Bă, e un prostan pe la Cufurează ( din greșală nimerii p-acolea), care se plânge că, în caz de reformare, nu știe cum o să se rezolve problema atașaților și a celor cu misiuni de lungă durată prin străinătate, care nuj ce drepturi bănești or avut. Bă, să-i spună cineva prostanului (eo nu pot, căcân intru acolea tăt mă borăsc)că penziile militare se stabilesc pentru grosul oștirii, pentru tilicarii care ș-au futat viața și sănătatea prin cazărmi și poligoane, nu pentru filfizoni, fel de fel de atașaț care au belit pula la urs prin ambasade și alte consulate, pentru șmekerii detașaț în afara ministerului pe funcții de împăraț și alț rahaț, care au fentat toată viața sistemul ! Ăștia sunt nijde anexe și trebo tratate ca atare ! 1. Afară din sistemul de pensii militare cu toț care nu sunt militari de carieră (milițieni, pârnăiaș, etc ) 2. Pensia să fie calculată, strict, doar pentru cât ai fo militar de cazarmă. Nu inspector prin civilie, detașat în afara ministerului la belit pula la urs, pe la nuj ce misiuni.
Peseu: am prăznuit și pe ici șea, însă, pe vremea aia, vorgheam numa de unul singur, ca proasta la lună/muta la pulă ! Nici Țiuzăr nu mă mai băga în seamă ! El debita cretinisme la Cufurează, iar pe ici șea, în haznaoă, se uscase fekala pi pareț !
Buey copkii ai deznădejdii, din surse sigure , țineți seama că urmează să se prăbușească piața imobiliară ! Ce urmează după, cunoaștem, am mai trăit vremuri de astea ! Puneți-vă la adăpost, care cum credeț de cuviință. Am informații credibile, de la economiști de bursă, oameni care iau pulsul afacerilor zi de zi. Nu rahaturi alde Viurea Ciucardea, din curul Hurzicanilor de peste linie, care prindea și el din zbor câte un feic, după care ni-l servea p-aciulea, ca mare știre ! Iar prostovanul de Țiuzerilă iute-i ventuza găozul ! Atenție, nu glumesc. Bine ar fi să nu fie, însă se pare că ne îndreptăm spre o criză majoră ! Mai vedem noi peleixuri și reformări o pulă ! Să zicem mersoa bocu dacă o să ne dea și rahatul ăla de 5,1% !
Bă, NB vOO de la ZOO+NOO ! Fug la coibar, că iar urlă hoașka, că am depășit măsura și, dacă mi se gripează iar fortonașele de la atâta stat pe cur, îmi dă cu tastatura-n cap ! Poate-o fac o huța-huța, cu un dublu orgasm, și o mai îmbunez !
Wey cadavru ambulant,fiul lui Asugioaie din Corocaești pula sa ne belești cred ca tu faci huța-huța cu vibratoru lu băbuța că de vre-un deceniu ,văazînd că tu ai intrat în putrefacție și-a cumparat fimeia scărpinici iletric doar n-o muri de dor cu pinguinul lînga ea.Las că tre să apară cineastul Horvath de prin State ți te va rezolva pi la spate.
PS pentru așa-zisul colinel cu pula trasă-n inel,să nuț fași griji ,idiotule , c e vei face cu vribratoru daca va fi peană di curent așa cum n-a mai fost de dinainte de aparitia hidrocentralei V.I.Lenin di la Bicaz deoarișe tu dispui de îinlocuitoare de tipȘ deget-avînd Parkinson baji un turaj dublu decat al aparatului sau folosești limba că voi moldojenii aveti o limbarița mai ceva ca cufureala vacilor după ce au scăpat in lucerna înrourată și apoi nu pi dijeaba sînteți cu tonții nepoți de-ai lui Mogorogea din Amintirile lui Creangă.
Cracanatilor..beliti ochii pe radare Nu a cazut inca niciun avion..mai prapadit asea?? Ati vazut polonezii..cu toata aviatia de f.16..sa.si duca niste pîrliti sa alerge dupa o besica Bine ca nu s.a spariat nimeni sa dea drumul la antiaeriana...
Din ciclul ''Vacantele unui nasturas'' ...Revelatia amintirilor placute din vremile cand eram in libertatea binemeritata a adolescentei si pubertatii care mi-a fost rapita de Alcatrazul copilariei neterminate mi-a dat un imbold suplimentar de a imbratisa pletoasa salcie ce ma intampina cu cositele ei verzi de cate ori ma intorceam de la studiile de micuta catanuta care a lasat brusc lopatica cu care modela nisipul si a luat in primire puscoacea de tip ZB.Ea era prima care ma primea sub trunchiul ei stropindu-ma cu lacrimi de roua si mangaindu-ma cu mladitele curgatoare ,racoritoare si moi...
Wey moldojeni inculț și bețivani,așa zisa imbrațișare cu salcia era platonică și numai în imaginația unui geniu -demiurg ar putea hi dezvoltată și înțeleasă.Așa că ,colinele fără puță și cu mintea puținuță nu te strădui să persiflezi că ti fași di rîs in fațta stimabililor/onorabililor care citește.Eu ti buchisesc pi tine ,ești ofusca că nu poți fi tu cel ce dă frîu imaginațtiei, pi tine te roadi invidia si suferința ca mai ai foarte puțin de călătorit in lumea viilor și că la viața ta mizeră nu ai facut nimic cu care sa te mandrești.
Scrisoarea ...dășchisă Iata vine-n moldovean Inmamfat ca un cur-can Sa-l certe pe Demiurg Cu vorbe ce nu con-cur-g. Viorel privind la dansul Vede-un ins ce-i de tot plansul Dar fiind un om istet Il intreaba cu dispret: -Și vrai tu uăi stărpitura -Făra cap și fara pulă? -Sau ti mîncă-n lingurică -C-ai rămas fără puțică? Moșul pare indignat Și-i graiește imbufnat -Iaca îs un bătrînel -Penzionar -colinel -Prost precum o zi cu viscol -Și făcui un mic ocol. Demiurgul se incruntă Spre ăst ins gandire scurtă -Wei juavră di pinguin -Cu capul scăldat în vin -Du-ti draghe-n pizdu mă-ti -Cu-ale tali gradi tăti.
Și hop, hop, hop, Dă văd că nu staț dejeaba Și iute v-o daț la ceok ! ====================== Peseu: uăi, o hii ajuns Dear Ioane- de la stația de betoane, la aMUI Dabi ?
Peseu: m-am întâlnit, dă dis dimineață, când fusăi dupe petronjel, cu un mitic de ăsta barosan, fost încadrat pe la un departament de ăsta bengos ( de lucrat nuj dacă a lucrat ceva p-acoalea, însă încadrat sigur a fost), care, printre alte ciaka laka-lugu lugu, mi-a zis că ăștia de suntem dăjea în evidența CPS să stăm liniștiț, că nu ne umblă nimenea la copoane, iar chestiile cu reformarea sunt doar povești nemuritoare ! 1. Șansa cea mai mare de a hi reparaț am avut-o în perioada când sinistru la apărare ierea unul măCiucî ! Șmekeri alde gropanu, tudor și alți zdrongari i-au dat cu tifla sinistrului și, cică de atunci, să nu mai audă de găștile astea de rapandule profitoare. 2. Noul sinistru nu agreează deloc sectele astea de bășânoso-crăcănaț și are un mandat precis, în care este inclusă și nerezolvarea/tergiversarea inechităților. 3. Gurile rele spun că fostul sinistru-Nea Vasile, a fost împins pe burlanul de la ghenă de chiar activii în care avea cea mai mare încredere. A săpat prea mult în groapa de rahat, și-a dat seama de șmekeriile zguleraților și devenise incomod. 4. Ăștia de ne-am pensionat în secolul trecut, nu mai contăm. Suntem pe cale de dispariție. Ăștia care au plecat din sistem la cerere, cu Ordonanța nuj care, adio și un praz verde. Șmekerii de azi, care nu mai dau doi bani pe rezerva de ieri, sunt cei de-or fo prin teatrele de operațiuni, pe la fel de fel de misiuni internaționale, ori prin comandamentele multinaționale ! Restul= zero barat în 4 ! 5. Grosul rezervei este mulțumită. Cei care mai măcănim, nu contăm. 6. Și alte bla-blauri, pe care le-am uitat !
_____________________________________ În listă îl găsiți și pe KișA Viurel, numele real, nu Kis ”ca să dea bine la public”. Deci Viurel, kiss my ass pînă ți-o ieși pe nass!
Ăsta-i boul ăla umflat și împălăriat, cu meclă de scalpat, care tot împute aerul pe aici ? Ăla de beu alcoolul pentru degivrare, cu borcanul, de-ș făcu creierul terci ? Demiurgea, buey ? Dom prifesore și administratore de cefereaoă ? Nea Pecerilă Muilă și Șoptirilă prin cumul ? Marele întemeietor de partid național de belit pula la cal ? Tâmpitul de i-o trăgea salciei scorburoase, până se slobozea pe el ? Cretinul de-a consumat toată frecția galenică din farmacii, pe o rază de 50km, ca să se răcorească ! Prostovanul de-și lustruia nasturii de la veston cu scuipat, în buda trenului ? Psihopatoidul cu grave deviații comportamentale, care ne fute morții ? Grandomanul osânzos care se crede demiurg și erou ? Labagiul pe care l-a uitat bunică-sa la câcăstoare, în puterea nopții, de s-a cufurit pe el ? Care-i bă, că nu pot distinge ?! Ăla de cere muie, cu insistență, toată ziua, de ni s-au terminat și stocurile de rezervă ?
Ăsta-i ! I-am găsit și pozele bărdăhănosului ! Greșeală mare, că tăt am borât (cu jet) pe ecran ! Nu vă dau linkul, ca să nu vă stric această zi frumoasă de toamnă !
Haida, hai cu peleicsul c-o să luaț în brață pixul14:14
Peleixul vine, vine, ascultaț aici la mine. Vio Cișu îl așteaptă ca ciușjdei proptit în poartă. Stă cu ochi-n depărtare să vadă poștașu-n zare. Poștaș care-o să-i aducă pensia mărită c-o sută. Însă nu-ș pierde speranța, că de nu zboară în Franța. Zboară-n Franța la ciori deală că rămîne-n pula goală, că nu mai are petrol și rămîne-n curul gol. Așteaptă de la nea Vasile, peleix de-un an de zile, însă așteaptă degeaba, c-a făcut și face laba. Nea Vasile l-a trădat, Cișu o pulă-n cur a luat. Mergi la Viana la produs și dansează ca un urs, să cîștigi cîțiva șilingi, sula noastră tu s-o lingi.
Ăsta da talent narativ ! Simplu și pe înțelesul tutulor, fără cuvinte și fraze sforăitoare, ce nimic nu au a spune ! Nici Rebreanu nu a reoșit o descriere mai completă a lu ION al Glanetașulu ! (a nu se confunda cu Dear ION-ăl din stația de beton, care e mult mai umil și-acu suge puțu la kamil)
Grivei, ”cu Dumnezeu înainte și cu dracu-n coadă”! Vezi ai grijă la sopon! PS. Vezi că cureenii de sud mîncă și carne de cîine, că ăi din nord mănîncă sula...
