Google Website Translator Gadget

sâmbătă, 4 octombrie 2014

RH+..in actiune .........______________________________________________

luni, 29 septembrie 2014

Obama nu crede că va exista o confruntare militară între NATO şi Rusia

Laura Galescu / 29 SEP, 2014 / 13:21 
Preşedintele american, Barack Obama, a declarat într-un interviu pentru CBS News că nu crede că va exista o confruntare militară între NATO şi Rusia, pentru că liderul rus Vladimir Putin înţelege faptul că Alianţa ia în serios Articolul 5 din Tratat, privind apărarea colectivă.
Obama a precizat că, deşi nu crede că va exista o confruntare militară între NATO şi Rusia, Statele Unite au depus eforturi pentru a-şi asigura aliaţii, inclusiv unele state mai mici, ca Estonia, că Articolul 5 al Tratatului NATO este luat în serios. "Oferim ajutor şi asistenţă, astfel că dacă înfrunţi un stat NATO, atunci va exista o confruntare militară. Iar Putin înţelege acest lucru", a afirmat preşedintele SUA.
"Din păcate, Putin - care cred că a fost prins cu garda jos iniţial, când au început protestele în Ucraina - a improvizat pentru a încerca să-şi dea seama cum să ţină Ucraina în sfera sa (...). A fost bine pentru el în sondaje, dar foarte rău pentru economie şi rău pentru viitorul Rusiei", a continuat Obama.
El le-a recomandat ruşilor să revină la respectarea "normelor internaţionale şi va fi mai bine pentru poporul rus şi cu siguranţă va fi mai bine pentru Europa". "Noi nu căutăm confruntarea, dar vom fi foarte fermi".


În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, preşedintele american a apreciat că "există posibilitatea unei soluţii politice". "Nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat, însă, dacă nu am fi spus ferm că Rusia a greşit. Şi apoi să le lăsăm posibilitatea de a adopta o cale diferită", a subliniat el.
Rusia "este o ţară mare cu un talent incredibil şi tradiţii incredibile. Dacă te concentrezi pe talentul tău în inginerie şi matematică şi pe creşterea economică, atunci Rusia va fi o mare putere în această lume", a conchis Obama.

sâmbătă, 27 septembrie 2014


O nouă armă românească de asalt, fabricată la Cugir

Vechile mitraliere Kalaşnikov din dotarea armatei române vor fi înlocuite, în curând, de puştile de asalt româneşti – arme de asalt calibrul 5,56 x 45 mm. Armele, de concepţie românească, se află acum în perioada testării, iar când aceasta se va încheia vor intra în producţie de serie la Fabrica de Arme din Cugir. Potrivit site-ului economica.net, surse militare susţin că în prima fază vor fi contractate, de către Ministerul Apărării, aproape 60.000 de arme.

Ministerul Apărării va avea la dispoziţie, în perioada următoare, trei exemplare din noua armă de asalt fabricată la Cugir. Conform Romarm, această nouă armă permite executarea focului în condiţii extreme de temperatură şi umiditate, i se poate monta un aruncător de grenade de 40 mm, lanternă tactică, laser şi o varietate de sisteme de ochire.

Arma este echipată cu pat telescopic, încărcător de 30 de cartuşe, iar viaţa ţevii este de 15.000 de focuri. Va avea de asemenea capacitatea de a lansa serii scurte, 2-3 gloanţe şi are o greutate de aproximativ 4 kg. Potrivit Biroului de presă al Ministerului Apărării, produsul „Armă de asalt cal. 5,56 x 45 mm” se află în faza de dezvoltare a modelului experimental şi a parcurs probele de testare şi evaluare corespunzătoare acestei faze. Cantităţile care vor intra în dotarea armatei sunt în funcţie de nevoile categoriilor de forţe ale armatei şi vor fi folosite conform misiunilor primite. Noile arme au fost testate de către militarii români în teatrele de operaţiuni. În prezent, arma este supusă unor teste NATO.

O puşcă ambidextră

Potrivit Ministerului Apărării, arma de asalt calibul 5,56 x 45 mm este o armă individuală de infanterie ce asigură scoaterea din luptă a inamicului cu o precizie ridicată, cu un înalt grad de fiabilitate în funcţionare şi executarea tragerilor în condiţii extreme de temperatură şi umiditate ale mediului ambiant. Produsul trebuie să permită ataşarea dispozitivelor de ochire, a unui aruncător de grenade calibru 40 mm şi să aibă posibilitatea utilizării ambidextre.

