rândul celor care urmau să acţioneze.
Ei nu au fost personaje de prim rang în abordarea nevoii de a reacţiona şi de a se răsturna dictatorii. Generalul Guşă era privit ca un patriot care nu stă în faţa unui atac, care reacţionează în orice situaţie care ar afecta România. Asta nu-l recomanda. El ar fi trebuit să preia comanda după moartea ministrului Milea. Stănculescu se ocupa de organizare, în special de înzestrare.
Labirintul devenise unul închipuit. Pentru mine este tulburător, zdrobitor să aud nişte personaje cu acuze pentru oameni care au acţionat în ziua aceea, în 22.
Nu pe stradă se face puterea în labirint. Strada este un instrument care este utilizat prin formulele de putere ale labirintului, exact pentru a genera un obiectiv.
Stănculescu, spre deosebire de ceilalţi - de Guşă categoric - a avut şi nişte cunoaşteri speciale. Se vorbeşte despre acel concediu din august, de la Balaton, despre o relaţie specială cu Kárpáti, ministrul Apărării din Ungaria, lucru de care m-am convins şi eu. Am fost în anturaj, în situaţii în care am văzut această relaţie concretizată.
Stănculescu a reuşit să se impună prin perceperea din partea masei mute. Era considerat capabil să gândească şi să acţioneze în conformitate cu interesele statului român, nu ale vreunui revoluţionar sau ale nu ştiu cărui personaj angajat în ringul puterii. Stănculescu a fost probabil cel mai informat cu privire la ceea ce urma să se întâmple în România, a încercat conexii pentru a vedea ce ar fi în interesul României. Chiar dacă l-ar deranja, trebuie să spun că mie mi-a făcut vreo două oferte de a fi mai apropiaţi, de a vedea ce va urma în perioada care urmează. Desigur, erau neangajante, dar erau oferte care însemnau ceva.
Sunt şi la ora actuală convins că, dacă el nu ştia ceea ce a ştiut şi dacă nu acţiona aşa cum a făcut-o, în România era un dezastru. A fost încercat, de foarte mulţi din afară acest dezastru pentru că însemna distrugerea oricărei conexii care să te oblige la asumarea unei garanţii. Cea mai bună variantă pentru interesele altora era ca din România să dispară tot ceea ce însemna putere - ceea ce s-a şi întâmplat - pentru a nu avea cu cine să negocieze şi în faţa cui să te angajezi. Aici trebuie să vedem diferenţa în modul în care a fost tratată România faţă de celelalte state ex-comuniste care au păşit către un nou proiect cu garanţii şi angajamente negociate.
Stănculescu, prin acţiunile coordonate cu Guşă, a reuşit să arate că armata a rămas pe poziţii şi respinge orice situaţie care ar însemna schimbarea frontierelor.
Sunt situaţii aproape de penibil în care, în urma unor intoxicări, divizii au fost dirijate spre graniţa de vest.
Mişcarea cu Ungaria care a deschis frontiere a fost, de fapt, ordin de la Moscova! Ei nu au vrut, le-a fost teamă., Dar, când a venit un trimis special şi a spus că trebuie făcută. La fel şi în Cehoslovacia, povestea cu studentul praghez care a murit. Trebuie să vedem aproape un spectacol al oportunităţilor, absolut necesar şi a fost favorabil.

sâmbătă, 17 octombrie 2015

                      ******     Depasiram 200.000 ! Multumesc tuturor.!!  *****

                                                      Hip..hip...URAAAAAAAAAAAAAAAA.!!

Adevărul despre unul dintre cele mai mari planuri ale lui Nicolae Ceauşescu! Ce s-a întâmplat cu preţurile din 1985 până în prezent



Cozi interminabile în faţa magazinelor, revoltă şi oameni nemulţumiţi că nu găsesc alimente de bază. În urmă cu 30 de ani, românii se plângeau că nu au ce să pună pe masă. Acum, în schimb, supermarketurile pun la dispoziţia clienţilor mii de produse, însă preţurile sunt mult prea mari. Iată o comparaţie între situaţia din 1985 şi cea din prezent!
Deşi pare greu de crezut, preţurile raportate la salarii erau mai mari în 1985 faţă de 2010 la principalele alimente de bază: carne de vită cu oase (113%), carne de porc cu oase (104%), ouă (45%), orez (68%), zahăr (41%), cafea (420%), unt (51%), făină (12%), ulei (40%), portocale (98%).
Existau câteva alimente la care preţurile erau mai mici atunci faţă de 2010: cartofi (61%), mere (74%), ceapă (16%), peşte (16%), brânză (50%).