Măi omule, cu toate defectele tale, totuși te știam băiat cu școală. Tu mai pui preț pe toate rahaturile pe care le postează securanul matusalemic, sau ”idiotul ăla util” căzut în cap cu betoniera care scrie la UE, la NATO la mue? Auzi la idiot, să scrie la procurorul general. Blogul cintezoiului e un adevărat turn Babel, unde se vîntură în majoritatea timpului numai idioțenii și prostii, dar i se-vîrte contoarul și ”iese paraua” de pe spinarea fraierilor. Ba bufnițoiul îl mai și încurajează pe măscăriciul ăla de CIF, care la 5-6 ani de armată vrea și el pensie de cel puțin 3000 de lei. Citești și te crucești...
Reddog/Patroclea călătorește sedat, la cală, într-o cușcă de mahimo siguranță, că face urât ! Până a fo injectat, urla și lătra cât îl ținea botul: muie Dinamo !
Prostul nu.i prost ..destul daca nu.i si fudul.... La tv...nu putea beli farurile Are bani pîrnaiasul...si nu stie ce sa fava cu ei Mita zilnica..1000 euro
Buey Țiuzare Biuzere, ar trebui să fii fericit că noi, vreo 5-6 de pe-aciulea, facem cît 20 de bezmetici de pe bloaga cufurezului. Și tu ai putea cîștiga câțiva șilingi acolo, că din peleics sula la urs. Numa fii atent la fisc măi tată, c-altfel o s-o belești cam toată!
Vezi că nu Coilacu s-a lipit de sulă, ci Viurelul nostru. O ține îmbrățișată strîns la kept, că s-a îndrăgostit de dânsa. Din când în când o sărută și-o mângâie pe creastă.
Știți cine mai era în zborul asta? Piticania aia minune. Credeam că ăștia așa care sunt mai pe opulenta zboară la business class sau first class. Sunt la coadă la control pașapoarte. Jur, când m-am întors am văzut piticania. 🤣
Mai rebut uman,homo sapiens fosilis de Vaslui,tu,mai starpitura,o vorba omeneasca nu prea stii sa spui? Sau te roade remuscarea si invidia ca mai ai de stat foarte putin printre cei vii si ai sufletul pustiu, mancat de molii si ftizie?
Asta e piticania minunata. Era cu tot cardul de prințese după el. 😁 Avea dreptate cineva mai sus când spunea că în spate sta Satana. In fata stătea o superbă blonda cu sâni imenși. Parca l-am văzut pe Dumnezeu când mă uitam la ea. 😁✌️ Doamne Iarta-Ma! 😇
Ce mai abureste Dogul asta mincinos.... Credeam ca-l vad pe ..Minune..prin aero[port cum trage valiza cu role..cind colo ..el ne pune un videoclip Mars ma ..tigane !
Da ci proști inculț... Noroc cu Demi Urgea dă Hurzâcani, care se stredoie să ne mențină, cât dă cât, în limite elevate ! Oare Viurea Ciucardea Ciripo, ia penzie de cariciopterist ? Or de politruc îmbâcsit la Pecerea, ca Zdorneanul ?
@akord,curleone,doru serban mare betivan si prostanac de seama... Mai betivane cu preocupari de facut lustru la afet ,de scos si bagat tunul din biuta prin armata sau de pazit gaini moarte la Protan Codlea ca pensionar ce alte preocupari ai mai avut ca de betivan ce erai te cam transformasei in clapon si geaba stateai si miroseai tartitele gainilor moarte ca ''moarta ''ramanea si a ta, asa mi-a spus o brasoveanca, una Cirlan ca esti cam uratel si impotent,asa ca stay in crucea ma-ti ca ,inca, nu m-am legat de tine asa ca nici tu nu te da la supt la mine!
Tu sa faci teste cu gainile tale si cu antrenamentul de mancat viermusi cand prajesti copanele de gaini putrede,vezi-ti de idiotenia si grobianismul din dotare si mai usor cu fanfaronada si emfaza de om cu stiinta despre tehnica deoarece esti un biet pion mediocru dar gomos! Nu te deranjez,nu-ti comentez ineptiile asa ca ...ocoleste-ma!
Azi am vizitat un pic orașul Abu Dhabi. Și tot astăzi plec la Dammam-Arabia Saudita. Sunt multi fani mexicani pe aici. Poarta inconfundabilele sombrero.
Pe aici e mai relaxata treabă. In Arabia Saudită e dura cu toate că în ultimul timp s-au mai deschis un pic in unele privințe. Nu toate țările arabe sunt la fel.
Ai văzut documentarul ăla cu ovreii, ”Cerberii”? Uite, mai ia și vizionează și documentarul ăsta-în caz că nu l-ai văzut, subtitrat în Ro, Restrepo, unde amerlocii se bat în Afganistan cu talibanii crescători de capre conduși de ciobanul nostru șef Cezar. ======================================= https://magazinweb.net/film-restrepo-infern-in-afganistan-restrepo-2010-subtitrat.html
Am aterizat în Dammam-Arabia Saudita. La control pașapoarte era o doamna sau domnisoara (că n-am intrebat-o, am zis sa nu mă bag in seama prea tare de la inceput) din aia cu cearceaful in cap. I se vedeau doar ochii. In fata mea la control pașapoarte era un grup de fani polonezi.
Faza tare e că venise și un grup de ruși și se uitau cam urat la polonezi. 😁 Ura asta ne mănâncă. Am putea trăi în armonie pe minunata noastră planeta. 😁 Mai ales daca s-ar da ajutoarele.
Pantera Roz ce v-o trage , mai ales lui Kișu la GOoz22:00
Băi goozarilor, citiți de-aciulea poziția societății țivile, față de miliție, pîrnăiași, USR și armată: ------------------------------------------------------------------------------- https://www.bzi.ro/analistul-politic-h-d-hartmann-pentru-dezbaterea-zilei-in-productia-media-bzi-live-majorarea-pensiilor-romanilor-alaturi-de-suveranitatea-tarii-reprezinta-cea-mai-fierbinte-si-de-interes-te-4595022
UITATI CUM MINTE SI ACOPETRA PROBLEMA CU COLB..UN MARE..VORBITOR PE LA tV..bALACEANU.. REALIZATI DE LA CINE ASTEPTAM NOI REZOLVAREA DEZIDERATULUI ..LA SITUATII JURIDICE EGALE / PENSII APROXIMATIV EGALE...!
Pe-un crampei de net Mandru,desuet Sade-un blog discret Al serviciului secret Si propaga cu emfaza Bolmojeli de kakareaza Sustinute cu fervoare De un nene oarecare Ce ii spune nopti si zile Onorabile si sire
Pantera roz ce v-o trage la tonț (cu excepția Mojiului cu furtunașe) la go-oz00:06
1. Akordeoane, dacă ai postat pe blogul sekuranului din link-ul de mai sus, terebuia să postezi și chestiile alea cu melțienii și cu judecătorii; 2. VĂ Kișă pantera roz, bă cioricodelule, puteți să vă duceți și în pulă cu liftul că nu veți vedea nici un și lingi în plus la pensie, mai ales cu escrocul ăla de Goozaru/Zdrongaru, făcut din istoric civil, peste noapte (datorită lui socru-su fost șef al Trupelor de Grăniceri) coilinel, care are în plus față de tine, un biet idiot ce ești, 50% în plus la pensie, pentru faptul c-a fost scripcar (membru al ălora cu creația și procreația). Kișă, află că în 2009 am fost printre primii 3 indivizi care a înființat o filială SCMD undeva la mama dracului în țara asta. Cînd a venit lățosul/Zdrongaru la înființare, a venit și cu un alt escroc, Apostol, finanțist, pe care-l cunoșteam și cu care lucrasem pe vremuri, (nepot al lui Vasile Apostol locțiitorul șefului SMFT) și care fusese băgat în fel de fel de combinații dubioase cu banii de cercetare științifică de la ACTTM (Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare de la Clinceni). Băiatul, a lucrat 1 an 2 și pe Academia Tehnică Militară (ATM), după care și-a tras vilă la Băneasa. Kișă. îl cunosc și pe col. ing. de tancuri și auto Arniceru, cu care ai vrut să faci partid politic. Mustăciosul era băiat simpatic nu ca tine și a avut noroc de faptul că tac-su era profesor la catedra de Tancuri și Auto din ATM. În concluzie, Kișă ia de te kakă, dă-i cu pumnul și dupe aia bea și apă! 3. Am mai spus-o, dacă nu o spun, da-v-aș la cur cu săpun, că cei mai frumoși ani ai mei au fost primii 3 și ultimii 5 cinci-Cezar sula sî mi-o lingi. Ultimii 5 au fost undeva sus de tot, da-v-aș kuku pe la bot, undeva în M100, dracu-n kur să vă fută. Problema care se punea și atunci, acum vreo 14-15 ani, era că nu ”e bani”. Se asigurau strict salarii, pensii și utilitățile (telefon, gaze, asigurări auto etc.) , deci nu vă așteptați acum cînd cumpărați fiare vechi de la amerloci și alții și prețul KW a crescut, ca să vă crească pensia, tu-v-aș în gît să vă fut. 4. Akord, îți eram dator cu un răspuns cu MARF (Mașina automată de reglat focoase), SPO-grupul electrogen, CCD-cutia centrală de distribuție, KS- 19/tunul a.a. cal. 100 mm, AB 16 grupul pe benzină de pe Vaza și altele. Poate îi cunoști: col. Dinu șeful AA Armata a 2, gl. Maftei Alexandru, gl. Nicolae Marinel, col. Pîslaru Ion, col. Demian Rudolf Valentin și col. Frîncu (morti, Dumnezeu să-i ierte), Ciurlic, Botea, Donea... 5. Așa deci și prin urmare, iar o să primiți de la guvernoi în kur o pulă tare. Vă spusei, că voi/noi, varșoviștii nu mai contați/contăm. Hop, hop, că la ceok o luăm. Începînd cu Vio Kiș ce-i place să facă laba în tufiș ți terminînd cu Cezar Maimucea care ne cară la toți crucea. ______________________________________________ Hai norok și s-o luaț cu tonți-n ceok!
Răspunsul este simplu. Cu cei 12,5% majorare a punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2023 am fi avut cuantumul pensiei, DUBLU fata de cel pe care îl avem acum in plata.
Cezărikă, bă pulikă, vai de kurul tău de nătărău! Eu am mîncat armata pe pîine, așa cum spunea și Mojiu, în ciubote/cizme, nu ca tine sau Kișă. Cînd îți spuneam că din școală și pînă la penzie am avut numa foncție de lt. coilnel și coilinel, n-am glumit, pupa-m-ai între buci nițel. Și ca să-ți mai spun ceva bun, ce te va face șă-ți iei o funie și-un săpun și să te-agăți de-un crak de prun, află ce cea mai bună lege a pensiilor militare a fost Legea 164, să-i suji kuku lu băiatu. De ce a fost bună? Pentru că acolo nu aveai OSKAR-uri și alte kăkaturi adăugate în ultimele 6 luni cum este acuma. Aveai grad, gradații, funcție, IC (indemnizația de comandă) și SM (salariul de merit). Atît și nimic mai mult. Ce să-ț fac dacă n-ai fost la ”teatre”, că azi aveai încă 1000 de lei la pensie? Vai de sula vostră de neterminaț...Avea dreptate Moș Kaliku suge-i-aț de zor flintiku.
