CRIZA EURO. Noul acord al UE, încheiat doar între ţările din zona euro plus voluntari. Sarkozy: "Am fi preferat un acord în 27, dar 'prietenii' noştri britanici au pus condiţii inacceptabile"

de Andrei Luca POPESCU , , Postat la: 08.12.2011 18:10 Ultima actualizare: 09.12.2011 08:40

Foto: ERIC FEFERBERG//AFP

UPDATE 07.46 David Cameron consideră refuzul de revizuire a tratatului o decizie dificilă dar bună
Premierul britanic David Cameron a justificat vineri dimineaţă la Bruxelles refuzul său de modificare a tratatului UE, vorbind despre o "decizie dificilă dar bună", deoarece intersul Marii Britanii nu era protejat, relatează AFP.

"Dacă nu poţi obţine siguranţă în interiorul tratatului, este mai bine să rămâi în afară", a apreciat premierul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles.
"Ce a ieşit nu este în interesul Marii Britanii, prin urmare, nu am acceptat. (...) Nu puteam să prezint acest nou tratat Parlamentului nostru", a continuat Cameron.
El a apreciat că "interesele britanice în cadrul UE", cum ar fi libertatea schimburilor, deschiderea pieţelor ar trebui protejate.
În urma unei dispute, Marea Britanie a refuzat să participe la revizuirea tratatului european, pentru consolidarea disciplinei bugetare a zonei euro. Londra a ameninţat că va recurge la dreptul său de veto şi va cere concesii din partea partenerilor în special în ceea ce priveşte supravegherea sectorului financiar. Aceste cereri au fost considerate excesive, chiar inacceptabile în cadrul UE.
"Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar însemna o punere la îndoială în opinia noastră (...) a unei mari părţi din activitatea depusă în serviciul unei reglementări a finanţelor, o reglementare necesară", a subliniat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.
La rândul său, Cameron a urat "succes" zonei euro pentru "a-şi rezolva problemele", făcând aluzie la acordul încheiat în cursul nopţii de joi spre vineri pentru înăsprirea disciplinei bugetare.
UPDATE 07.17 Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat vineri că summitul european pe tema crizei euro a ajuns la un "rezultat bun" care trebuie să permită euro să îşi recâştige "credibilitatea", relatează AFP.
"Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun", a declarat ea la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, unde s-a ajuns la un acord de principiu privind consolidarea disciplinei bugetare din ţările Uniunii monetare.
"Vom construi o uniune bugetară pentru euro, care va fi în acelaşi timp o uniune de stabilitate", a adăugat ea.
"Am afirmat întotdeauna că ar trebui ca cele 17 state din zona euro să îşi recâştige credibilitatea şi cred că prin această decizie de astăzi, euro va putea şi va face acest lucru", a apreciat cancelarul german.
UPDATE 07.10 BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro
Banca Centrală Europeană (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) şi pe viitor Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmează să îi succeadă primului în 2012, a anunţat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy la Bruxelles, relatează AFP.
"Am ajuns la un alt acord, pot să vi-l anunţ, Banca Centrală este cea care va gestiona FESF şi MES", a declarat Sarkozy în faţa presei la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, precizând că această decizie a fost luată la propunerea preşedintelui BCE, Mario Draghi.
UPDATE 07.03 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus "condiţii inacceptabile", a declarat vineri Nicolas Sarkozy, citat de AFP.
"Am fi preferat un acord al celor 27 (de state membre), dar acest lucru nu a fost posibil având în vedere poziţia prietenilor noştri britanici", a declarat preşedintele francez, precizând că aceste condiţii impuse de premierul britanic David Cameron pentru aderarea la acest proiect au fost considerate "inacceptabile".
"Pentru a accepta o reformă a tratatelor în 27, (premierul britanic) David Cameron a cerut, ceea ce noi am considerat cu toţii ca fiind inacceptabil, un protocol în tratate care să permită exonerarea Marii Britanii de la un anumit număr de reglementări cu privire la serviciile financiare", explică Sarkozy.
"Ceea ce nu am putut accepta, pentru că noi considerăm, dimpotrivă, că problemele lumii provin parţial din această suprimare financiară", a continuat şeful statului francez.