Compatibilitatea armei de asalt calibrul 5,56 mm cu produse NATO similare este asigurată prin utilizarea muniţiei realizată în conformitate cu standardele NATO. Arma de asalt calibrul 5,56 mm cu muniţia aferentă este unul dintre proiectele prioritare ale Ministerului Apărării Naţionale, iar pentru realizarea sa a fost încheiat, în luna august 2010, un acord de colaborare între Departamentul pentru Armamente şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

sursa: http://www.cugirinfo.ro

marți, 23 septembrie 2014

TRIMISE ÎN LUPTĂ PENTRU PRIMA DATĂ DE SUA
Foto: www.kaskus.co.id
Foto: www.kaskus.co.id

Foto: www.kaskus.co.id
 
Foto: http://avioners.net

Forțele aeriene ale Statelor Unite ale Americii au folosit pentru prima dată într-o misiune aeronavele F-22, care fac parte din generația a cincea de avioane militare americane. Avioanele au luat parte la prima serie de atacuri aeriene asupra pozițiilor ISIS din Siria, lansate de SUA împreună cu partenerii arabi.

Washingtonul a avut probabil nevoie de avioanele F-22 din cauza sistemului de apărare anti-aeriană foarte sofisticat al Siriei.
Datorită vitezei și abilității sale de a zbura la altitudini foarte înalte, F-22 poate arunca bombe ghidate de la o distanță mult mai mare decât avioanele F/A - 18 sau F-16, transmite Wall Street Journal.
Avioanele F-22 pot fi echipate cu bombe ghidate prin GPS, dar și cu proiectile AIM-120 și AIM-9 Sidewinder. Acest tip de avion a fost până marți ținut departe de teatrele de operațiuni pentru că este dificil de pilotat. 

Obama listează 9 aliați pentru zdrobirea jihadiștilor

"Supermanevrabilitatea" avioanelor F-22 a făcut ca mulți piloți să aibă probleme de respirație în timp ce operează astfel de aeronave. Un general al Forțelor Aeriene americane a declarat că, pur și simplu, e posibil ca tipul acesta de avion să fie "prea mult" pentru capacitatea fizică a unui pilot.
SUA și coaliție formată din aliați regionali au deschis marți o campanie de atacuri aeriene împotriva fortărețelor Statului Islamic din Siria, după ce recent au atacat poziții ale jihadiștilor din Irak.


luni, 22 septembrie 2014

CENTRALA INDIVIDUALA....poluare continua sub geamul vecinului si ..bomba cu ceas ....!!!_________________

Centrală sau căldura de la CET? Guvernul vrea să oblige proprietarii să aleagă

Sep 22, 2014

Centrală sau căldura de la CET? Guvernul vrea să oblige proprietarii să aleagă
(0 voturi)
Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice prevede că, în scurt timp, asociaţiile de proprietari de la bloc vor trebui să opteze, prin lege, între centralele individuale de apartament şi sistemul centralizat de termoficare. Ambele, în acelaşi bloc, nu vor mai fi posibile. Legea ar putea să se aplice doar imobilelor ce urmează a primi autorizaţie de construcţie după adoptarea ei.
Guvernul are în plan modificarea legii actuale care permite existenţa în comun a ambelor sisteme de încălzirea a unui bloc de locuinţe, centralizat sau individual. Potrivit Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, publicat de Departamentul pentru Energie, „este de aşteptat să apară schimbări de reglementare care să-i constrângă pe toţi consumatorii dintr-o clădire să opteze pentru una dintre cele două variante: fie să folosească propriile centrale de încălzire de apartament pe gaze, fie să fie toţi conectaţia la sistemul centralizat de termoficare”, se arată în documentul guvernamental, citat de economica.net.
Mai multe detalii puteţi citi pe economica.net.

sâmbătă, 20 septembrie 2014

MIR...!!!!_____________________________________

ACORD de pace la Kiev. Ce prevede documentul

Mădălina Barbu / 20 SEP, 2014 / 08:46 
În urma unor negocieri ce au durat șapte ore, reprezentanții de la Kiev și separatiștii pro-ruși au căzut de acord asupra unui armistițiu și crearea unei zone demilitarizate de 30 de kilometri în estul Ucrainei.
"Am semnat un memorandum", a declarat fostul președinte Leonid Kucima.