Numai idioții pun botul la prostiile cufurezului/căcărezului, sekuranului, care și-a ales numele blogului ”huhurez” și nu ”bufniță” ca cei de la SRI și care au ca avatar/emblemă o buhniță. Pe vremuri, sekuricii, ca alde ”huhurezovicii”, erau racolați din producție de la strung, lopată sau din facultăți, ba unii, ingineri, medici, profesori, cei cu ”școală” erau activați și făcuți ”organe” mult mai tîrziu, pe parcursul ”carierei” lor de stigleți. Aveț grijă mare la sfaturile mîrletelui ăstuia care de-a lungul timpului, prin sfaturile sale mai mult sau mai puțin ”interesate”, i-a băgat pe mulți la pagubă prin sălile de judecată. Gata, vă la las să vă odihniți pe coadă, să intrați în UE și să nu mai luați de la escroci mue!
PeSe: Păi dacă Huhurezovici- pupa-m-ar în karici, înainte de a fi și el melețean a fost în cîmpu muncii ca țivil vreo 20 de ani înainte de 1989, activat după, normal să-i convină contributivitatea. Un măscărici periculos, care joacă ba cu PSD, ba cu PNL, dar la care, cei mai ”slabi de îngeri”, gen Kișu, pun botu.
Nu prea cred in sirul de minciuni pe care le debitezi pe aici referitoare la activitatea ta.Spui ca te-a cacat ma-ta colonel si asa ai ramas pana la pensie dar din pozitia si vocabularul folosite aici nu cred ca ai fost mai mult de sergent cu diagonala adunat de prin Copou in timp ce faceai bisnita cu ciorapi de relon.N-am citit o vorba buna, un sfat de om cu toate tiglele pe casa de la tine sau ne scrii ,internat fiind, de la Socola? Oricum ar fi ,eu,sincer,pentru prestatia de pana acuma ,te bag in pizda ma-ti si chiar doresc ''sa parasesti sistemul'' asa,fiindca esti inutil ,daunator si retardat consumanda din fondul nostru de pensii.
A mai picat un avion..pe o casa Daca nici in asta nu.i Dogu..imi bag pula in clopotul lu Gauss si in teoria probabilitatilor..cu care m.a chinuit un prostovan la studiul..aritmeticilor superioare
Auzi Boso..asta de are paduchi lati la o|o si tot vrea sa-l scarpine unul altul..!! Cu regret iti zic..oi fi fost tu mare ..din intimplare..dar prea DESTEPT NU AI FOST... Cum sa te pui maa in slujba unui JEG precum DAOGARU...cum sa pui ma umarul la un SINDICAT..al PENSIONARILOR MILITARI 3 sferturi militieni securani ochiul si timpanul.. PENSIONARI...SINDICAT...realizezi...grosolania si prostia.. Astept sa pui mina pe DEX..si sa ne..explici... A stiu frica sa nu va barbiereasca...prin disparitia infamei legi -164 Apropo NE SPUI CU MINA PE INIMA TA CARE VORBA LU KISS..MAI BATE AZI.....MIINE....CAM CIT AI CISTIGAT PE CONTRIBUTEALA PE L- 119 ??? Sa nu minti caci am statistica....
CONCLUZIE INDUBITABILA.. Si tu esti vinovat ..pentru ceea ce ne intimpla.. Stai ascuns acolo sub pavaza L-119 Contributiva si critici COTRIBUTIA.... Sper sa nu mai lasi multi ca tine in urma..urita..specie de rumegatori...!!
Eugen Pirvu Am mai spus, pensionarii militari nu contrează în logica electorala. La numărul pensionarilor militari și dacă ar vota toți cu un singur partid, ar însemna undeva la 0,6 % din total cei cu drept de vot. Grosul voturilor vin de la bugetari, cărora s au găsit resurse sa se mărească salariile și la pensionarii civili sa zicem asa, sunt 4 milioane și ceva, faceți un calcul, și îmi veți da dreptate. Atâta timp cât în cele mai înalte funcții din sistemele militare ajung oameni numiți politic nu pe criterii de competenta, aceștia nu vor face nimic pentru cei trecuți în rezervă. Numai gargara ieftina de partid. Vine 1 decembrie, ia sa vedeți veterani aduși pentru poza, ia sa vedeți politicienii cum se gudura pe lângă sleatca de generali, făcuți asa cum spuneam mai sus, cu discursuri sforăitoare de ce grija ai ei de armata tarii, care pas cu pas au distrus o. Atunci, ar fi momentul, dacă au singe în instalație ca acei ce stau în fruntea armatei, ca de condus cu conduc nimic, sa refuze participarea, la fel și cei invitați dintre rezerviști, și ar fi bine de organizat un protest al tuturor militarilor rezerviști în acea zi. Părerea mea.
Salve Camarazi. Astăzi vizitez orașul Dammam. Pe aici cu carca sunt indienii, filipinezii, pakistanezii, cam din zona aia. Băieții in cearceafuri albe se plimba și dau ordine. Fetele in cearceafuri negre merg regulamentar la juma de metru in spate. La noi îmbrăcat în alb e actualul CEO al BOR.
Jumatatea lui cinci...pumnul strans si degetul mare scos la mijloc, daca suntem blegi si nu iesim in drum sa ne cerem/facem ''direptate! Gruparile astea mafiote numite partide ne urasca si ne considera paria societatii=ne calca,efectiv, in picioare si drepturile si demnitatea!
Discut eo cu tine. Cum te prind, cum ț-o trag în mestecătoarea de fekale ! Jiup-jiup ! Las că te deznărăvesc eo, ca să te mai iei de viața oamenilor, așa cum sunt ei, mai proști, mai urâț, mai săraci ! Și să le fuț tu toate neamurile, instigator împuțit ce ej ! SICTIR !
Buey, da câț coilinei steț buei p-aciulea, că numa oleacă lipsii d-akeas (sarcini de serviciu ce nu suferă amânare) și văd că Vio Kișă tăt (devenit , mai nou, Demicurul) v-o cam dă la ceok, la tăț ăjdea de și-i închipoie el coilinei !
Peseu: auz la baragladina împuțită*, de transpiră numa untură, citez: daca suntem blegi si nu iesim in drum sa ne cerem/facem ''direptate! , încuiat citatul ! Păi bă boule care ej tu instigator împuțit, când a fost să ieșim, și am ieșit o parte, prin 2016-2017, după ce ai mâncat o găleată de câcat ca să merjem la luptă, te-ai ascuns dupe perdea la pizdă la nevastă-ta și ai râs de noi, zicând că tu nu te amesteci cu idioții ! Zgura mă-tii de profitor, știi să instigi, numa ca să iasă alții ca să-ți ceară ție drepturile ! Instigator împuțit !
Glosar: * Viureaoa KIȘătoare ce pute a câcăstoare !
Acest grobian..pe care.l maninca paduchii lati..si roga in permanenta sa.l scarpine cineva..a avut si inca mai are o misiune pe acest blog..similar mares..tulumbarul M si multi alti netrebnici care rontaie cuantumul avantajos de pe L..119 Contributiva...sau sînt beneficiari ai jafului facut de Ciuocanul..in beneficiul..masei de manevra L.am lasat sa se desfasoare caci cel mai bine este sa.ti tii dusmanul aproape... Acum ar trebui sa.i cîntam cu totii.. S.au blokat doua fortonase..nu.i bai Scoate limba si beleste ochi..nu.i bai Pina si paduchii lati..au rupt.o la fuga..nu.i bai Portile iadului sint deschise
Lasă bă Viurică Pecerică Șoptirică KIȘulică kestiile cu puți a mort și alte alea alea, că nu impresionezi, decât cu osânza ce-o transpiri prin toți porii ! Așa că, mai bine, ia ne povestea tu frumos cum mâncai câcat, pe cele bloguri, ca să ieșim noi la lupta cea mare, cu mic cu mare, ca să ne cerem drepturile și alea alea, că numai așa avem nuș ce șanse și bla blauri ! Iar cân a venit zioa mitingului ai stat frumușel akeas, la pizda nu nevastă-ta, ca să nu-ț înghețe țâțolinele prin Piața Victoriei ! Râdeai ca un buhai, la cât de proști ieream noi, ăi de ne-or înghețat mucii, ca să ne cerem drepturile ! Zgura mă-tii de împuțit, că avem și dovada ! Javră ej tu, cu tot neamul tău bă rahat cu oki ! Politrucul dreaq, mai ai și tupeu să te dai cumandur cu sfârlează-n cur ! Buey Pecerică Șoptirică, merji pe foale, că apa-i mică !
Băi Țiuzăre Luzăre, singura mea misiune, pe acest blog, de prin 2012 încoace, este să-ț dau muie veșnică ! Precum vezi, nu am nicio treabă cu penziilii, cu coantumurilii, cu contributivitatea, cu neterminații (?), cu terminații și cu alte rahaturi molfăite la foc automat pe alte bloguri de rahat de specialitate ! Se pare că tu ej singurul căcănar de p-aciu ( copia în oglindă a tâmpitului de pe bloaga cacarezului, de-ș zice CFI) care o tot fute cu peleixurile. A mai fost un idiot, ăl de KIȘă tot, care ne ținea la curent cu marile realizări ale lui Nea Vasile verticalul, de ne amenința în fiecare zi că, în nici doo luni, stem ca și reparaț ! Curgeau bunăciunile ca la Niagara ! Iar tu, ceobârloi prost, îi și ventuzai găozul ! Te avertza lumea să nu te arunci ca rața la flegmă, da tu nu și nuuuu, Betmen, Betmen ! Deci, Luzărake ia o muie cu lamuie, ca să nu-ț hie greață ! URA ! Trăească șăfu blogulu ArMUIA !
