Raport dur al Curtii de Conturi despre banii cheltuiti de stat pe informatizare: sisteme paralele si ineficiente, strategii incoerente si superficiale, nerespectarea legii

de Cristian Pantazi HotNews.ro

Bani aruncati pe fereastra. Asa s-ar putea rezuma raportul Curtii de Conturi pe 2010 privitor la utilizarea fondurilor pentru infrastructura IT in administratia publica centrala. Raportul confirma zecile de anchete publicate de HotNews.ro in ultimii ani: ministerele si agentiile au facut risipa de bani publici si europeni pentru sisteme informatice inutile, nefunctionale sau care pur si simplu nu comunica intre ele. Cercetarea Curtii de Conturi consfinteste practic o noua moda pentru delapidarea bugetului de stat: infrastructura de IT.


       "Exceptand ordonatorii de credite unde aceste aspecte sunt puternic reglementate (MApN, MAI, AR), aceste strategii prezinta idei disparate, nu sunt suficient de coerente, sunt lipsite de viziune, nu sunt aliniate la realitatea imediata, sunt superficiale sau nu sunt formalizate (MADR, MCPN)" (Raportul Curtii de Conturi)

       "Nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor" (Raportul Curtii de Conturi)

       "Cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie" (Raportul Curtii de Conturi)

Principalele observatii:

Lipsa reglementarilor legale privind sumele cheltuite:

In timp ce pentru investitii din alte domenii aprobarea acestora este reglementata, in functie de importanta, volumul şi amploarea lor, de catre Guvern, acelasi lucru nu se intampla si pentru ordonatorii de credite care actioneaza in domeniu TIC, deşi acestora le sunt alocate fonduri a caror volum depaşeste pragurile valorice pentru care ar fi necesara aprobarea Guvernului.

Consecinta acestui fapt consta in aceea ca nu se respecta prevederile legale in vigoare, respectiv art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care stabileste limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice, la pragul de 28 milioane lei de la care este necesara aprobarea Guvernului.

In felul acesta, ordonatorii de credite modifica cu o mai mare usurinta indicatorii proiectelor de investitii, acest fapt conducand de cele mai multe ori fie la prelungirea duratei de executie a proiectelor, fie la suplimentarea volumului de fonduri necesar realizarii acestora, asa cum s-a constatat ca s-a intamplat in cazul Sistemului Informatic Unic Integrat, implementat la CNAS, sau chiar la schimbarea parametrilor/indicatorilor de performanta initiali.


Lipsa standardelor de cost

In ceea ce priveşte costurile proiectelor de investitii nu exista normative de cheltuieli aşa cum se intampla in alte domenii de activitate. Astfel, pentru obiective similare de investitii din domeniul TIC cheltuielile difera semnificativ atat in ceea ce priveşte dotarea tehnica cu echipamente hardware, cat şi in ceea ce priveşte aplicatiile software şi infrastructura de comunicatii.