"Dacă am accepta o derogare pentru Marea Britanie, ar fi o punere la îndoială în opinia noastră, şi nu spun că aceasta este poziţia lui Cameron, a unei părţi a muncii depuse în serviciul unei reglementări financiare, a unei reglementări necesare", a conchis Sarkozy.
Germania insistă asupra ancorării consolidării disciplinei bugetare în zona euro într-un tratat pentru a-i conferi valoare coercitivă, acesta fiind în opinia sa singurul mijloc de respectare a normelor pe viitor şi de evitare a unor noi derive.
Berlinul şi Parisul au militat mai întâi pentru o schimbare a tratatului UE, care necesită totuşi unanimitatea celor 27 de state membre.
Marea Britanie a încercat totuşi, să îşi condiţioneze sprijinul pentru acest proiect în cadrul summitului de posibilitatea de a fi exonerată, în caz de necesitate, în unele domenii de controlul autorităţilor de supraveghere financiară paneuropeană înfiinţat după criza plecată din Statele Unite în 2007-2008.
Din această cauză, s-a optat pentru un tratat separat al ţărilor din zona euro, la care să adere cine vrea.
UPDATE 06.58 Statele din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord, vineri, pentru emiterea, chiar şi într-un viitor îndepărtat, a euroobligaţiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a declarat preşedintele UE Herman Van Rompuy, după o noapte de tratative, relatează AFP.
"Nu avem un acord în această noapte pe acest subiect", a recunoscut el în faţa presei la Bruxelles, adăugând că liderii Uniunii monetare au cerut instituţiilor europene să-şi "continue" lucrările pe această temă.
Totuşi, "statele membre ale zonei euro au dat mandat" liderilor instituţiilor europene "să continue activitatea noastră pe tema integrării bugetare" şi a "mutualizării datoriei", a adăugat el.
"Sperăm să reluăm discuţiile pe acest subiect atunci când va trece furtuna", a afirmat el.
Euroobligaţiunile sau eurobondurile sunt considerate de numeroşi economişti ca una dintre singurele măsuri care ar putea să calmeze pieţele. Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au propus să se deschidă uşa înfiinţării lor, chiar şi pe viitor, dar Germania s-a opus categoric.
Berlinul a obţinut, de asemenea, retragerea unei măsuri care figura într-un proiect de declaraţie finală şi anume acordarea statutului de "instituţie de creditare" fondului de salvare financiară a zonei euro, care i-ar fi permis acestuia să îşi multiplice capacităţile de intervenţie prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE).
Fondul de ajutor nu va avea o astfel de licenţă bancară, a afirmat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a pledat în zadar în acest sens în ultimele săptămâni.
UPDATE 06.47 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare va include 23 de ţări, anunţă Van Rompuy
Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte şase ţări care nu aderă la moneda comună, a declarat vineri preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, citat de AFP.
"Cele 17 membre ale zonei euro plus alte şase ţări vor încheia un acord interguvernamental", a declarat el presei, după o noapte de negocieri, fără a numi ţările respective.
UPDATE 06.46 Băncile nu vor mai obligate să contribuie la restructurarea datoriilor
Ţările din zona euro au convenit să renunţe la solicitările impuse băncilor private de a contribui sistematic pe viitor la planurile de restructurare a datoriei statelor cu probleme, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, relatează AFP.
Un acord în acest sens a fost încheiat în privinţa modalităţilor "de participare a sectorului privat", pe viitor, la planurile de salvare ale ţărilor ameninţate de intrare în imposibilitate de plată, a anunţat vineri preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la încheierea primei zile a summitului UE de la Bruxelles.
UPDATE 06.41 Statele din zona euro intenţionează să furnizeze Fondului Monetar Internaţional (FMI) 200 de miliarde de euro, a declarat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy, banii urmând să fie folosiţi pentru susţinerea ţărilor cu probleme din Uniunea monetară, relatează AFP.
"Am decis să analizăm posibilitatea unei suplimentări cu 200 de miliarde de euro" a resurselor FMI, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.
Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a explicat că o confirmare a acestor 200 de miliarde de euro va fi obţinută "în zece zile". Ea a salutat "un pachet care merge clar în direcţia bună", evocând inclusiv disciplina bugetară crescută şi accelerarea punerii în aplicare a unui viitor fond de salvare permanent al zonei euro.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a explicat că FMI va fi suplimentat prin "împrumuturi bilaterale" de statele europene. Potrivit ei, este vorba despre "a aduce o siguranţă suplimentară pentru euro cu ajutorul altor ţări nemembre ale Uniunii monetare".
Ideea este de a dota instituţia financiară internaţională cu fonduri suficiente pentru a ajuta pe viitor, în caz de nevoie, marile economii ca Italia sau Spania.
Necesitatea de a creşte resursele FMI s-a impus în ultimele săptămâni în faţa incapacităţii europenilor de a-şi consolida suficient propriul fond de salvare menit să stopeze criza datoriilor. Dar Statele Unite fiind ostile unei creşteri generale a resurselor, calea privilegiată este aceea a contribuţiilor voluntare bilaterale.
Zona euro speră că marile puteri emergente cum ar fi China sau Brazilia vor participa, de asemenea, la acest efort.
UPDATE 06.38 Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a calificat, vineri, drept un "rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitul de la Bruxelles pe tema crizei datoriilor, relatează AFP.
"Este un rezultat foarte bun pentru zona euro", a declarat el la încheierea primei zile a reuniunii. "Este baza unui pact bugetar cu mai multă disciplină în cadrul politicilor economice ale statelor membre", a declarat el.
Mario Draghi le-a cerut în ultimele săptămâni liderilor Uniunii monetare să pună în aplicare un astfel de "pact bugetar".
El a adăugat că ar putea să urmeze şi alte elemente, ceea ce numeroşi analişti şi oficiali au interpretat ca posibilitatea unei intervenţii sporite a BCE pentru a contracara criza datoriilor.
Dar preşedintele instituţiei monetare de la Frankfurt a spulberat aceste speranţe joi, afirmând că propunerile sale au fost interpretate greşit şi reafirmând că BCE nu îşi va consolida programele de cumpărare a datoriei statelor aflate în dificultate financiară. Or, numeroase capitale, începând cu Parisul, dar şi Comisia Europeană apreciază că BCE este singura protecţie credibilă în faţa propagării crizei.
Potrivit unei surse europene, recompensa oferită vineri dimineaţă de Mario Draghi europenilor este un semn bun. "Pactul bugetar este semnalul că BCE aştepta, noi sperăm acum că va acţiona mai mult, în deplină independenţă", a adăugat această sursă.
UPDATE 05.36 Liderii europeni nu au reuşit vineri dimineaţă să ajungă la un acord privind o modificare a Tratatului UE pentru toate cele 27 de state membre, pentru a reforma zona euro, şi explorează în prezent opţiunea unui acord limitat numai la ţările Uniunii monetare, au declarat diplomaţi citaţi de AFP.
Potrivit uneia dintre sursele intervievate de AFP, negocierile purtate în cadrul summitului UE de la Bruxelles s-au blocat cu Marea Britanie, care a pus mai multe condiţii pentru a fi de acord.
Din acest moment, liderii "vorbesc despre un tratat al celor 17 ţări" din zona euro, dar care va fi deschis pentru alte state care vor dori să adere, respectiv ţările din Europa de Est, ca Polonia, care vor trebui cândva să adopte moneda comună, a adăugat sursa citată.
"Continuă discuţiile în 17+", altfel spus între 17 state plus altele din cele zece membre UE care nu fac parte din zona euro şi care vor să se asocieze, a declarat un alt diplomat.
În final, acest acord va putea include 25 sau 26 dintre cele 27 de state UE, poate numai cu excepţia Marii Britanii, potrivit unei surse apropiate discuţiilor.
Danemarca, stat care alături de Marea Britanie este singura dintre cele zece ţări ce dispune de o clauză de exceptare de la zona euro, a anunţat că este dispusă să se asocieze acordului, potrivit unei surse guvernamentale.
Obiectivul este consolidarea netă a disciplinei bugetare a zonei euro pentru a trage învăţăminte din criza datoriilor, cu sancţiuni aproape automate împotriva ţărilor laxiste, reguli de aur bugetare şi un drept de implicare sporită în proiectele de buget naţionale.