La sfârşitul anilor '80, întreţinerea unui apartament de trei camere – trei persoane, într-un cartier bucureştean mărginaş, era de circa 300 de lei pe lună, adică 10% din salariu mediu. În 2013, ea avea cam aceeaşi valoare, 300 lei, ceea ce înseamnă 18% din salariu mediu. Dar în 2013 există căldură în case şi apă caldă!
O fotografie cu Nicolae Ceauşescu, făcută cu patru luni înainte de căderea sa de la putere, circulă pe rețelele de socializare
Fotograful Peter Turnley a postat pe contul său de Facebook o fotografie cu Nicolae Ceauşescu, unde dictatorul afișează o atitudine de... model.
"În august 1989, m-am dus la România cu alți doi jurnaliști de la Newsweek care au facut un interviu în exclusivitate cu Nicolae Ceaușescu, unul dintre cei mai nemiloşti dictatori ai secolului XX, care a condus România cu un pumn de fier timp de multe decenii. După acest interviu, l-am întrebat pe Ceaușescu dacă aș putea să-i fac un portret pentru Newsweek Magazine...."

O Dacie costa 70 000 lei, adică 23,3 salarii medii, în 2013 un Logan costa 30 000 lei, adică 18,68 salarii medii.
Dacia 1300
Dacia Logan
În anii '80, un apartament cu trei camere în Drumul Taberei costa 160.000 de lei – 53,3 salarii medii, iar în 2013 preţul apartamentului respectiv (cu termopane, uşă metalică, gresie etc.) era de circa 242.000 lei – 150,68 salarii.
Ce se întâmpla cu datoriile României? Care a fost planul lui Ceauşescu?
Regimul Ceauşescu a beneficiat de unele împrumuturi pentru finanţarea programelor sale economice. În anii „Epocii Ceauşescu” s-au construit metroul din Bucureşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi zeci de mii de noi blocuri de locuinţe. În ultimă instanţă, datoria creată a devenit o povară pentru economia românească, între 1971-1982 datoria externă crescând de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. În 1982, veniturile comerţului exterior al României au scăzut cu 17% faţă de anul precedent, iar Ceauşescu s-a văzut pus în situaţia de a fi incapabil să plătească toţi creditorii occidentali, ţara fiind declarată în incapacitate de plată.
Ceauşescu a dispus achitarea rapidă a datoriilor externe fără a mai lua noi credite. În acest scop, o mare parte a producţiei agricole şi industriale a ţării a luat calea exportului, privând astfel populaţia de alimentele de bază. Începând cu anii 1986-1987 s-a introdus raţionalizarea produselor de bază, iar benzina şi alimente ca pâinea, uleiul, zahărul, făina, orezul au început să fie distribuite pe bonuri sau cartele. Bunurile destinate exportului aveau standarde de calitate ridicată şi erau vândute de obicei în pierdere, iar cele pentru consumul intern erau mult mai proaste.
Staţia Piaţa Romană este un loc prin care trec mii de bucureşteni în fiecare zi, însă puţini ştiu ce istorie "ascunde". De ce e diferită faţă de celelalte staţii? Cum a fost construită? Iată misterul din jurul său...
Povestea transportului subteran din Bucureşti începe în 1908, când tânărul student Dimitrie Leonida își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în oraş. Deşi era o idee genială, nu a fost pusă în aplicare. Anii au trecut, au mai apărut încercări, planuri, însă în zadar, pentru că toate au fost puse “pe tuşă”.

