..................................... in atentia si spre adanca reflectie a lui....si ....a lui......
198.........vara ! O vara torida cu temperaturi mult peste medie!!
Tanar comandant de subunitate. Doar ce intrasem pe usa , venind de la o convocare de specialitate .Aceasta se desfasurase pe timpul a doua zile, la un comandament de M.U. undeva prin ..tara!
Suna telefonul ,ridic si numai ce il aud pe Comandantul Unitatii ( lucru rar intalnit -sa vorbeasca direct Comandantul)
- Ce faci ?
- Pai,banguiesc eu.....ca si dumneavoastra...am ajuns acasa (comandantul fusese si el cu alte probleme pe la M.U.si intamplarea a facut sa ne intalnim pe tren).. incerc sa fac o baie si maine la treaba!
- Ei lasa,sari peste baie ,imbraca-te si urgent la unitate........tu ai pregatit garda?
- Da ! dar ....de...ce?
- Sper sa fii facut totul ca la carte! Soldatul x a deschis focul asupra celor din parcul -auto! A ranit grav pe plutonierul T! Mai are doua cartuse(mare noroc! in urma altor incidente in tara, se redusese munitia la cinci cartuse.) si ameninta ca se sinucide! Ai curajul sa vorbesti cu el?
- Daca trebuie - ... da!
- Hai vino, cat mai repede! Procuratura ii pe drum.....
Doamne, parca eram intr-un vis urat! In timp ce ma imbracam , prin minte imi treceau doar intrebarile comandantului - ai facut totul ca la carte (R.G.-2),ai respectat toate instructiunile ,ai..ai ..ai.......
Multe erau situatiile in care incalcam deliberat paragrafe intregi din regulament ! Nu pentru ca nu le cunosteam,nu pentru ca eram inconstienti !! Eram obligati de situatiile concrete in care ne aflam la un moment dat. Cel mai adesea era ..lipsa de personal (cei care au trecut prin asemenea situatii ,vor intelege usor!) Multi militari ,foarte multi ,paradoxal de multi erau declarati ,,inapti" serviciul de garda (serviciul de lupta pe timp de pace)
Cu toate acestea, acestor oameni, noi le puneam arma si munitie reala in mana si executam ,,n" sedinte de trageri reale in poligoane!
Ajung in unitate si ma intalnesc cu comandantul care venea abatut dinspre parcul-auto.
- Tov. comandant am ajuns- ce facem?
- Mai nimic,s-a impuscat ! Plutonierul T. e grav,nu se stie daca va scapa! Suntem la mana procuraturii ,din momentul de fata! Esti sigur ca ai facut tot ce trebuie?
- Da don Comandant,din intamplare si cu ajutorul Celui de Sus ,cred ca am facut totul ca la carte!
Comandantul cunostea cel mai bine situatia. Stia exact la ce ma refer si indraznesc sa spun ca ,parca am vazut o raza de lumina pe chipul lui!!
- Ce-i cu omul asta? Ti-a facut probleme,era sanatos,apt garda? A mai facut garda,avea probleme acasa ,in unitate....si parea sa nu se mai opreasca ...!
- Printre cei mai buni militari, fara probleme ..simpatizat de toti colegii si de mine personal,vesel si disponibil in orice moment! L-am recompensat cu cinci zile permisie,numai ce s-a intors de acasa...mi-a adus si o ..sticluta cu rachie ! De la el din gradina -zicea
- Aoleo.....mai omule, pai nu trebuia sa fie in garda...o zi odihna dupa permisie ..regulamentul....ne leaga astia in albastru!
- Don Comandant- pai nu v-am zis ca din intamplare si cu ajutorul Celui- de- Sus ,am procedat ca la carte..! A avut o zi libera in unitate, dupa ce a venit din permisie.
- Daaa ? Doamne - ajuta! Du - te si pune totul pe hartie : o caracterizare detaliata a militarului ,modul cum ai procedat cu pregatirea garzii ,cateva pareri personale....si asteapta in birou !
- Am inteles!
Am asteptat.....am tot asteptat ! Cu siguranta, doua-trei fire de par alb mi-au rasarit atunci!
Pe la orele 20, ma anunta cel de la punctul de control ca a plecat masina cu cei de la procuratura. Indraznesc si-l sun pe comandant.
- Don Comandant - am imbatranit aici!
- Si eu! Mergi acasa. Maine sa fii de dimineata, caci vor continua cercetarile ! Plutonierul a scapat,va trai dar, cu probleme foarte mari!!!
Am plecat. Am ajuns acasa pe la 21.30. Apa calda nu mai era,asa ca am rezolvat cum s-a putut!
De dormit,nici vorba! Doar cosmaruri.....A doua zi , prind al doilea autobuz ce mergea spre unitate.
