Aurel Rogojan:

Aurel Rogojan: Viktor Orban şi guvernul Ungariei sprijină “patrioţii români care cooperează cu Budapesta”

În timp ce, la Oradea, filiala Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) Bihor a fondat Comisia pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor, la Budapesta cotidianul “Nepszava” nu scapă prilejul de a insinua cât de periculos escaladează Crin Antonescu extremismul în Partidul Naţional Liberal, pe care medii politice de la Budapesta l-ar dori dezmembrat, iar coaliţia USL, spartă până la alegerile din decembrie.

Am alăturat cele două mesaje, primul din presa de limbă maghiară din România, pentru a nu lăsa neobservate nişte detalii, aparent minore, dar decisive pentru impunerea, consolidarea şi escaladarea unei teme în mentalul opiniei publice mai puţin avizate, dar interesate de pretexte care să poata fi invocate în detrimentul relaţiilor româno-maghiare – coordonarea, congruenţa şi focalizarea intenţiilor şi declaraţiilor politice cu propaganda şi acţiunea practică.

Înfiinţarea Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Maghiarilor din Bihor a fost anunţată în ziua imediat următoare intervenţiei liderului Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Laszlo Tokes, la recentul Congres al Partidului Popular European, unde acesta a declarat: “Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România”. Numitul congres a avut loc la Bucureşti, declaraţia fiind făcută în Palatul Parlamentului şi într-o reuniune patronată de preşedintele României.

Pentru a oferi, cât de cât, o motivare a programului Partidului Popular Maghiar din Transilvania, “Uj Magyar Szo” – cotidian de limba maghiară editat la Bucureşti – îşi informează cititorii, dar şi atasaturile ambasadelor care monitorizează presa ori redactează rapoartele diplomatice, că respectiva Comisie ar fi chipurile motivată de acţiunile antimaghiare, care au avut loc în mod repetat, în ultima perioadă, respectiv de manifestările agresive. Despre care manifestări, unde şi când au avut loc sau cine au fost autorii, numitul cotidian nu suflă nici un cuvânt. Suntem, în schimb, avertizaţi că “(…) activitatea comisiei va fi sprijinită de specialişti voluntari”. Cine şi de unde vor fi aceşti “specialişti”, nu ni se spune.

În faţa tainei, nu ne rămâne decât certitudinea că nu sunt militanţi ai partidului respectiv şi nici activişti ai unor organizaţii neguvernamentale. Sunt “specialişti”. În ce anume? În conceperea şi lansarea de provocări şi diversiuni, drept pretexte ale acţiunilor extremiştilor unguri care au depus jurământ să sfărâme unitatea şi indivizibilitatea teritorială a României? Se va găsi cineva să ne admonesteze că nu trebuie, cei mulţi şi neavizaţi, să le ştie chiar pe toate. Dar este oare suficient să ne încredem în “cunoaşterea strategică avansată, amplă şi profundă” a simţurilor secrete ale statului român, din moment ce ele abia de acum înainte îşi pun problema “creării unor aparate puternice de cunoaştere, pentru a putea preveni, pentru a beneficia de oportunităţi, pentru a înţelege mersul naţiunilor într-un viitor marcat de multe provocări”?(www.sri.ro, 18.10.2012)

Întrebarea îşi are rostul ei. O analiză a academicianului Dinu C. Giurescu (cotidianul.ro, 18 martie 2012) atrage atenţia asupra trendului accelerat al manifestărilor, explicite în scop, ale neorevizioniştilor unguri, după cum urmează: 10 între 1996-2000; 9 între 2001-2004; între 2005 şi 4 iunie 2011 – 88. Total 107. După data la care se închide evaluarea, între 4 iunie 2011 şi până la zi (19 octombrie 2012) rezultă a fi avut loc alte peste 100 de asemenea manifestări. Adică într-un an şi patru luni, cât în 16 ani anteriori! Oricine, chiar şi neavizat, realizează ce se întâmplă.

În a doua jumătate a anului în curs, nu poate rămâne neobservată frecvenţa mesajelor agresive, de genul: “Politica de asimilare a maghiarimii din România se continuă de 92 de ani încoace” (Laszlo Tokes), “Noi dorim o Românie federală, o Transilvanie regională, un Partium autonom”, Manifestul de la Baia Mare care instigă la intoleranţă etnică: “Maghiari, nu vă amestecaţi cu românii!”, declaraţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti: “Autonomia e singura soluţie de compromis, o vom obţine!”, “Ocupanţi români, căraţi-vă!”, mesaje în limba maghiară, postate pe YouTube, prin care se cheamă la eliberarea Ardealului cu arma în mână, şi videoclipuri cu tineri în uniforme ale Gărzii Maghiare care se antrenează în acest scop. Unde altundeva decât în Tabăra Tineretului Maghiar de la Borzont-Harghita! O tabără sponsorizată, al patrulea an consecutiv, din bugetul consiliului judetean.

Anterior celei mai recente lansări în media a temei extremismului românesc, pe 8 octombrie a.c., premierul Ungariei, Viktor Orban, a dat tonul, exprimându-şi preocuparea în legătură cu riscul apariţiei unor tendinţe politice naţionaliste în România, după cum a transmis Agenţia MTI, de la Budapesta până la Vladivostok şi Los Angeles.

Cu ocazia Conferinţei Rezistenţei Ungare (MAERT), desfăşurată la Budapesta, Orban a declarat că Guvernul ungar are toate motivele să fie preocupat în legătură cu evoluţiile politice din România, dat fiind că, ani întregi, nu au existat mesaje politice de genul celor de acum. Potrivit MTI, Orban a declarat că Guvernul ungar îi susţine pe patrioţii români care cooperează cu minoritatea ungară şi cu Budapesta. Conferinţa Rezistenţei Ungare (MAERT) este reuniunea anuală a politicienilor de etnie maghiară din ţările vecine cu Ungaria. Aşadar, politicienii români de etnie maghiară fac parte şi dintr-o mişcare de rezistenţă. Rezistenţă la ce?!

Dacă este pozitiv sau nu faptul că liderul naţionalist- radicalilor unguri, acelaşi cu premierul Ungariei şi stăpânul extensiilor subversive ale serviciilor sale secrete în România, vorbeşte despre “patrioţii români care cooperează cu (…) Budapesta”, ar trebui să aflăm de la autorităţile naţionale de securitate. Acelea chemate, prin litera şi spiritul Constituţiei, prin forţa legii, să nu îngăduie nici unui cetăţean român să decadă la condiţia cozii toporului care-i ameninţă patria părinţilor, copiilor şi fraţilor.

•