Germania insistă ca aceste modificări să fie prevăzute într-un tratat pentru a face disciplina constrângătoare.
Alături de Franţa, ea avertizase că dacă o schimbare a Tratatului Uniunii Europene în ansamblul său se dovedeşte imposibilă - pentru că ar necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state UE - un tratat limitat la cele 17 ţări ale Uniunii monetare va fi privilegiat.
Londra a ameninţat de mai multe ori că îşi va exercita dreptul de veto. Marea Britanie a cerut mai multe concesii din partea partenerilor săi, care au fost considerate excesive.
Principala condiţie britanică, potrivit unor diplomaţi, era să obţină posibilitatea de a bloca legile UE privind supravegherea financiară paneuropeană în cazul în care Londra considera că "interesul său naţional era ameninţat".
Concret, chiar dacă un text era votat cu majoritate, Marea Britanie ar fi putut cere să fie examinat la nivelul cel mai înalt, cel al şefilor de stat şi de Guvern (Consiliul European), unde ar fi trebuit să obţină sprijin unanim. Londra ar fi avut astfel de facto un drept de veto.
Această cerere a fost considerată inacceptabilă de numeroase alte state şi de Comisia Europeană. Acest lucru ar fi avut drept consecinţă excluderea City din Londra, principala piaţă financiară europeană, dintr-o parte a supravegherii paneuropene.
La o întrevedere cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron s-a arătat intransigent, potrivit unui negociator.
"Sarkozy şi Merkel au dedus că trebuie recurs la un text în 17 (ţări), ceea ce nu încântă pe nimeni în afară de ei doi", adaugă acesta.
UPDATE 02.03 Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.
"Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.
Problema este dacă această reformă, pe care Berlinul o vrea gravată în piatră, va fi realizată prin schimbarea tratatului UE sau printr-un acord interguvernamental doar la nivelul ţărilor din zona euro, opţiune care pare privilegiată cu riscul diviziunilor între europeni. Această problemă face obiectul unor dezbateri aprinse.
În faţa acestor clivaje, "strategia preşedintelui UE Herman Van Rompuy este de a discuta întâi despre fond. Numai când va exista un acord complet asupra conţinutului, liderii vor vorbi despre forma juridică", a explicat un alt diplomat.
"Problema riscă să fie forma: cum se adoptă aceste dispoziţii, ce schimbări de tratate, ce perimetru? Aici, este o altă poveste, problemele nu au fost depăşite", a precizat o sursă.
"Pactul bugetar" convenit de UE reia global propunerile franco-germane şi pe cele ale lui Herman Van Rompuy şi ale preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit unui proiect de declaraţie finală obţinut de AFP.
Fiecare stat din zona euro va trebui să adopte o "nouă regulă bugetară" la "nivel constituţional sau echivalent", care să afirme că bugetul naţional "trebuie în principiu să fie la echilibru".
Comisia Europeană va trebui să definească principiile acestei "reguli de aur", preţuită de preşeditele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reuşit însă să impună adoptarea ei în Franţa.
"Curtea de Justiţie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel naţional", adaugă proiectul de comunicat.
Este prevăzut de asemenea să devină aproape automate sancţiunile pentru ţările al căror deficit public depăşeşte 3 la sută din PIB sau în care nivelul datoriei globale creşte prea mult.
"Imediat ce Comisia Europeană declară că un stat membru depăşeşte nivelul de 3 la sută, vor fi consecinţe automate, cu excepţia cazului în care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificată", potrivit textului. "Circumstanţe excepţionale" pot fi "luate în calcul".
În ceea ce priveşte un alt subiect la fel de important, protecţia zonei euro contra crizei, liderii celor 27 de state UE nu au ajuns la un acord privind "instrumentele" financiare pentru a contracara propagarea, au precizat sursele citate.
"Liderii discută despre asta chiar acum, vor mai fi cu siguranţă dezbateri pe această temă", a adăugat o sursă.