Băi căcărează cezărează, ia de aici texte de grobian, bă ! ========================== rambo202114 februarie 2022, 17:12 @Capitane criminal,te vad tare putintel la minte,ai un vocabular redus si primitiv, la vreo judecata abstracta nu ai cadere.practic esti un munte de prostie pe care si Himalaia il invidiaza.Cum crucea si altarul ma-ti ai ajuns ofiter mai retardatule? Ai biblioteca acasa, ai citit vreo carte la viata ta? Fac ceva pe mormintele celor dragi tie si cred ca ar fi mai nimerit sa iesi odata din sistem ca faci degeaba umbra pamantului.Mi-e scarba de cate ori trebuie sa ma confrunt cu tine, imi vine sa vomit, spurcaciune umana! ================================== Autor: KișA Viurea
Cine-i grobianul, buey ? Ia d-aciule, inteligență demiurgică, a la Viureaoa KIȘuleaoa, marele cumandur cu sfărleaza-n cur , de-ș permite să-i înjure pe toți ============================ rambo202119 iunie 2022, 11:22 Pai zoofilul asta adventist de reddog isi fute cateaua nu nevasta si are si caine caruia ii suge pula , trei javre si toti trei ,parnaiasul tanjeste dupa clipele cand la dusul inchisorii umbla cu punga cu sapun si arunca cate unul pe jos ca atunci cand detinutul se apleca sa-l ridice el sa-l execute pe la spate ,iar cand nu i se mai scula ii chema la gratii si le sugea pula nespalata plina de bube si de branza mucegaita! ======================== Autor: Kișă Tăt din Hurzicani
Nici ăsta, de-ș vede de treaba lui, n-a scăpat de spurcatul din Hurzicani ! ================================ Demiurgul21 noiembrie 2022, 00:35 @akord,curleone,doru serban mare betivan si prostanac de seama... Mai betivane cu preocupari de facut lustru la afet ,de scos si bagat tunul din biuta prin armata sau de pazit gaini moarte la Protan Codlea ca pensionar ce alte preocupari ai mai avut ca de betivan ce erai te cam transformasei in clapon si geaba stateai si miroseai tartitele gainilor moarte ca ''moarta ''ramanea si a ta, asa mi-a spus o brasoveanca, una Cirlan ca esti cam uratel si impotent,asa ca stay in crucea ma-ti ca ,inca, nu m-am legat de tine asa ca nici tu nu te da la supt la mine! ========================= Autor: cumandur cu sfârleaza-n cur Viurea Pecverea SăKIȘă
Țiuzăr în vecii vecilor și pururea, AMIN- Luzăr16:00
Peseu: mai vrei, bă prostake ? Păi spune și domnia ta, nu trebo umplută muia spurcăciunii KIȘătoare cu pulă, fără număr, fără număr ? Da tu, bou cum te știu, te arunci ca broasca în bordură !
10.000 de pensii din justiție cu pensie medie de 21.000 lei/lună = 210.000.000 lei/lună = 2.520.000.000 lei/an = aprox. 504.000.000 Euro/an. ================================================= 210.000.000 lei/lună de la justiție împărțit la 3.500 lei/lună de la apv-iști = 60.000. Deci 10.000 pensionari de la injustiție au pensii cât 60.000 de pensionari din MApN. =================================================== Oare cine sunt ”specialii”?
Circulă pe canalele moderne de comunicare. Nuș cine e autorul. Nu se cunoaște sursa materialului/articolului (?). Probabil ați primit și dintre voi așa ceva și aveți mai multe detalii. Il postez, exact așa cum l-am primit, prin redistribuire, de la un cetățean. Poftă mare ( Viurică, să mă caț între kicioare) ========================================= O corupție înspăimântătoare a clasei politice și militare, despre care mulți istorici autohtoni se codesc și în ziua de astăzi să vorbească răspicat, a stat la baza celor mai mari catastrofe trăite de poporul român în istoria sa: perioada Primului Război Mondial. Cu 680.000 de morți (din care 430.000 de civili) dintr-o populație totală de 7,6 milioane, țara noastră a suferit cele mai grele pierderi umane raportate la numărul de locuitori dintre toți participanții la conflict, cu excepția Serbiei și a Turciei. Asta, deși România luptase efectiv doar o lună și două luni din cei 4 ani și aproape 4 luni, cât durează întregul conflict. Cauzele acestui nemaipomenit dezastru au fost amplu dezbătute în epocă și au dus la un cutremur pe scena politică, însă au căzut treptat în uitare. Azi, aproape nimeni nu mai vorbește despre politicienii și generalii care au furat banii pentru arme, muniție, haine și mâncare, apoi au cerut poporului să moară „pentru patrie”, trimițându-l efectiv cu pieptul gol în fața tunurilor și mitralierelor inamice. De fapt, drama din perioada 1916-1918 este, dintre toate marile încercări traversate de poporul român în istoria sa, cea mai dură lecție pe care o poate primi o națiune care ajunge să fie condusă de hoți și proști. În luna august a anului 1916, Guvernul României decreta mobilizarea generală. Țara intra în Primul Război Mondial, iar toți bărbații valizi între 18 și 60 de ani erau chemați la oaste, să făurească „prin puterea armelor” idealul național al reîntregirii. Din totalul de 7,6 milioane de locuitori ai regatului, circa 505.000 aveau să alcătuiască armata de operațiuni, iar alți aproape 300.000 serveau în diversele structuri militare.
Doar 4 luni mai târziu, dintre cei 800.000 de mai sus, în Moldova intrau, risipiți pe drumuri, desculți, flămânzi, înghețați și fără arme, numai 194.000. Restul pieriseră, fuseseră luați prizonieri sau dispăruseră fără urmă.
Pierderile erau șocante. Ministrul britanic de Externe, Arthur Balfour, caracteriza războiul purtat de români ca fiind „o incompetență la limita crimei”. Ce se întâmplase, de fapt, în România?
Corupția, principalul motiv al dezastrului în care, pe parcursul a aproape doi ani, a murit aproape 10% din populația României – o notă de subsol în istoriografia oficială. Istoriografia autohtonă enumeră un mănunchi stufos de cauze mai mult sau mai puțin reale, iar la loc de cinste sunt puse „trădarea” aliaților care nu și-ar fi respectat promisiunile, conjunctura ghinionistă, lipsa de experiență a trupelor, arhitectura geografică defavorabilă a granițelor, industria incipientă.
Dedesubtul tuturor, bine îngropată sub noianul scuzelor, se ascunde însă realitatea corupției devastatoare dublate de o incompetență a conducătorilor țării care i-a cutremurat până și pe observatorii străini.
Generalul Dumitru Iliescu, omul de casă al familiei Brătianu, a fost numit adjunct al șefului Marelui Stat Major, dar a condus de facto armata până în noiembrie 1916. Simbol al corupției și incompetenței, Iliescu s-a îmbogățit, practic, peste noapte după numirea în fruntea Armatei. A fost destituit la cererea generalului Berthelot și exilat pe un post călduț, la Paris. (…) Guvernul și Marele Cartier General de la început, generalul (Dumitru – n. red.) Iliescu – a fost inconștient și nepregătit. Singura grijă a Guvernului fuseseră furturile și afacerile. Compoziția lui era de imbecili și oameni de paie, pentru ca Dinastia să poată fura și dicta cum va vrea. Ce hal de oameni de stat! Unul fură și alții suferă. Cred că poporul îi va ține minte în viitor ca să-i aleagă din nou în Parlament și în capul țării! Generalul Iliescu va trebui adus ca șef al Marelui Stat Major sau ca ministru de război, fiind așa specialist în furturi și conducere”. Jurnalul căpitanului Gheorghe Garoescu, comandant de companie, participant la bătălia de la Mărășești, 5 decembrie 1917. România a început războiul, în 1916, cu o armată numeroasă. Cele 23 de divizii de infanterie erau însă prost echipate și instruite, cu armament pestriț și vechi, iar deficitul de ofițeri inferiori și subofițeri era masiv.
La fel ca și azi, la începutul anilor 1900 în armata română se promova pe bază de vechime și de pile. Ajunseseră colonei și generali tot felul de personaje incompetente, corupte, impostori și oameni de partid. Cei foarte puțini avansați pe merit în grad erau marginalizați.
Comandamentul Armatei române în preajma Primului Război Mondial: plin de titluri, decorații, medalii și îmbogățit peste noapte înainte de intrarea în luptă, s-a transformat „într-un stol de vrăbii” când a înfruntat inamicul. Pe hârtie, conducerea armatei române părea că stătea bine. Erau oameni cu studii militare la Viena, Torino, Berlin sau Paris, unii se lăudau cu tratate teoretice, alții erau profesori apreciați la Școala Superioară de Război. Dar începerea luptelor, în august 1916, a arătat că, de fapt, toată această șleahtă – mai puțin câteva excepții pentru care degetele de la mâini sunt suficiente – nu valora nimic. Perioada neutralității din 1914-1916 fusese irosită de conducerea armatei române. Schimbările fundamentale de tactică survenite pe câmpurile de luptă în Primului Război Mondial n-au fost studiate și însușite de ofițerii români puși pe căpătuială.
Până în preajma intrării în război, comandanții au folosit concentrarea pentru instrucție a trupelor ca să-și umple buzunarele. În loc să fie pregătiți pentru luptă, soldații – în proporție copleșitoare țărani analfabeți – erau folosiți ca mână de lucru ieftină, pentru a executa diverse lucrări pentru care comandanții lor își luau șpăgi grase. Ofițerii eliberau permisii și învoiri pe bandă rulantă, contra mită.
„Societatea românească fusese profund marcată de anii petrecuți sub stăpânirea otomană coruptă. Românii aveau o zicală: «Peștele de la cap se împute». În România, aproape totul era de vânzare: funcții, diplome, pașapoarte. Așa se face că un jurnalist străin care a încercat să schimbe banii pe cale legală și nu pe piața neagră a ajuns să fie aruncat în temniță de poliție care a crezut că era implicat într-o escrocherie de mare finețe. Fiecare contract guvernamental venea la pachet cu cota sa de mită. Deși România era o țară bogată, cu agricultură extraordinară și, până în 1918, cu o industrie petrolieră în plin avânt, ducea lipsă de drumuri, poduri și linii de cale ferată pentru că fondurile alocate de Guvern în această direcție erau adesea deturnate și ajungeau în mâinile unor familii precum cea a lui Brătianu. (…) Românii erau napolitanii Europei Centrale. Atât femeile, cât și bărbații adorau parfumurile tari. În rândurile aristocrației, femeile se fardau puternic, iar bărbații ceva mai discret, dar suficient de mult încât autoritățile militare să fie nevoite să intervină și să restricționeze utilizarea cosmeticelor în rândurile ofițerilor de rang mai înalt. Chiar și după intrarea României în război, observatorii străini au fost scandalizați să vadă ofițeri „plimbându-se de colo până colo cu chipurile pictate, în căutare de prostituate sau făcându-și avansuri unii altora”. Margaret MacMillan, „Făuritorii păcii, șase luni care au schimbat lumea“. Însă cea mai gravă situație a fost în privința înzestrării pentru război. Generalii și coloneii, mână-n mână cu politicienii din Guvern, au devalizat, pur și simplu, bugetul de achiziții. Nicio comandă nu se dădea fără comision. Contractele erau fie păguboase pentru bugetul public, fie tărăgănate până când picau, dacă firmele nu „se prindeau” despre ce e vorba și nu „cotizau” la comandanții Armatei și la miniștri. Așa s-au pierdut numeroase comenzi de armament, tărăgănate de comisia de achiziții condusă de colonelul Rudeanu până când a început războiul și guvernele țărilor respective au suspendat orice exporturi.
Colonelul în rezervă Remus Macovei a surprins, în articolele sale din Revista Art-Emis, dimensiunea incredibilă a jafului. Holurile Ministerului de Război, relata presa vremii citată de col. Remus Macovei, gemeau de șmecheri, afaceriști și profitori care „combinau” cu comandanții Armatei. Se fura de peste tot: la cai, la furaje, la cartușe, la pânza de avion, la stofa pentru uniforme și încălțările pentru soldați, la bucătăriile de campanie și la hrana pentru soldați.