In autobuz doar eu (era ora 5.45) si o familie care, dupa port parea de pe la sat. Eu in uniforma.
Se uita spre mine, susotesc ceva si barbatul se apropie. Respectuos si putin timid, ma saluta si ma intreaba daca si eu merg la unitatea 011...
- Da, zic eu,dar cu ce probleme asa de dimineata?
- Stiti, zice barbatul cu lacrimi in ochi-noi suntem parintii militarului care s-a impuscat !!
Am crezut ca autobuzul a luat-o razna la vale!!
- Taica ,zic eu cu vocea tremurand - Eu sunt comandantu lui !!Spune-mi, ai vreo idee, de ce a facut-o? Era suparat pe cineva din armata ,s-a intamplat ceva acasa?
- Nuu , zice omul. Era multumit si bucuros ca-i bine apreciat in armata. Ne-a povestit cand a fost in permisie.Nu dusmanea pe nimeni. Acasa nu a avut probleme. A plecat bucuros si bine dispus!
Numai Dumnezeu poate spune ce s-a intamplat!!
Trebuie sa recunosc ca oarecum usurat, i-am condus la comandant. Asculta si acesta incremenit ce spuneau bietii oameni, ce-si pierdusera fiul !Asculta , si nu-i venea sa creada!
Declaratia parintilor se pare ca a fost piesa care a inchis dosarul !!
Cateva precizari:
1.fapte si personaje reale
2.cand a deschis focul,grupul de subofiteri din fericire, trebaluiau pe langa un tanc(la 200m) . Din primul foc l-a lovit pe unul in spate in zona omoplatului. Ceilalti au reusit sa-l tarasca si sa se ascunda dupa tanc. A mai tras doua cartuse asupra lor.
3. subofiterul traieste si in momentul de fata dar puternic afectat
Va urma..........
Ce frumos!!!!
Salut ! Abia astept urmarea! Noapte buna:) Odorica
RăspundețiȘtergereZicea madama ,,Eu si acum am o viata foarte activa, ziua mea ar trebui sa aiba vreo 30 de ore si tot nu ar fi suficient. Inainte de a incepe nebunia asta cu pensiile eram in tot felul de asociatii si oragnizatii, faceam voluntariat la greu. Cel mai mult ma implicam pentru un mod de viata sanatos, pentru agricultura eco, aveam o gasca din Brasov cu care ar fi trebuit sa purcedem prin tara pe la fermele astea care nu folosesc nimic decat puterea pamantului si a naturii pentru hrana, dar au ramas toate doar amintiri, din pacate.
RăspundețiȘtergereMai eram implicata intr-un proiect pentru copiii institutionalizati, dar si acela a ramas doar amintire. SI IN TOATA ACEASTA PERIOADA MADAMA LUCRA CU SPOR LA PRIVAT_CE MAI ABURELI DE DOI BANI MAI FRATE!!!
Colegii de la firma unde lucrez sunt niste oameni foarte destupati, ambitiosi, inteligenti. Foarte
Auleu mei Cezare!!! Dupa ca ca tu esti negru de felul tau ai mai vopsit si cronica in aceeasi coloare?
RăspundețiȘtergereSalut vizitatorii din Hemel Hempstead, Hertford si din Apo, Armed Forces Europe !!
RăspundețiȘtergere@ Odor-Te pup! Urmarea va veni cand ma voi enerva tare! Doar atunci pot sa scriu despre asa ceva ! O seara buna
Zicea madama,,....Sefa este mai tanara decat mine cu 8 ani, dar e de o maturitate si o intelepciune cum n-ai sa intalnesti in armata" .........Probabil se refera la colegii intalniti pe unde a trecut ea cand era sanitar sau daca nu ,la cei din scmd!!! UnV
RăspundețiȘtergeresauuuu,madama dupa ce a scris tampeniile i le-a aratat/indicat/aluzionat si sefei.E si asta un stil de pupat in fund:)
RăspundețiȘtergereSalut vizitatorul din LONDON!!
RăspundețiȘtergere@Teuvo Vehkalahti -MULTUMESC ! TE MAI ASTEPT.-Thank you!
RăspundețiȘtergere@Teuvo Vehkalahti
RăspundețiȘtergereSplendide fotografii ! Felicitari!
Pacat ca engleza mea seamana cu cea a lui Iliescu iar la finlandeza mai am multe de invatat.
@CEZAR
Poate traduci tu si il feliciti pentru ce are pe blog.
Salutari din Finlanda. Acst blog este frumos si potrivit pentru a explora,prin alte tari,pentru a cunoaste oamenii cultura si natura.Vino sa te uiti la poze Teuvo pe blog si spune tuturor prietenilor tai ca drapelul tarii dumneavoastra va creste mai mare decat pe blog!!-colectia mea de pavilion ... Vă mulţumim Teuvo Vehkalahti Finlanda
RăspundețiȘtergere22 noiembrie 2011, 16:01
@ Teuvo Vehkalahti (STELIAN AND CEZAR)
RăspundețiȘtergereSplendide photos! Congratulations!