Proiectul de comunicat reia propunerile pe această temă difuzate marţi de Van Rompuy şi Barroso, care sunt în continuare contestate de Germania. Este vorba despre creşterea mijloacelor acestei plase de siguranţă a zonei euro.
Viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM) permanent ar funcţiona în paralel timp de un an cu actualul fond de salvare temporar al zonei euro şi ar fi dotat cu statut de instituţie de credit, care i-ar permite accesul la fondurile Băncii Centrale Europene (BCE).
UPDATE 01.48 Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat, la summitul de la Bruxelles, că "eşecul de a ajunge la o înţelegere este un lux pe care nu ni-l permitem", notează CNN. "Este datoria noastră, nu avem încotro. Uniunea Europeană nu are altă şansă", a mai precizat el.
Cancelarul german Angela Merkel a spus că ţările din zona euro trebuie să lase deoparte "egoismul naţional" şi să găsească o soluţie pentru criza în care se găseşte continentul.
UPDATE 00.59 Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.
"Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.
UPDATE 22.15 Şefii de stat şi de Guvern ai Uniunmii Europene (UE) au deschis joi seara la Bruxelles un summit crucial, în cadrul căruia încearcă să găsească soluţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, la criza datoriilor care ameninţă zona euro, relatează AFP.
Reuniunea a început cu puţin înainte de ora locală 20.00 (21.00, ora României), cu un dineu care va dura până joi noaptea târziu, potrivit unui diplomat.
Summitul va continua vineri cu discuţii referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitată de Germania, în vederea unei consolidări a disciplinei bugetare, dar şi asupra unor măsuri pe termen mai scurt destinate creării unor mecanisme de apărare eficiente împotriva crizei.
Programul serii a început cu o oră mai devreme, printr-o reuniune restrânsă a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de "Grupul de la Frankfurt", desemnând oraşul în care a avut loc prima reuniune de acest tip.
La aceasta au participat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde, preşedintele UE Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso şi liderul miniştrilor de Finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker.
Preşedintele Bănci centrale Europene (BCE) Mario Draghi li s-a alăturat un pic mai târziu. El a temperat, joi, speranţele într-o intervenţie masivă a instituţiei pe care o conduce împotriva crizei, invitând Guvernele să "facă maximum".
La sosire, Lagarde a promis că FMI va "participa" la "eforturile" zonei euro împotriva crizei datoriilor.
"Euro a pierdut în credibilitate, această credibilitate a euro trebuie să fie restabilită, iar în acest scop noi trebuie să spunem clar că acceptăm angajamente suplimentare" în materie bugetară, a declarat Angela Merkel, la sosire.
Summitul se anunţă dificil, după ce Berlinul şi Parisul nu au reuşit să aplaneze toate dezacordurile asupra mijloacelor de consolidare a disciplinei bugetare, în paralel cu o sporire a solidarităţii între statele din zona euro.
Modificarea tratatului UE în vederea stabilirii unei discipline bugetare ferme, care necesită un vot unanim din partea celor 27 de ţări membre, se confruntă şi cu opoziţii. "Nu dispun de o susţinere pentru modificarea tratatului" în Suedia, a anunţat la sosire premierul suedez Fredrick Reinfeldt.
Astfel, Berlinul şi Parisul ar putea să orienteze spre un acord interguvernamental limitat doar la ţările din zona euro.
UPDATE 20.25 Băncile europene au nevoie de capital suplimentar cumulat de 114,7 miliarde de euro, cu 8 miliarde de euro mai mult decât estimările iniţiale, pentru a respecta noile prevederi introduse ca reacţie la criza datoriilor suverane din zona euro, potrivit Autorităţii Bancare Europene (EBA).
Astfel, băncile din Grecia au nevoie de 30 de miliarde de euro, cele din Italia 15,4 miliarde de euro, dintre care UniCredit cu 7,9 miliarde de euro, iar cele din Germania 13,1 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al EBA.
Agenţia precizează că pachetul pentru Grecia a fost definit în baza programului cu UE şi FMI, pentru a nu intra în contradicţie cu acordurile deja încheiate. Programul de asistenţă defineşte deja un set de ţinte pentru bănci, inclusiv obiective cantitative pentru rata Tier1, care sunt monitorizate regulat.