Acest jaf a continuat fără nicio rușine și limită inclusiv după intrarea în război. Colonelul Rudeanu, șeful comisiei de achiziții, a intrat în vizorul generalului francez Berthelot, care observa cu uimire că ofițerul comandase în Franța cu totul și cu totul alte lucruri față de lista pe care o stabilise conducerea armatei în România. Berthelot l-a sesizat asupra golăniilor făcute de Rudeanu pe ministrul de Război, Vintilă Brătianu (fratele premierului Ionel Brătianu), fără să știe că, de fapt, totul se făcea cu acordul și sub comanda liderilor liberali din fruntea Guvernului.
Memoriile generalului francez sunt, dealtfel, o foarte bună sursă de informare cu privire la ce au făcut și cum s-au comportat, în realitate, elitele politice și militare ale României în Primul Război Mondial. Iar concluziile nu sunt deloc măgulitoare. Furios, Berthelot îi descrie în repetate rânduri pe conducătorii țării drept niște hoți fără onoare și cuvânt, niște „indivizi fără caracter”. Guvernul “este deplorabil și se gândește doar la interesele sale”, în timp ce ofițerii „sunt primii care dau exemplu negativ”, iar “simțul datoriei este o necunoscută pentru ei”. Aceștia „s-au transformat într-un stol de vrăbii” la primele lovituri de tun, mai relata francezul.
Sediul Marelui Cartier General de la Periș, în toamna lui 1916, era înțesat de ofițeri mai mult sau mai puțin cu treabă. Ministerul de Război gemea, de asemenea, de sute de ofițeri care se fofilau de prezența pe front și învârteau diverse afaceri cu furniturile pentru armată. Remarcabil este că atât generalul Berthelot, cât și ceilalți ofițeri francezi din subordinea sa, precum și comandanții ruși și ofițerii inamici (germani) au avut numai cuvinte de laudă față de soldații, subofițerii și ofițerii cu grade inferioare din Armata română. Considerați rezistenți, loiali, curajoși și patrioți, aceștia erau apreciați pentru calitățile lor combative care contrastau violent cu cele ale elitei cleptocrate, lașe și incompetente.
(…) Ce soldat bun avem! Ce bună plămadă pentru oștirea minunată ne-a dăruit Dumnezeu! Unde sunteți voi, oamenii mari conducători? Dați-ne încălțăminte, îmbrăcăminte, hrană și unealta (arme – n. red.)! Dar voi sunteți departe. Ispășiți și voi păcatele voastre. Ani întregi ați furat și ați lăsat ca oameni străini să-și bată joc de țara noastră. Ochiul vostru n-a vegheat pentru binepe patriei și oștenilor săi”. Jurnalul locotenentului Alexandru Madgearu, Regimentul 10 Infanterie, Brigada 11, Divizia 6, Corpul III Armată, 22 noiembrie Așa s-a ajuns ca generalul Gurko, șeful STAVKA (Marele Stat Major al Armatei ruse), să-i spună generalului Berthelot că este „mai român decât românii”. Francezul a fost cel care, în primăvara lui 1917, s-a bătut ca un leu pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și a alimentației soldaților români tocmai cu Guvernul țării lor. Abandonați de propriii lor conducători, militarii români ajunseseră „niște schelete”, relata îngrozit Berthelot: „Încerc să le atrag atenția celor de la putere, pentru a remedia situația prin rechiziționarea de vite, dar mă lovesc de indiferență sau de interese personale. Proprietarii preferă să câștige bani vânzându-și bunurile intendenților ruși, care le oferă un preț mai bun. (…) Și toate astea din pricina indiferenței unei clici politice ale cărei interese personale sunt considerate intangibile“. În timp ce 100.000 de tineri între 16 și 18 ani mergeau sute de kilometri pe jos până în Moldova, desculți și flămânzi, ca să răspundă chemării la oaste, Brătianu și miniștrii săi își cărau la Iași, cu trenul, până și colecțiile de vinuri și butoaiele cu murături Alexandru Constantinescu „Porcul”, om de încredere al lui Brătianu și ministru în cam toate guvernele sale, a cărat cu trenul de la București la Iași toate cele necesare unui trai de huzur, în toamna lui 1916, în timp ce soldații români se retrăgeau desculți, prin zăpadă, sute de kilometri până în Moldova Oamenii lui Brătianu furaseră și banii de medicamente și instrumente medicale. Pe hârtie, la intrarea în război, România era asigurată cu de toate. În practică, lucrurile au fost absolut îngrozitoare. Din spitale lipsea absolut tot, astfel că răniții și bolnavii nu erau tratați decât cu vorbele bune și mângâierile personalului medical, ale măicuțelor de la mănăstiri și ale voluntarelor care încercau să le aline durerile. Din acest motiv, rata mortalității în spitalele românești a fost catastrofală. Se murea din cele mai banale răni pentru că nu existau antibiotice, iar operațiile se desfășurau „în condiții barbare”, pe viu, pentru că nu erau nici anestezice.
Pe tot parcursul războiului, printre guvernanții români n-a existat nicio clipă de compasiune sau de empatie față de poporul pe care-l chemaseră să-și dea viața „pentru țară”. În noiembrie 1916, în timp ce 100.000 de tineri munteni din contingentele 1917-1920 răspundeau chemării patriotice plecând spre Moldova în condiții cumplite, pentru a constitui baza viitoarei armate reconstituite, premierul Brătianu își căra cu trenurile de la București la Iași până și butoaiele cu murături și vinurile, ca să nu ducă lipsă de nimic.
Cazul nu era singular, ministrul de Interne, Constantinescu „Porcul”, a umplut și el 12 vagoane cu absolut tot ceea ce îi era necesar unui trai îndestulat „în exil” la Iași. La fel ca și cei doi au procedat mulți alții, umplându-l de scârbă pe generalul Berthelot.
În acest timp, pentru combatanții români aflați în retragere, cu germanii pe urmele lor, urmau „haosul și suferința. (…) Unii moldoveni se duceau pur și simplu acasă. Cu excepția cavaleriei, migrația se făcea în general pe jos. Mulți soldați români, purtând încă uniformele de vară din momentul mobilizării, mergeau și 300 de kilometri «în plină iarnă cu frig zdravăn, viscole și mânie cerească». Deosebit de greu le era recruților dezorganizați, «nehrăniți, foarte slabi, prost îmbrăcați și încălțați». Unii au supraviețuit doar cerșind” (Glenn E. Torres, România în Primul Război Mondial).
Iarna lui 1917 a fost la fel de cruntă. La Iași, „boierii“ veniți de la București, în frunte cu Brătianu, au pus să se taie copacii din Parcul Copou și pădurile din apropiere, înfruntând frigul dintre blănurile săniilor și la gura sobelor care duduiau. Pe străzi, serviciile de salubritate strângeau dimineața cu tomberoanele oamenii morți peste noapte din cauza gerului. În întreaga Moldovă, trupele române erau cazate în condiții inumane, în bordeie, claie peste grămadă înghesuite cu sătenii.
După demobilizare, în 1918, germanii au descoperit șocați că statul român și-a abandonat sutele de mii de soldați pe care-i trimisese să moară „pentru patrie”. Din ce vor trăi acești oameni, au întrebat nemții? „Vor fura”, le-au răspuns nepăsători conducătorii români Această profundă stare de mizerie dublată de vremea friguroasă și umedă a declanșat epidemiile de tifos, febră tifoidă, friguri și altele asemenea, care în unele unități au ucis mai mulți soldați decât o făcuseră germanii în 4 luni.
Bolnavii erau adesea lăsați de medici afară, în ger, fără să fie tratați. Nu existau locuri unde să fie băgați și nici medicamente care să li se dea. Abia intervenția furioasă a ofițerilor francezi detașați pe lângă unitățile române a mai ameliorat situația acestor bieți oameni pentru care comandanții lor nu manifestau adesea nici cel mai mic interes (Marcel Fontaine, „Jurnal de război. Misiune în România“).
„(…) Atmosfera cea mai scăzută în război era la Iași, unde ministrul Constantinescu-Porcu și șeful lui de cabinet, poetul Ion Minulescu, distribuiau, din sertarul biroului lui, cărticele cu foiță «Job» solicitatorilor de muncă, tipic exemplu de îndeletnicire unui ministru în plină mizerie fizică și morală“. Memoriile lui Constantin Beldie, jurnalist Iar povestea nu se sfârșește aici. După armistițiu și demobilizare, în vara lui 1918, germanii au constatat șocați să vadă că puhoiul de soldați români lăsați la vatră a fost pur și simplu abandonat de conducerea Armatei și a țării! Sute de mii de oameni au umplut deodată drumurile, localitățile și gările, căutând mijloace de transport. Colonelul german Brandenstein a întrebat îngrijorat cum se vor descurca toți acești oameni, iar colonelul român Carol Ressel, șeful de Stat Major al generalului Alexandru Averescu, i-a răspuns relaxat: „Vor fura”.
Același colonel remarca nepăsarea cu care țara îi trata pe numeroșii invalizi de război, de care „pare prea puțin sau deloc interesată”.
„Lipsa planificării și a pregătirii a amplificat dificultățile inerente demobilizării unei armate de 300.000 de soldați și ofițeri. Aceasta a creat haos, suferință și nemulțumire. Cu excepția soldei pe o lună, soldații demobilizați n-au primit niciun ajutor. Cei care se întorceau acasă în Valahia, își aranjau de cele mai multe ori singuri transportul. În călătoria făcută la Iași la mijlocul lui 1918, Brandenstein (colonel german din Statul Major al lui Mackensen – n. red.) observă cât de îngrozitoare era situația: „În toate gările, se învârteau de-acolo până acolo numeroși – soldații – demobilizați care păreau a aștepta o ocazie de a călători… Domnea haosul… Printre demobilizați vezi invalizi de care patria lor pare a fi prea puțin sau deloc interesată”. Mulțimea demobilizaților care au rămas în Moldova se deosebea cu puțin de aceștia. La Iași, Brandenstein a mai observat că mulți „umblau hai-hui, fără treabă, iar întreținerea și salariile lor se terminau repede“. Când l-a întrebat pe colonelul Ressel ce vor face acești oameni, i s-a răspuns simplu: „Vor fura”. Unii se uneau cu dezertorii în bande care, potrivit serviciilor austriece de informații, „hoinăresc prin Moldova. Deoarece fură alimente, ele au devenit o veritabilă pacoste pentru populație.” România în Primul Război Mondial, Glenn E. Torres După război, acest genocid împotriva propriului popor a rămas nepedepsit. Brătianu a rămas „la butoane“, oficial sau din umbră, până la moartea sa, în 1927. Toți miniștrii, generalii, coloneii și afaceriștii care se făcuseră vinovați de dezastru și-au văzut de treabă cu alte „tunuri”, încă și mai mari, pentru că acum suprafața și populația țării aproape se dublaseră.
Principalul critic al acestui sistem corupt până la autodistrugere, generalul Alexandru Averescu, a făcut o vreme gălăgie, fluturând chestiunea „Răspunderilor”, prin care cerea să se facă dreptate, procese și pedepse pentru vinovați.
Totul a durat până când a fost pus prim-ministru, apoi Averescu s-a potolit și el, iar cel mai sinistru episod din istoria României a fost îngropat în uitare.