Citește și: Rudia cere modificarea acordului de asociere UE-Ucraina

Fostul președinte ucrainian a explicat că documentul de nouă puncte prevede încetarea utilizării armelor și o retragere cu 15 kilometri de la linia de contact a artileriei grele a celor două tabere.

duminică, 14 septembrie 2014


Serviciul Român de Informaţii
România, naţiune-lider în dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei
Noi măsuri de securitate
Noi măsuri de securitate
SRI anunță că în baza unei hotărâri CSAT, România participă, în calitate de naţiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei.
”În contextul evenimentelor generate de tensionarea relaţiilor ruso-ucrainene şi pe fondul necesităţii Alianţei Nord-Atlantice de a-şi întări graniţa de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut şi ideea creării, pe baza contribuţiei voluntare a ţărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei”, precizează SRI într-un comunicat de presă dat publicităţii sâmbătă.
Conform sursei citate, expertiza pe care SRI o deţine în domeniul securităţii cibernetice - apreciată atât în proiecte desfăşurate în ţara noastră, cât şi în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuţii la crearea de platforme specifice şi prin participarea activă la exerciţii precum Cyber Coalition – a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării ţării noastre, prin Serviciul Român de Informaţii, în calitate de naţiune-lider, la acest Fond.
Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Ţara Galilor (4-5 septembrie), România şi-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

miercuri, 10 septembrie 2014

Ceva este putred în Rusia?