Din acest motiv, datele referitoare la băncile elene nu vor fi dezvăluite, se arată în comunicat.
Datele privind băncile germane sunt de peste două ori mai mari comparativ cu nivelul iniţial de 5,2 miliarde de euro, estimat de EBA în octombrie. Deutsche Bank are nevoie de 3,2 miliarde de euro, iar Commerzbank de 5,3 miliarde de euro.
Necesarul suplimentar de capital al băncilor austriece este de 3,9 miliarde de euro, iar pentru cele din Franţa de 7,3 miliarde de euro.
EBA precizează că o mare parte din necesarul de fonduri al băncilor din Austria este atribuibil Volksbank şi trebuie considerat pro-forma. Acest grup se află într-un amplu proces de restructurare şi de evaluare a modelului de afaceri, în urma căruia va deveni o bancă regională.
Erste Group a precizat într-un comunicat că, potrivit estimărilor EBA, banca are nevoie de capital suplimentar de 743 milioane de euro, confirmând cifra preliminară anunţată la sfârşitul trimestrului al treilea. Erste va îndeplini cerinţele prin câştiguri reportate şi prin vânzarea selectivă de active non-core, dar fără a apela la ajutor din partea statului.
Pe baza metodologiei EBA, indicele Core Tier 1 al Erste Group s-a situat la 8,4% în al treilea trimestru din 2011.
În cazul băncii Raiffeisen, capitalul suplimentar necesar este de 2 miliarde de euro.
Suma referitoare la suplimentarea capitalului băncilor franceze, de 7,3 miliarde de euro, este cu 1,5 miliarde de euro sub estimarea anterioară a EBA. Societe Generale trebuie să îşi majoreze capitalul cu 2,1 miliarde de euro, iar BNP Paribas cu 1,47 miliarde de euro.
În Spania, băncile vor avea nevoie de capital de suplimentar de 26 de miliarde de euro, din care Banco Santander de 15 miliarde de euro.
În privinţa băncilor din Cipru, care vor avea nevoie de 3,5 miliarde de euro, Marfin Popular Bank trebuie să îşi majoreze capitalul cu 1,9 miliarde de euro, iar Bank of Cyprus cu 1,56 miliarde de euro.
Autoritatea estima în urmă cu două luni că 71 de instituţii financiare europene vor avea nevoie de 106 miliarde de euro pentru a putea ajunge la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%, până la sfârşitul lui iunie 2012.
"Datele vin ca o uşurare pentru unele persoane care se aşteptau ca necesarul de capital suplimentar să se dubleze", a declarat Neil Smith, analist la banca WestLB din Dusseldorf, Germania, citat de Bloomberg.
Deficitul de capital identificat se bazează pe datele aferente lunii septembrie şi nu va mai fi modificat.
Vânzările de obligaţiuni suverane nu vor influenţa nivelul de capital necesar în iunie 2012, precizează EBA.
EBA a dat băncilor mai mult timp pentru prezentarea planurilor de strângere a fondurilor suplimentare, prelungind termenul de la 25 decembrie la 20 ianuarie.
"Aceste planuri trebuie convenite cu autorităţile naţionale de reglementare şi prezentate şi discutate cu EBA şi alte autorităţi competente", potrivit EBA.
Autoritatea a respins apelurile de prelungire a termenului limită de 30 iunie 2012 pentru aducerea capitalului la nivelul stabilit.
UPDATE: Liderii europeni a început să sosească la dineul informal care precede lucrările Consiliului European, de vineri şi sâmbătă. Întâlnirea începe la 20.30, ora României şi va dura aproximativ patru ore. Vineri dimineaţă are loc un alt eveniment, pus în umbră de criza Euro: Croaţia semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Liderii zonei Euro se întâlnesc astăzi într-o sesiune de negociere restrânsă, înaintea Consiliului European care are loc la Bruxelles, vineri şi sâmbătă, pentru a încerca să ajungă la o înţelegere privind măsurile pentru aducerea pe linia de plutire a monedei unice. La întâlnirea restrânsă vor participa Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, şeful Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker (şeful miniştrilor de finanţe ai zonei Euro), şeful Consiliului European Herman van Rompuy şi şeful Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.