În 1970, Întreprinderea de Transport București (care s-a transformat în 1990 în RATB) nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele noi ale orașului, aşa că a fost înfiinţată o comisie formată din specialiști cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului. Aceştia au ajuns la concluzia că unica soluție ar fi construirea unei rețele de trenuri subterane. 
Cinci ani mai târziu, treaba începea să meargă, iar ambiţia lui Ceauşescu să prindă contur: atunci s-au declanșat efectiv lucrările de construcție la metrou.
Elena şi Nicolae Ceauşescu, la primele călătorii cu metroul - Sursa: adevarul.ro
Fără îndoială, dintre toate staţiile de metrou din prezent, cea mai controversată este cea de la Piaţa Romană, pentru că în jurul său au apărut tot felul de poveşti şi zvonuri. De ce? Elena Ceauşescu şi-a dorit să o scoată de pe harta proiectanţilor în 1985.
„Sunt prea multe staţii! Mai răriţi-le!” – acesta ar fi fost ordinul Elenei Ceauşescu atunci când a văzut schiţele pentru al doilea tronson de metrou Berceni – Pipera, a povestit Sorin Călinescu, unul dintre cei trei proiectanţi ai staţiei. El susţine că acest punct de oprire al metroului s-a construit totuşi, în secret, încălcând ordinul tovarăşei. Marea problemă a Elenei Ceauşescu era faptul că oamenii „au început să se îngraşe” şi considera că aveau nevoie să facă mai multă mişcare, îşi amintesc cei care au lucrat la construcţia metroului.
„Am primit comandă de la partid să excludem cel puţin o staţie din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că şi aşa erau puţine şi ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie, staţia cea mai importantă, ca ulterior să fim «obligaţi» s-o punem la loc. Este vorba de Piaţa Romană”, a explicat Călinescu
Călinescu povesteşte că atunci când au început lucrările pe tronsonul Berceni-Pipera, prin ´86, oamenii care lucrau oficial la bucata dintre Piaţa Universităţii-Piaţa Victoriei au pregătit terenul în zona Romană, fără a scăpa vreo vorbă. Astfel, în doar trei luni, constructorii au făcut nişte galerii în spatele zidurilor groase pe care le vedem astăzi, cu gândul de a fi transformate în peroane, aşa cum s-a şi întâmplat. De aceea, când privim acum staţia de metrou vedem că aceasta are forma unei arcade, pentru că pe aici, până s-a aprobat construcţia staţiei, metroul a circulat fără oprire, aproximativ un an, între Universitate - Piaţa Victoriei.
Staţia Piaţa Romană
La un moment dat, în urma miilor de cereri venite din partea bucureştenilor, soţii Ceauşescu au fost convinşi că este necesară staţia, aşa că pereţii au fost sparţi imediat, ca să se poată face culoarul de acces la metrou. Chiar şi aşa, spaţiul a fost lăsat foarte îngust din cauza pericolului pe care îl presupunea o demolare masivă în acea zonă, pe Magheru, fiind foarte afectată de cutremurul din ´77.
Fie că a fost doar o ambiţie personală, fie că a fost vorba despre un plan măreţ, metroul construit de Nicolae Ceauşescu rămâne una dintre cele mai mari realizări ale sale... 
Plata datoriei externe, în valoare de 60 de miliarde de lei (10 miliarde dolari), s-a încheiat în primăvara lui 1989, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. Ceauşescu urmărea organizarea unui referendum prin care să se introducă în constituţia României interdicţia de a contracta împrumuturi externe. Mai mult, pentru a evita deprecierea leului, acesta a continuat exporturile excesive, acumulând aur în Banca Naţională. Se spune, totuşi, că Ceauşescu ar fi avut de gând să facă leul convertibil încă de prin anii '70, deci cu aproximativ 30 de ani mai devreme faţă de când acest lucru s-a întâmplat...
Sursa: historia.ro

miercuri, 14 octombrie 2015

Regret ca nu am fost pe faza ..lunga  !! Depasiram 200.000 ! Multumesc tuturor.!!