Generalul Henri Berthelot: „Chiar Brătianu este cel care dă tonul descurajării generale. Se plânge de tot și de toți și, în fond, ar prefera să nu se facă nimic. Acest om ar merita biciuit“ Generalul francez Berthelot (cu chipiu) a fost foarte îndrăgit de soldații români și de populație, care au apreciat enorm firea sa onestă și faptul că le-a luat partea în fața hrăpăreței elite a țării.
Mai jos, câteva fragmente din însemnările și corespondența generalului Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze din România în perioada Primului Război Mondial. Începând din iarna lui 1917, francezii au preluat din umbră comanda reorganizării, instruirii, echipării și hrănirii armatei române, concediind zeci de ofițeri superiori români și înlocuindu-i cu alții tineri și competenți. Rezultatul s-a văzut 6 luni mai târziu, în memorabilele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz. 23 octombrie, scrisoare: „Draga mea Louise (cumnata lui Berthelot – n. red.), românii se află într-adevăr într-o situație nefericită. Nu erau deloc pregătiți pentru război, iar nepăsarea lor nativă face ca, după săptămâni de la intrarea lor în luptă, să fie tot nepregătiți. Adevărat, soldatul român pare bun sau cel puțin călit, dar cei care îl comandă sunt de o nepricepere extraordinară“. 9 decembrie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) De-a dreptul extraordinară este însă mentalitatea locuitorilor. Nimeni nu încearcă să riposteze. Toată lumea este la pământ. Ofițerii români sunt primii care dau un exemplu negativ. Oamenii în poziții înalte se gândesc mai ales la propriile interese și la cele ale țării nu prea. Nu-ți vine să crezi ce apatie domnește peste tot! A trebuit să mă ocup personal de distrugerea zăcămintelor petrolifere și a rezervelor de petrol și benzină, ca să nu cadă în mâinile nemților, și, pentru a reuși, a trebuit să organizez echipe franco-engleze. Altel, nu s-ar fi făcut nimic“.
31 ianuarie 1917, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) din nefericire, lipsa de energie a românilor se pretează la acest joc (planul rușilor de a scăpa de administrația și armata române prin evacuarea lor cât mai departe, în inima Rusiei – n. red.). Ei nu realizează necesitatea de a-și păstra propria armată pe teritoriul național și de a avea în permanență o parte din această armată pe front. Și totuși, soldatul român este bun, pentru că vine de la țară, este frust, rezistent, obișnuit să asculte. Dar ofițerul ține prea mult la bunăstarea lui și la prețioasa lui existență. Sentimentul datoriei este o necunoscută pentru cei mai mulți dintre ofițeri. Consideră că au suferit destul. Cei care se mai află încă pe front cer nerăbdători să fie înlocuiți de ruși. În țară, toți solicită permisii pe perioada în care trupa va fi instruită de ofițerii francezi. Chiar marii șefi, sau cel puțin unii dintre ei, cer să le fie menajată armata, iar unul n-a ezitat să-mi spună chiar că armata română ar trebui să fie ultima rezervă a Antantei! I-am întors spatele, dar asta m-a lămurit asupra conversației cu Gurko (șeful STAVKA îi spusese lui Berthelot că „sunteți mai român decât românii!” – n. red.). Este cert că prezența mea aici nu este tot timpul plăcută, pentru că în ochii rușilor sunt un martor prea avizat în legătură cu poftele lor și mulți dintre români nu-mi sunt deloc recunoscători pentru că mă pun de-a curmezișul slăbiciunilor lor“.
16 martie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) Lunea trecută mă aflam la Vaslui, așa după cum ți-am scris, pentru a inspecta trupele Corpului 5 Armată (român – n. red.). Am continuat în timpul celor două zile care au urmat, marți și miercuri. Din păcate, le-am găsit într-o stare sanitară deplorabilă. Este o sărăcie lucie și aproape foamete. Porția de carne este de 250 de grame, doar 3 zile pe săptămână; în această rație intră și oase, dar nici urmă de grăsime, așa încât soldații nu mai au deloc mușchi. Și nimeni nu se ocupă de ameliorarea acestei situații. Încerc să le atrag atenția celor de la putere, pentru a remedia situația prin rechiziționarea de vite, dar mă lovesc de indiferență sau de interese personal. Proprietarii preferă să câștige bani vânzându-și bunurile intendenților ruși, care le oferă un preț mai bun. Astfel, se ajunge la discrepanțe absolut evidente între, pe de o parte, soldații ruși rotunjori, rumeni, plini de slănină, și de cealaltă parte, scheletele din armata română. Și toate astea din pricina indiferenței unei clici politice ale cărei interese personale sunt considerate intangibile“. 19 iulie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) Constat totuși o stare de nervozitate care tot sporește, pe măsură ce ne apropiem de data fixată pentru ofensivă. Chiar președintele Consiliului de Miniștri, Brătianu, este cel care dă tonul descurajării generale. Se plânge de tot și de toți și, în fond, arprefera să nu se facă nimic. Acest om ar merita biciuit. În aceste momente, în care ar trebui să dea dovadă de energie, se dovedește o cârpă“.
S-a furat și s-a pus pe butuci tot programul de înarmare a României. Familia Brătianu și oamenii săi plasați în fruntea Armatei au lăsat trupele fără aviație, tunuri, obuze, haine, mâncare și medicamente Din cauza ferocității cu care premierul Brătianu (centru) și omul pus de el în fruntea Armatei, generalul Iliescu (în stânga, cu chipiu), au jefuit bugetul public destinat înzestrării cu armament, România a intrat în Primul Război Mondial complet nepregătită, cu trupe neinstruite, neechipate și prost înarmate Mai jos, un fragment din articolul „Corupţia anilor 1914-1916 a afectat grav pregătirea de război a Armatei Române“, scris de colonelul în rezervă Remus Macovei și publicat în revista Art-Emis. „(…) recomandarea făcută de Gheorghe Tătărescu «ca ţara prin organele ei instituite să îşi controleze armata», astfel ca aceia care o conduc să justifice cheltuirea acestor fonduri, dar şi rezultatele obţinute, nu a fost respectată şi «nepăsarea, incapacitatea şi necinstea acestora», bine şi interesat acoperite de politicieni veroşi, vor avea efecte dezastruoase asupra organismului militar.
Referitor la această perioadă Constantin Argetoianu consemna: «Cu începutul anului 1915 s-au deschis într-adevăr pentru cei cu trecere la Guvern atâtea posibilităţi de îmbogăţire peste noapte prin exporturile şi importurile de favoare, prin furniturile armatei şi prin lucrări publice, încât numai cei tari de înger sau cei proşti nu s-au pricopsit».
Presa dezvăluie «gheşefturile» de la Ministerul de Război, iar parlamentarii interpelează frecvent Guvernul asupra jafului practicat la acest minister.
Vinovat de ceea ce se întâmpla era generalul Dumitru Iliescu (ajuns la comanda Marelui Stat Major în baza prieteniei cu premierul Ionel Brătianu – n. red.), pe care Nicolae Filipescu, scandalizat de averea agonisită într-un timp foarte scurt, în plin Senat, îl califică de «hoţ».
Clica acestui general este acuzată de lipsă de prevedere în asigurarea materială a armatei, dar în mod deosebit că în schimbul comisionului se acceptau materiale «de orice calitate, oricât de degradate ar fi, pe un preţ ce corespunde cu întreita valoare a obiectelor».
Holurile Ministerului de Război erau pline de afaceri, intermediari români și străini care, puternic sprijiniți de politicieni, pun la cale afaceri care mai de care mai păguboase pentru armata română.
Aprovizionarea armatei cu armament și muniție Tunar român manevrând un mortier de tranșee de producție franceză la Curmătura, în 1917. Românii n-au avut așa ceva în campania din 1916 și abia transporturile de armament aduse de francezi prin Rusia au rezolvat problema. FOTO: iwm.org.uk În Memoriul relativ la stabilitatea adevărului privind pregătirea războiului în anii 1914 -1916, întocmit și prezentat în fața Parlamentului în februarie 1924, se menționează că nu sa putut face aprovizionarea din cauză că „nu s-au executat contractul fabricii străine, deși. comenzile au fost făcute la timp».
Nicolae Filipescu demonstrează însă că lucrurile au stat cu totul altfel. El arată că mecanismul după care se desfăşura încheierea contractelor era următorul:
– Reprezentanţii din străinătate, conduşi de col. Vasile Rudeanu, provoacă oferta;
– Dacă aceasta era favorabilă, urma tărăgănarea, care avea un singur scop: firmele să înţeleagă că fără comision nu se rezolvă nimic;
– În final, dacă acestea acceptă condiţiile, contractul se semna.
În acest sens sunt prezentate mai multe exemple.
În ianuarie 1914 o firmă italiană face o ofertă de bombe pentru aeroplane. Statul Major face raport favorabil şi mecanismul intră în funcţiune. Comanda va fi tărăgănată sub diferite motive: experienţele să fie făcute în Italia gratis; comisia română refuză deplasarea în Italia pentru că nu a fost invitată oficial de guvernul italian etc.
Abia în mai 1914 se pun la cale experienţele în Italia, dar această ţară, intrând în război, va interzice orice export de bombe. În luna iulie, firma italiană face propunerea ca bombele să fie produse în România, dar în septembrie Ministerul de Război răspunde că această chestiune nu mai prezintă interes.
În februarie 1914, două respectabile firme franceze – Saint Chamond şi Delauny-Bellville – fac oferta de a înfiinţa în România o fabrică de cartuşe, acestea fiind produse la un preţ de 140 franci mia. Cele două firme franceze sunt purtate cu vorba până când vor renunţa la ofertă. La 22 februarie 1914, o firmă italiană prezintă la rândul ei o ofertă pentru înfiinţarea unei fabrici de cartuşe, în cinci luni, la un preţ de 160 franci mia de cartuşe. Abia în iulie, la insistenţele firmei italiene, care îl caută pe colonelul Rudeanu inclusiv la Paris, se părea că afacerea va fi încheiată. Partea română pune însă condiţia ca la 1 ianuarie 1915 fabrica să intre în funcţiune, orice zi de întârziere urmând să fie penalizată cu o amendă enormă, 10% pe zi, ceea ce firma italiană nu acceptă şi astfel contractul nu s-a mai încheiat.
Abia în vara anului 1915 ministerul va încheia un contract cu o altă firmă, dar preţul de fabricaţie este de 180 de franci mia de cartuşe. La 300 milioane de cartuşe, diferenţa reprezintă o paguba de 12 milioane lei pentru statul român.
Din Franţa se procură proiectile de artilerie, dar din cauza tărăgănărilor preţul a crescut de la 65 la 80 de lei/buc. O altă ofertă de proiectile de artilerie, tot din Franţa, care îndeplinea toate condiţiile pentru a fi acceptată, mai puţin comisionul, este respinsă sub pretextul că Ministerul de Război francez nu vrea să dea autorizaţia de export. Ulterior se va dovedi că reprezentantul român nici nu a cerut această autorizaţie! Referitor la înzestrarea cu armamenta Armatei Române, ar mai fi de remarcat faptul că în urma unui control executat la un corp de armată «din totalul armelor, aproape 40% erau neutilizabile pentru război».