Rusia: un urs aflat sub controlul cui? foto lithuaniatribune.com
Rusia: un urs aflat sub controlul cui? foto lithuaniatribune.com
Situaţia actuală din Ucraina ne impune obligaţia de a ne pune serioase semne de întrebare legate de comportamentul unui actor internaţional precum Federaţia Rusă. Deşi aceste întrebări reclamă un răspuns speculativ – în lipsa unor informaţii credibile din interiorul structurilor de decizie ruseşti – ele sunt, în egală măsură, plauzibile, în lipsa unui răspuns credibil al Kremlinului în legătură cu amestecul Rusiei în conflictul dintre forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi.
Inevitabil, cea mai logică întrebare este: este implicată direct Federaţia Rusă în conflictul din Ucraina? Legat de această întrebare, mai apar câteva: Cum şi de ce, cine supervizează acţiunea militară?
Vom formula, în continuare, două scenarii posibile în situaţia în care se confirmă escaladarea conflictului din Ucraina prin implicarea armată a Federaţiei Ruse, fapt confirmat deja printr-o multitudine de surse credibile (NATO, Departamentul de Stat al SUA etc.).
Scenariul 1: Rusia agresor şi invadator conform dreptului internaţional
Dacă pătrunderea unor trupe ruseşti în Ucraina de est este supervizată de Kremlin, atunci Vladimir Putin şi administraţia sa ar trebui să devină, inevitabil, agresori, în baza dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale, iar această situaţie poate fi considerată invazie.
Mai mult, în acest caz, politica externă a Rusiei de după Războiul Rece este pusă într-o nouă lumină, în ceea ce priveşte motivaţiile reale ale parteneriatului cu Occidentul şi asupra dorinţei reale a Moscovei de a se transforma dintr-un rival politic şi ideologic într-un actor favorabil sistemului occidental, sistem bazat – de bine, de rău – pe democraţie, drepturile omului şi economie de piaţă.
În acest caz, Federaţia Rusă ne apare ca autentica moştenitoare a URSS, nu numai datorită arsenalului strategic, dar şi prin modus operandi, în materie de politică externă şi de securitate. Mai mult, ea se transformă într-o adevărată fortăreaţă a neorevizionismului, care va încerca să coaguleze toţi adversarii globalizării susţinute de America şi Occident.
În condiţiile în care acţiunea din Ucraina este plănuită şi coordonată de Kremlin şi executată cu rigoare de eşaloanele militare, în baza unui calcul strategic menit să optimizeze poziţia de putere a Rusiei în plan regional şi global, politica externă a lui Putin se devoalează a fi de un cinism fără margini, bazat pe un realism aproape machiavellic. Credibilitatea Rusiei în politica internaţională devine una bazată exclusiv pe forţă, şantaj şi ameninţare cu forţa.
Sună familiar? Din păcate, da. Puterile fasciste din anii ’30 ai secolului trecut s-au manifestat aproape similar. La fel s-au comportat şi comuniştii sovietici, predecesorii lui Putin.
Sistemele totalitare (fie ele fasciste sau comuniste) au fost – şi există destule argumente în acest sens – regimuri mafiote, conduse de gangsteri internaţionali, legate profund de crima organizată. El au impus regimuri de teroare şi opresiune internă, chiar şi acea „omerta” specifică mafiei.  Au stârnit, de la început, oroarea şi oprobriul statelor civilizate ale lumii – a acelei opinii publice internaţionale incipiente în care credea Woodrow Wilson – şi dorinţa acestora de a le combate, iar în final s-au prăbuşit în praful istoriei.
Democraţiile au reacţionat aproape similar şi atunci ca şi acum, încercând să evite, până în ultimul moment, un război catastrofal, dar s-au angajat cu toate forţele lor în distrugerea acestor regimuri în momentul în care nu a mai fost nici o cale de a menţine pacea.
Aceasta este o lecţie a istoriei de care ar trebui să ţină cont orice lider naţional, înainte de a-şi antrena ţara în aventuri internaţionale.
Nu putem spera decât că un război mondial nu va avea loc, în ciuda tuturor scenariilor pesimiste cu care ne confruntăm astăzi. Se poate crede că astăzi nu se mai poate ajunge la un asemenea rezultat datorită pericolului holocaustului nuclear, dar care va fi limita până la care NATO va putea accepta condiţiile unei Rusii asertive şi revizioniste?
S-ar putea ajunge, mai plauzibil, la un nou război rece, dar care va fi limita până la care Rusia ar mai putea suporta un nou asemenea conflict, ţinând cont de faptul că este mult mai slabă decât Uniunea Sovietică?
Scenariul 2: Rusia a pierdut controlul asupra ruşilor angrenaţi în conflictul din Uraina
Un alt scenariu la fel de sumbru este legat de posibila pierdere a controlului de către administraţia Putin asupra avenimentelor din Ucraina. Putem presupune şi nimeni nu ne opreşte să o facem că Putin a încercat, la început, să contrabalanseze influenţa din ce în ce mai mare a Occidentului în Ucraina, în baza unor scenarii pregătite temeinic din timp.
Putem crede că obiectivele iniţiale ale Rusiei, pe termen scurt, erau ceva mai modeste: anexarea Crimeii, destabilizarea Ucrainei prin formarea şi susţinerea unei insurgenţe militare în Ucraina de est: rebelii proruşi. Logica este una realistă, bazată pe obţinerea de avantaje relative faţă de rivalii internaţionali, Statele Unite şi Uniunea Europeană. Însă, odată începută secvenţa de evenimente din Ucraina, s-a pierdut de fapt controlul centralizat asupra rezultatelor. Unităţi militare ruseşti, comandanţi militari regionali sau chiar politicieni locali au scurtcircuitat lanţul de comandă şi control asupra forţelor armate ale Federaţiei Ruse aflate la frontiera cu Ucraina.
Propaganda de tip sovietic care a acţionat asupra multor cetăţeni ai Rusiei timp de decenii i-a făcut să vadă evenimentele de la Kiev ca parte a unei conspiraţii fasciste îndreptate împotriva naţiunii ruse. Din solidaritate cu rebelii proruşi din Ucraina, elementele deja menţionate au preluat iniţiativa, nemai aşteptând – în multe cazuri – acordul Kremlinului pentru acţiuni dincolo de frontieră.
Nu susţinem că Federaţia Rusă nu este implicată deloc de la nivel central, ci doar că viteza şi amploarea evenimentelor i-a luat pe decidenţii ruşi (administraţia Putin) prin surprindere. Putin a fost prins într-un angrenaj din care singura ieşire a fost susţinerea cauzei rebelilor proruşi printr-un discurs patetic reclamând istoria comună a ruşilor şi ucrainenilor, artificialitatea Ucrainei şi dorinţa sa de a repara erorile istorice care au urmat desfiinţării URSS.
Acesta a fost mesajul pentru interior, având ca ţintă cetăţenii şi etnicii ruşi şi rusofoni, încă profund nostalgici după „epoca de aur”.
Pe de altă parte, mesajul pentru exterior este unul bazat pe proverbiala negare specifică retoricii sovietice, dar şi pe acuzaţii îndreptate împotriva occidentalilor cum că s-ar amesteca în treburile interne ale Ucrainei şi ar fi susţinut lovitura de stat de la Kiev din februarie 2014.