Lyudmila 1
A devenit cunoscută drept cea mai periculoasă femeie din cel de-al Doilea Război Mondial, datorită îndemânării sale de a manevra armele și a preciziei de care a dat dovadă în eliminarea inamicilor sovieticilor. Lyudmila Mykhailvna Pavlichenko, născută într-un orășel ucrainian din apropierea Kiev-ului, avea doar 25 de ani când trupele naziste au atacat Rusia.
Încă de mică nu se dădea în lături de la competițiile dure cu băieții de vârsta ei, fiind considerată un copil extrem de neastâmpărat și plin de personalitate. S-a înscris, ca mulți alți tineri în OSOAVIAKhIM, o organizație sportivă cu caracter paramilitar, în cadrul căreia membrii învățau încă de la vârste fragede să tragă cu arma și alte obiceiuri care s-au dovedit a-i fi extrem de utile în anii ce au urmat. În același timp, Lyudmila lucra într-o fabrică de armament, ca șlefuitor în metal.
Sursa: Holocaust Research Project
Sursa: Holocaust Research Project
Când Hitler a rupt relațiile cu Stalin și trupele germane, alături de cele române, au invadat Uniunea Sovietică, în 1941, tânăra era studentă la istorie la Universitatea din Kiev. Lyudmila s-a prezentat la un oficiu al Forțelor Armate, unde s-a oferit să plece pe front, dar nu a fost luată în serios. Se spune că arăta ca un model al vremii, cu unghiile îngrijite, haine la modă și o coafură ca la carte, motiv pentru care ofițerii i-au spus că dacă vrea să ajute patria, ar putea ajunge cel mult să îngrijească răniții într-un spital de campanie. Dar nu asta își dorea tânăra de 25 de ani.
Nu acceptau femei în armată, drept pentru care a trebuit să recurg la tot felul de trucuri ca să mă bage în seamă, a povestit Lyudmila, potrivit paginii de internet a celebrului muzeu Smithsonian.
Și într-un final a reușit să le atragă atenția gradaților armatei sovietice. Însă pentru a îi convinge, a trebuit să dea o “probă de lucru”. Pe un deal unde se dădeau lupte grele, i s-a dat o armă și i s-a ordonat să ucidă doi soldați români care însoțeau trupele germane. Lyudmila a dus pușca la ochi și, fără să clipească, a tras. Cei doi au căzut secerați, în doar câteva secunde.
Sursa: todayifoundout.com
Sursa: todayifoundout.com
Acesta a fost testul care i-a permis tinerei să intre în unitatea 25 Chapayev a Armatei Roșii. Pavlichenko a fost trimisă să apere liniile sovietice, iar în prima zi de luptă, a avut parte de o experiență terifiantă.
S-a trezit extrem de aproape de trupele inamice, alături de un tânăr soldat sovietic ce se așezase lângă ea. Dar în timp ce își așezau armele, un glonț german l-a ucis într-o clipă pe camaradul ei.
Era un băiat foarte simpatic și vesel. Și a fost ucis chiar lângă mine. Din acel moment, nimic nu m-a mai putut opri, a povestit ulterior femeia.
Unele documente notează că a ucis 187 de inamici doar în primele două luni și jumătate. Ca lunetist, a fost de multe ori între liniile inamice, uneori departe de unitatea sa. Ulterior, Lydmila a povestit că trebuia să stea nemișcată ore întregi, pentru a nu atrage atenția lunetiștilor din tabăra adversă. După ce și-a făcut un nume de temut în Odessa și în Moldova, a fost trimisă în Crimeea pentru a lua parte la bătălia de la Sevastopol.
Potrivit Smithsonian, Pavlichenko a eliminat 36 de lunetiști germani, decorați și extrem de apreciați în rândul trupelor naziste.
Dar în timpul luptelor de la Sevastopol, Lyudmila a fost rănită de explozia unui obuz, iar superiorii săi au decis că trebuie retrasă de pe front, din motive de imagine. Femeia era deja un simbol al luptei sovietice, iar uciderea ei ar fi însemnat o lovitură pentru încrederea trupelor.
În iunie 1942, a fost evacuată cu un submarin și dusă într-un loc în care putea fi în siguranță. Bilanțul ei ajunsese deja la 309 victime.
Până și nemții ajunseseră să îmi cunoască numele. Strigau la megafoane: Lyudmila Pavlichenko, vino la noi! O să îți dăm multă ciocolată și o să te facem ofițer german, a susținut ea.
Pavlichenko a devenit instructor pentru lunetiști iar, o lună mai târziu de la retragerea sa din prima linie a fost primită la Casa Albă de președintele SUA, Franklin Roosevelt și de prima doamnă, Eleanor Roosevelt.
Lyudmila Pavlichenko, Eleanor Roosevelt și șeful Curții Supreme a SUA, Robert Jackson // Sursa foto: Smithsonian
Lyudmila Pavlichenko, Eleanor Roosevelt și șeful Curții Supreme a SUA, Robert Jackson // Sursa foto: Smithsonian
Lyudmila a devenit o țintă pentru mass-media din Statele Unite, lucru care a deranjat-o extrem de tare. A avut replici tăioase la adresa reporterilor, pe care îi acuza de discriminare.
Îmi port uniforma cu onoare. Are pe ea Ordinul lui Lenin, și a fost plină de sânge în bătălii. E clar că pentru femeile americane e important dacă poartă lenjerie de mătase pe sub uniforme. Încă trebuie să învețe ce înseamnă o uniformă, de fapt, a declarat Pavlichenko pentru Time Magazine în 1942, potrivit Business Insider.
În timpul vizitei sale în Statele Unite, Lyudmila a susținut un discurs în fața unei mulțimi în Chicago, cu un mesaj extrem de dur.
Domnilor, am abia 25 de ani și am ucis până acum 309 fasciști. Nu credeți, domnilor, că v-ați ascuns până acum prea mult sub fusta mea? – a fost mesajul cu care rusoaica i-a amuțit pe contestatarii săi.
În SUA, Pavlichenko a primit cadouri din partea demnitarilor și admiratorilor oriunde a mers – în special puști și pistoale. A devenit o vedetă atât de influentă încât cântărețul de folk Woody Guthrie i-a dedicat chiar o melodie, “Miss Pavlichenko,” în 1942.

După turneul în Statele Unite, Lyudmila a revenit în Uniunea Sovietică, iar pe 25 octombrie 1943 a devenit erou național. După încheierea războiului, s-a întors să reia studiile la Universitatea din Kiev. Din 1945 până în 1953 a fost cercetătoare la Comandamentul Naval al Armatei Sovietice.
A fost de asemenea un membru extrem de activ în Comitetul Sovietic al Veteranilor de Război. Lyudmila Pavlichenko a murit pe 10 octombrie 1974, la vârsta de 58 de ani, și este înmormântată la Cimitirul Novodevichiye din Moscova, scrie Soviet-awards.com.