Fără artilerie grea, fără mitraliere, cu puşti model 1879, fără suficiente proiectile şi cartuşe, se poate concluziona că «soldaţii noştrii aveau frumoasa menire să înfrunte cu piepturile goale» armata germană înzestrată cu cele mai moderne mijloace de luptă.
Tot Nicolae Filipescu, în interpelarea din 11 decembrie 1915, prezintă dedesubturile afacerii Blau-Gaz.
Sub motivul producerii toluenului necesar obţinerii explozibililor, Ministerul de Război achiziţionează de la cumnatul lui Ion I.C. Brătianu societatea Blau-Gaz, la un preţ de 1.150.000 lei, aproape dublu decât valoarea sa reală. De remarcat este faptul că societatea era în pragul falimentului, iar specialiştii ministerului nu sunt de accord cu achiziţionarea acesteia, făcând alte propuneri, mai economicoase.
De asemenea, cu prețul plătit s-ar fi putut produce 1 milion tone trotil. La ritmul în care producea Blau-Gaz (150 kg toluen/zi), ar fi trebuit 3.846 zile, adică 10 ani și jumătate, pentru a produce cantitatea!
Aviaţia militară Din politice meschine, Partidul Conservator a închiscoala de pilotaj de la Cotroceni pentru ao favoriza pe cea de la Băneasa, în timp ce interesea de avioane nu sa realizat la timp din cauza șpăgilor cerute pentru semnarea contractelor. Așa a intrat România în război și fără piloți, și fără avioane. Abia în 1917 au adus francezii mai multe escadrile și tot ei s-au ocupat de instruire piloților români. FOTO: iwm.org.uk Aflându-se la începuturile organizării sale, aviaţia militară va fi afectată de interesele politice divergente, dar şi de comisioanele substanţiale legate de procurarea avioanelor şi materialelor necesare.
În perioada martie 1912 – octombrie 1915, la Şcoala de pilotaj de la Cotroceni s-au brevetat un număr de 40 de piloţi foarte bine pregătiţi.
Din interese politice, liderii partidului Conservator, sprijinind Şcoala de la Băneasa, patronată de Liga Naţională Aeriană, decid închiderea şcolii de la Cotroceni.
Începând cu 5 octombrie 1915, la Şcoala de la Băneasa urmau să se şcolarizeze un număr de 30 de piloţi, pentru fiecare Ministerul de Război pătind 7.000 lei. Sumele plătite de către minister vor fi cheltuite pentru procurarea de aparate de gimnastică, mobilier, etc, neglijându-se procurarea pieselor de schimb, uleiurilor sau pânzei de avion.
În toamna anului 1915 nu s-au asigurat, din necesarul de ulei, decât 432 tone, adică un sfert din necesar, şi doar 400.000 litri benzină albă dintr-un necesar de 1.700.000 litri.
În primăvara lui 1916, Liga Naţională Aeriană va breveta doar 17 piloţi din cei 30 planificaţi, aceştia fiind «nepregătiţi, cheltuielile pentru instruirea unui pilot crescând de 3 ori».
Având în vedere că majoritatea piloţilor formaţi în perioada anterioară, din ordinul generalului Dumitru Iliescu, au fost trimişi la unităţile de origine – de artilerie, infanterie, geniu cavalerie marină – pierzându-şi astfel deprinderile de a zbura, la începutul anului 1916 Ministerul de Război a putut conta doar pe 15-20 de piloţi experimentaţi care puteau executa misiuni militare.
În această situaţie se face propunerea de a angaja 100 de aviatori străini. De asemenea, «comisioane substanţiale pentru achiziţionarea unor avioane neperformante s-au încasat de oameni aplecaţi mai mult spre câştig decât spre dotarea corespunzătoare a armatei».
S-au achiziţionat avioane Bleriot care nu erau de luptă, astfel încât în iulie 1916, armata va dispune doar de 24 avioane nearmate, bune doar pentru misiuni de recunoaştere.
Echiparea Armatei Române În Memoriul relativ la stabilirea adevărului privitor la pregătirea de război în anii 1914-1916 se apreciază că la echipament s-a lucrat «intens şi continuu» pentru a asigura o echipare corespunzătoare a militarilor şi a se realiza în depozite rezervele necesare.
Astfel, în iulie 1916 se găseau, conform documentelor de la Direcţia Intendenţă, asupra trupelor şi în depozite «2.400.000 vestoane, 1.600.000 pantaloni, 1.200.000 bocanci, 1.000.000 raniţe, 1.000.000 foi cort».
La o primă vedere, conform acestui document, întocmit în 1924, situaţia echipării pare rezolvată în condiţii optime. Realitatea din 1915-1916 era cu totul alta. Ziarul «Epoca» din 10 octombrie 1915, în articolul intitulat «Abuzuri la echipament», face un aspru rechizitoriu privind modul de achiziţionare a echipamentului.
Se prezintă «cazul Saidman», un afacerist căruia în perioada anterioară i se interzisese de către generalul Herjeu să mai facă afaceri cu Armata pentru necinste. Acesta devine furnizorul privilegiat al ministerului, obţinând contracte fără licitaţii, avansuri de milioane, dar şi majorări de preţuri, toate în dispreţul total al legii!
Acest ruşinos apel era făcut la doar două luni şi jumătate din momentul în care, după declaraţiile reprezentanţilor ministerului, soldaţii erau perfect echipaţi şi depozitele pline de toate materielele necesare. «După mine, acest singur fapt ar îndritui spânzurarea tuturor miniştrlor de război începând cu cel din 1914 şi sfărşind cu cel care a semnat pantahuza!» este concluzia lui Vasile Cancicov.
Asigurarea hranei Asigurarea hranei militarilor a constituit una din sursele principale de îmbogăţire rapidă a fel şi fel de afacerişti.
Memorabilă este în acest sens afacerea bucătăriilor rulante pe care senatorii Scarlat Orăscu şi Nicolae Filipescu o prezintă în şedinţa Senatului din 18 decembrie 1915.
Deşi în ţară se produceau bucătării rulante la un preţ de 250 lei, se face o comandă de 7.000 bucăţi la firma Artur Krupp, la un preţ de 315, 85 lei /bucată, ceea ce înseamnă 2.210.000 lei.
Pentru aceste bucătării se acordă iniţial şi compensaţii constând în 20 vagoane de mazăre, 40 de secară, 50 de ovăz, 48 de porumb, 78 de benzină, toate valorând 8.804.950 lei! Ulterior, la intervenţia generalului Dumitru Iliescu, se mai aprobă o compensaţie de 480 vagoane, în valoare de 1.600.000 lei.
Astfel, bucătăriile de campanie, în loc să coste 2.210.000 lei, vor costa 10.404.950 lei. Răspunzând celor doi senatori, primul ministru Ion I.C. Brătianu arată că nu a stat la îndoială când a acordat aceste vagoane drept compensaţie, având în vedere că astfel putea asigura la mii de soldaţi «o supă şi hrană caldă». Că grija primului ministru este demagogie pură reiese din modalitatea practică în care s-a asigurat hrănirea soldaţilor.
Ştefan Zeletin arată că, pe timpul retragerii de la Argeş la Bârlad, militarii Regimentului 69 Infanterie, din care făcea parte şi el, nu au primit nici măcar un ceai cald, ei trăind din jaf şi cerşit: «Când treceau trupele noastre printr-un sat nu mai rămâneau pe drum decât ofiţerii; soldaţii năvăleau în case pe amândouă părţile. Unii cerşeau pe din faţă, în vreme ce alţii furau pe din dos; la marginea de dincolo de sat ieşeau iarăşi la drum, unii cu o bucată de mămăligă într-o mână, cu o ceapă, cu un castravete murat sau o varză în cealaltă mână; alţii cu câte o găină, gâscă sau raţă cu gâtu frânt şi vârâte în sacul de pesmeţi». Dacă mai adăugăm că au fost situații în care în spitale erau internați soldați care „cauza foamei erau așa de slăbiți aveau aspectul unor schelete acoperite cu piele”, că militarilor răniți aflați în spitale li se servea dimineața, la prânz și seara „ ciorbă de pătlăgele și că inclusiv vinul care sa dat bolnavilor din spitale, în loc să aibă o concentrație de 8-9% alcool, abia dacă avea 2-3% », avem o imagine completă a incompetenței și necinstei celor care au grijă de acest răspuns. domeniu. Asigurarea medicala În spitalele românești nu se găsea niciun fel de medicament pentru oamenii lui Brătianu furaseră cu nerușinare bugetul. Culmea tupeului, ei garantaseră, înainte de război, că nu avem nevoie de nimic și că serviciul nostru sanitar este comparabil cu al Angliei! Conştienţi de necesitatea unui sistem medical modern în armată – a cărui lipsă a determinat în Campania din 1913 moartea a 1.611 militari din cauza holerei – guvernanţii îl numesc pe doctorul Anghelescu, un apropiat al primului ministru (Ionel Brătianu – n. red.), să se ocupe de organizarea acestuia.
Plin de mândrie, acesta declara înrt-un interviu în ziarul «Viitorul» din 15 septembrie 1915 că «serviciul nostru sanitar este organizat în aşa fel încât dacă n-am întrecut pe cel al Angliei, apoi cu siguranţă că suntem pe aceeaşi treaptă cu el». Serviciul sanitar al Angliei era considerat printre cele mai performante din lume.
Iresponsabila declaraţie, completată de memoriul din 1924, în care generalul Ioan Popescu, fostul şef de stat major al serviciului sanitar, arată că în perioada 1914-1916 s-au cheltuit 42.019.980 lei pentru aprovizionarea materialelor sanitare şi în depozite mai existau materiale în valoare de 11.223.198 lei. Concluzia acestuia era că materialul aprovizionat a fost suficient pe tot timpul războiului, rămânând şi prisoase la mobilizare.
Senatorul doctor Niculescu, în intervenţia sa din 15 iunie 1918, face un aspru rechizitoriu celor întâmplate în serviciul medical pe timpul campaniei din 1916. – Operaţiile se făceau în condiţii barbare din lipsa cloroformului, în schimb se găseau din plin fiole de stricnină şi stivaină.
– Vata higroscopică este înlocuită cu celuloza, pansamentele nu erau higroscopice, feşele erau putrede din cauză că trecuseră de prea multe ori pe la etuvă.
– Ambulanţele erau pline de medicamente care nu îşi găseau întrebuinţarea.
– S-au aprovizionat aparate luxoase de ser artificial, astfel încât preţul unei injecţii cu acest tip de ser, în loc să coste câteva centime, dacă ar fi fost preparat de un farmacist militar, costa zeci de lei, aceasta ducând la un adevărat jaf cu banii publici.
– Beneficiar este farmacistul Racoviţă, un apropiat al primului ministru.
– Pensele hemostatice erau de proastă calitate, uneori inutilizabile.
– Ambulanţele divizionare erau pline de cutii de instrumente foarte luxoase, dar nefolositoare, fiind foarte greu transportabile.
– Mercurul necesar s-a procurat din Italia, dar dacă la Ministerul de Interne achiziţionarea s-a făcut la preţul de 5 lei/kg., la Ministerul de Război preţul a fost de 14 lei/kg.