Dacian Duna*
9 sept 2

luni, 8 septembrie 2014

Reacţii la prima vedere
Băsescu n-a învins Sistemul. L-a preluat, l-a condus şi l-a folosit
Adio, dar rămân cu voi!
Preşedintele derutei româneşti, pişicher cum este, încearcă să ciupească un pic de glorie. Pe povârnişul finalului de mandat şi în criză cumplită la inventarul de contribuţii meritorii, Traian Băsescu scoate din pălărie o poveste inventată numai de el. Adică bătălia sa cu Sistemul. Probabil că într-o seară şi-a adus aminte de Emil Constantinesu, cel învins de Sistem. Sau s-o fi întreţinut cu Florian Coldea, venit să-i dea raportul cine cu cine mai vobeşte şi cine contra cui ar trebui lucrat. Şi aşa şi-o fi adus aminte de povestea cu Sistemul. Şi cu primul prilej a lansat ideea şmecherească de produs merite televizate. Cică şi el a luptat cu Sistemul. Dar, spre deosebire de alţii, el l-a înfrânt. Ce să spun! Traian Băsescu, lunecosul personaj strecurat printre furcile caudine ale PCR-ului, chiar promovat de acesta, printre cele ale Securităţii, trecut cu bine şi prin inspecţiile şi controalele vămilor şi ieşit în profit din afaceri de tot soiul, după convieţuirea confortabilă cu toate serviciile secrete prin şi pe lângă care a trecut, pe toate acestea la un loc (căci ele împreună prin reminiscenţele lor asimilate de democraţie reprezintă Sistemul), pe ele le-a înfrânt. Bună gluma, bună gogoriţa, jalnică închipuirea şi plină de tupeu minciuna.
Traian Băsescu, parte din Sistem şi supravieţuitor al unui soi de mafie de tip comunist, de la instalarea sa la Cotroceni, a preluat controlul Sistemului ce domină România de cine ştie când. Pe cei străini de el, pe cei care l-au incomodat, pe cei care l-au avut în vizor sau l-au investigat i-a eliminat din primele zile. Pe cei care s-au repliat şi şi-au oferit serviciile, gen Marin Antonescu de la Dâmboviţa sau Silvian Ionescu (fostul ofiţer de Securitate reciclat la Garda de Mediu), i-a promovat. Pe fostul judecător Petre Ceauseşcu, revopsit Petre Lăzăroiu, cel care i-a stins o anchetă importantă, l-a promovat la Curtea Constituţională a României. Pe judecătorul cu naşul în suflet, Iulian Dragomir, cel care a pus umărul la alte dosare, l-a promovat ca pe un om de încredere la ÎCCJ.
De fapt, Traian Băsescu a reciclat foşti ofiţeri superiori din Securitatea lui Ceauşescu, cei mai mulţi mediocri, culpabili sau apropiaţi, şi a completat Sistemul cu oameni noi, devotaţi, gen Gheorge Maior, Florian Coldea şi Silviu Predoiu. De fapt, Traian Băsescu a re-eşapat Sistemul şi l-a preluat cu o mână de fier. Cine a mişcat în front a fost eliminat. Cine s-a slugărit a fost promovat. Nu există domeniu în care Băsescu să nu fi desemnat oameni care să îi fie folositori, datori sau care să nu poată fi controlaţi prin potlogăriile din dosarele lor. De la asfaltări şi autostrăzi la comerţul cu energie, Traian Băsescu n-a iertat şi n-a ratat nimic. Cei mai nefericiţi au fost fraierii care au pus umărul sau au cotizat la campania electorală. La început au fost preluaţi în Sistem în regim de recompensă şi, mai apoi, dovedindu-se nefolositori, au fost aruncaţi pe marginea drumului. (Vezi cazul Stana Anghelescu, ajunsă consilieră la Cotroceni în baza contribuţiei la campania electorală a ”regelui ţigărilor ieftine” şi abandonată după ce fabrica ilegală de ţigări Ceptura şi-a încetat producţia prin decesul fanfaronului Florin Anghelescu.) Sau cazul gureşei Lavinia Şandru, trambalată prin campania electorala din 2004 şi lăsată de izbelişte după victorie (şi care acum încearcă disperat să se facă iar folositoare aceluiaşi Sistem). Exemplele sunt nenumărate. Traian Băsescu a folosit şi a aruncat. Sau a sprijinit, a recompensat şi apoi a folosit, vezi cazurile Videanu (ah, marmura!), Blejnar, Liviu Negoiţă, Stolojan, Cocoş etc. Sau a preluat şi a gonflat personaje (emblematic este cazul Elenei Udrea).
Ce a făcut Traian Băsescu împotriva Sistemului? Nimic! L-a preluat, l-a ajustat, l-a extins pe toate instituţiile importante ale statului şi a adus centrul de comandă la Cotroceni. De fapt, l-a perfecţionat până la o duplicitate democratică lustruită, adeseori digerabilă pentru Europa civilizată.
În rest, l-a înfrânt pe dracu’! A devenit doar capul sistemului şi l-a exploatat la sânge. România de azi este şi ţară europeană, şi maşină de făcut bani pentru oamenii din Sistem.
Cine este în afara Sistemului perfecţionat de Traian Băsescu seamănă cu intrusul care vrea să desch
Cornel Nistorescu - Cotidianul