Too bad my English is similar to that of the Finnish Iliescu and I have a lot to learn. @
@Stelian -o surpriza placuta! Ce imagini frumoase are! Super!!!
RăspundețiȘtergere@Cezar
RăspundețiȘtergereCred ca ar fi un gest frumos daca, cu aprobarea lui, ai publica cite un set aici. Nu ne-ar strica sa vedem asa ceva macar simbata si duminica.
@Stelian-voi incerca!Nu prea am idee cum sa-i cer aprobarea???
RăspundețiȘtergereUrjala, Western Finland viewed "ARMYIA - Te salut cu mult drag!
RăspundețiȘtergereA visitor from Saint-ouen-laumone, Ile-de-France viewed "ARMYIA - Te salut....cu salutul ROMAN!!!
RăspundețiȘtergereSurse de foarte mare neîncredere ne confirmă că numita Adela Loredana Popescu, angajata MApN, face doar politica partidului celui care a adus-o în MApN şi doar în timpul liber. A luat la cunoştinţă, e drept cu întârziere, că personalul civil al MApN nu are voie să facă politică, că altfel nu ne explicăm cum a putut fi secretar executiv la UNPR şi angajatul MApN în acelaşi timp. Sau ne-au informat sursele greşit? Ca urmare, salariul de 5600 lei/lună al consilierului ministerial e perfect justificat, ţinând cont de funcţia de importanţă strategică ocupată. De aici, şi venitul mai mare decât cel al unui amărât de comandant de unitate – de care, vorba aia, e plină România. Îi dorim domnişoarei succes în funcţia deţinută, de consilier – una de mare răspundere - şi îi recomandăm ca, indiferent ce grad are în rezerva Armatei Române, să nu se activeze, că ar deveni astfel doar un amărât de … ofiţer. O felicităm, totodată pentru dobândirea “Ordinului Virtutea Militară” în grad de cavaler (Decretul 990 din 21.10 2010) şi a “Ordinului Naţional Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (Decretul 762 din 20.10.2011). Ne gândim cu emoţie ce decoraţie va lua, la anu, de Ziua Armatei?! Că doar nu va trece anul fără o nouă decoraţie?!
RăspundețiȘtergereA visitor from Bucharest, Bucuresti viewed "ARMYIA -: Colegiul militar -Breaza------------------------------------------------------------------ By C zar -------------------------------------------------------- Bac 2011-O catastrofa nationala ?" 1 hour 20 mins ago
RăspundețiȘtergereDe la acest vizitator as dori cateva cuvinte!
Intuitia imi spune ca-i cineva deosebit(cu putin noroc poate chiar un...personaj-erou al micii mele povestiri) Toate cele bune si multa sanatate va doresc!!
@Anonim-fara comentarii!!
RăspundețiȘtergereTotusi, va dati seama cu ce pensie ar fii iesit domnisoara pe la vreo 30 de ani ,cu L164?
Din când în când, Teuvo- sper să nu-i stâlcesc numele- mă atenționează că dacă i-aș populariza pozele, chestia asta mi-ar putea aduce recunoașterea de cetățeancă a unei țări, despre care, pariez că nu știe cât știu despre patria lui.
RăspundețiȘtergereGreșesc?
....si de ce nu o faceti?
RăspundețiȘtergerePs. daca nu ma insel Finlanda are un sistem de educatie pe care am putea sa-l luam ca model!!
RăspundețiȘtergereSau nu??
Domnul este în lista mea de bloguri, asta înseamnă că oricine dorește poate să-l viziteze. Întrebare este- dumnealui ce știe despre țara mea și a dumneavoastră..
RăspundețiȘtergereCât despre sistemul nordic de educație, am „vorbit „în câteva rânduri.
Am și o prietenă româncă- mamă a două școlărițe, ea însăși studentă. care scrie destul de des despre școală- Salmi.
Se pare ca-i interesat!! Eu zic sa-l ajutam fiecare cum putem!
RăspundețiȘtergereFELICITARI SI DIN NEW YORK !
RăspundețiȘtergereJOS PALARIA !
Da de ce are atâta nevoie de ajutor?
RăspundețiȘtergereVăd că merge mult, face poze, nu prea suferă, nu?
..ha,ha ! Ma refeream la faptul ca sa-l ajutam sa cunoasca Ro. Sa afle si finlandezii ca romanii nu mananca oameni,stiu sa scrie chiar si pe comp. etc etc. ..hai ca ati fost supersimpatica!!! O sear buna!
RăspundețiȘtergere