– Aceleaşi pungăşii s-au făcut şi la achiziţionarea instrumentarului şi medicamentelor necesare în sistemul veterinar.
– Instrumentele veterinare achiziţionate erau din tinichea, improprii oricărui serviciu, tinctura de opiu nu era conform prescripţiilor farmacopeii, unele cantităţi în loc să cuprindă 1% principiu activ, abia conţineau între 0,07 şi 0, 20%.
Achiziţionarea cailor şi asigurarea furajelor Nici acest domeniu nu a scăpat atenţiei diferiţilor afacerişti. La 1 aprilie 1915, Ministerul de Război acceptă oferta lui Carsten Nielsen pentru furnizarea a 50 de cai la un preţ de 1.050 lei exemplarul.
Sub semnătura generalului Dumitru Iliescu se aprobă ofertantului dreptul la export a 10 vagoane fasole, 10 vagoane cu porumb şi permisul de tranzit pentru 90 vagoane închise germane, toate acestea aducându-i un beneficiu de 385.000 lei.
Afacerea era ilegală deoarece nu a fost prevăzută în Jurnalul Consiliului de Miniştri decât după două luni de la derulare, documentele contractului nu erau semnate de către şeful de serviciu, ci direct de către secretarul general al Ministerului de Război, generalul Dumitru Iliescu!
Generalii n-au „iertat” nimic, făcând afaceri care i-au îmbogățit și din achiziționarea furajelor și a cailor, cu riscul de a periclita capacitatea de mișcare a întregii armate (pe vremea aceea, camioanele erau destul de rare).
De asemenea, preşedintele comisiei de remontă, care a făcut recepţia cailor, constată că 12 cai nu sunt proprii niciunui serviciu, iar preţul de 1.050 lei oferit pentru fiecare nu corespunde valorii cailor.
Situaţia asigurării furajelor necesare cailor este sub orice critică.
Banca Românească, al cărui administrator era Vintilă Brătianu, ministrul de război, furnizează Ministerului de Război o mare cantitate de ovăz.
27 de vagoane, expediate din Constanţa la Regimentul 14 Artilerie Slatina, sunt refuzate de către comisia de recepţie pentru că ovăzul nu corespunde caietului de sarcini.
Primind ordin să recepţioneze întreaga cantitate doar cantitativ, se face propunerea să se aprobe un scăzământ de 10% ca urmare a procedeelor de purificare (vânturare şi spălare), dar se aprobă doar 4%.
Concluzia acestei afaceri este simplă: «Banca Românească trebuia scăpată prin orice mijloace de aceste lepădături de furaje, indiferent dacă prin aceasta se risca viaţa cailor de la regimente».
Niciunul dintre cei vinovaţi de jaful care s-a petrecut sub pretextul înzestrării şi pregătirii Armatei Române pentru război nu a răspuns în faţa Justiţiei. Preocuparea principală a guvernanţilor a fost acoperirea neregulilor semnalate de diverşi oameni politici.
Cu toată insistenţa acestora de a primi, conform atribuţiunilor parlamentare, diferite dosare de la Ministerul de Război, referitoare la dotarea armatei şi modul de utilizare a fondurilor alocate, aceste cereri le-au fost refuzate constant de către primul ministru Ion I. C. Brătianu sub motivul apărării secretului şi pentru a nu zdruncina moralul armatei.
Îngrijoraţi de faptul că o serie de ofiţeri cinstiţi, care nu făceau parte din «clica generalului Dumitru Iliescu», au prezentat presei o serie de documente care incriminau «gheşefturile de la Ministerul de Război», la data de 7 noiembrie 1915 se emite ordinul ministrului de război nr. 12155 cu următorul conţinut: «În cursul acestei luni au apărut în unele ziare diferite acte de la Ministerul de Război. Din cercetările făcute până în prezent, s-a dovedit în mod neîndoielnic vinovăţia unor persoane din Serviciul Arsenalul Armatei şi Direcţia a II-a. Cercetările în curs vor descoperi şi ceilalţi vinovaţi. Contra celor vinovaţi s-au luat măsurile de represiune impuse de gravitatea cazurilor, ofiţerii fiind aspru pedepsiţi şi mutaţi disciplinar, iar funcţionarii civili destituiţi. Faţă de aceste abateri de la datorie şi onoare a căror gravitate este cu atât mai mare cu cât ele s-au produs în aceste moment, atingând în mod direct interesele superioare ale Armatei, binevoiți a dispoziție să se atragă cea mai serioasă atenție ofițerilor și funcționarilor civile din subordinea dumneavoastră, spre a se lua toate măsurile pentru ca să acționeze ce le sunt date în păstrare să nu fie sub niciun cuvânt divulgate, cunoscând că cei vinovați vor suferi consecințele. legii spionajului în timp de pace ». Nicolae Filipescu, referitor la conținutul acestui din, va face o apreciere amără, care nu mai necesită niciun comentariu: « Numai să niște suflete de valeți nu pot pricepe că un militar, îndeplinindu-datoria ostășească, poate avea și o conștiință națională» .“
Viurelu puradelu22 noiembrie 2022, 19:10 Cu noi, istoria se repetă... ============================== Exact. Dacă treburile ar merge cum trebuie în sistem, aș zice că unul cu minte multă a fost plătit să denigreze. Dacă a fost așa cum se scrie, degeaba am mai făcut atâtea ore/ani de istorie, și generală, și militară. Înseamnă că tradițiile și bla-blaurile servite ani la rând sunt doar un big șit. Dar să nu ne nervăm cu capul. Tic-tac, tic-tac. Vremea noastră a cam trecut.
Da, iar pe Brătianu & Maniu i-au durut la bașkeț ! Profund ! Din păcate, nu s-au skimbat prea multe, cu excepția faptului că az mai avem și câte un Șoșoc diliu ! Numa prostii am învățat la școli ! Iar ăștia din vremurilii de veselă amintire îs și mai și ! Plus că îi mai și îndoctrinează cu religiile !
Hop, hop, hop, cine-o ea primu la ceok? Sînt sigur că Viorelu primu o să-mi zugă kelu.
RăspundețiȘtergereViurelu KIȘulea, drept în ceok musai s-o ia ! Și hop, și hop-hop-hop !
ȘtergereBă, a dreaca bagabonț ! Și stagiunea iasta, tot cu Viurică aț dășkis-o ?
RăspundețiȘtergereBă, e un prostan pe la Cufurează ( din greșală nimerii p-acolea), care se plânge că, în caz de reformare, nu știe cum o să se rezolve problema atașaților și a celor cu misiuni de lungă durată prin străinătate, care nuj ce drepturi bănești or avut. Bă, să-i spună cineva prostanului (eo nu pot, căcân intru acolea tăt mă borăsc)că penziile militare se stabilesc pentru grosul oștirii, pentru tilicarii care ș-au futat viața și sănătatea prin cazărmi și poligoane, nu pentru filfizoni, fel de fel de atașaț care au belit pula la urs prin ambasade și alte consulate, pentru șmekerii detașaț în afara ministerului pe funcții de împăraț și alț rahaț, care au fentat toată viața sistemul ! Ăștia sunt nijde anexe și trebo tratate ca atare !
RăspundețiȘtergere1. Afară din sistemul de pensii militare cu toț care nu sunt militari de carieră (milițieni, pârnăiaș, etc )
2. Pensia să fie calculată, strict, doar pentru cât ai fo militar de cazarmă. Nu inspector prin civilie, detașat în afara ministerului la belit pula la urs, pe la nuj ce misiuni.
Ten chiu.
Cu drag.
Corect, de Akord, aprob!
ȘtergereBuei baș biuzucilor, mai știe careva ceva de marinarul nostru Karadeniz?
RăspundețiȘtergereS-a dus la cele veșnice, acum 1 an și jumătate !
ȘtergereZeii cei buni să-l aibe în pază !
Peseu: am prăznuit și pe ici șea, însă, pe vremea aia, vorgheam numa de unul singur, ca proasta la lună/muta la pulă ! Nici Țiuzăr nu mă mai băga în seamă ! El debita cretinisme la Cufurează, iar pe ici șea, în haznaoă, se uscase fekala pi pareț !
ȘtergereDumnezeu să-l ierte! Era un tip deosebit...
Ștergere😪😪😇
ȘtergereAcu pleacă cioroiplanu cu mine la Doha. Vă țin la curent, dar și de OO.
RăspundețiȘtergerePS: mei, dupa ce am za belesc pula la camil, cu ciocu, am sa va povestesc la voi din experiența mea de beduin, mei
ȘtergereÎl ai cumva kilot pe Vio Cișu? Vezi de verifică cu joja ca la Trabant dacă ai destul gaz în rezervor.
ȘtergereBuey copkii ai deznădejdii, din surse sigure , țineți seama că urmează să se prăbușească piața imobiliară ! Ce urmează după, cunoaștem, am mai trăit vremuri de astea ! Puneți-vă la adăpost, care cum credeț de cuviință. Am informații credibile, de la economiști de bursă, oameni care iau pulsul afacerilor zi de zi. Nu rahaturi alde Viurea Ciucardea, din curul Hurzicanilor de peste linie, care prindea și el din zbor câte un feic, după care ni-l servea p-aciulea, ca mare știre ! Iar prostovanul de Țiuzerilă iute-i ventuza găozul !
RăspundețiȘtergereAtenție, nu glumesc. Bine ar fi să nu fie, însă se pare că ne îndreptăm spre o criză majoră !
Mai vedem noi peleixuri și reformări o pulă ! Să zicem mersoa bocu dacă o să ne dea și rahatul ăla de 5,1% !
Bă, NB vOO de la ZOO+NOO !
RăspundețiȘtergereFug la coibar, că iar urlă hoașka, că am depășit măsura și, dacă mi se gripează iar fortonașele de la atâta stat pe cur, îmi dă cu tastatura-n cap !
Poate-o fac o huța-huța, cu un dublu orgasm, și o mai îmbunez !
Wey cadavru ambulant,fiul lui Asugioaie din Corocaești pula sa ne belești cred ca tu faci huța-huța cu vibratoru lu băbuța că de vre-un deceniu ,văazînd că tu ai intrat în putrefacție și-a cumparat fimeia scărpinici iletric doar n-o muri de dor cu pinguinul lînga ea.Las că tre să apară cineastul Horvath de prin State ți te va rezolva pi la spate.
ȘtergerePS pentru așa-zisul colinel cu pula trasă-n inel,să nuț fași griji ,idiotule , c e vei face cu vribratoru daca va fi peană di curent așa cum n-a mai fost de dinainte de aparitia hidrocentralei V.I.Lenin di la Bicaz deoarișe tu dispui de îinlocuitoare de tipȘ deget-avînd Parkinson baji un turaj dublu decat al aparatului sau folosești limba că voi moldojenii aveti o limbarița mai ceva ca cufureala vacilor după ce au scăpat in lucerna înrourată și apoi nu pi dijeaba sînteți cu tonții nepoți de-ai lui Mogorogea din Amintirile lui Creangă.
ȘtergereCracanatilor..beliti ochii pe radare
RăspundețiȘtergereNu a cazut inca niciun avion..mai prapadit asea??
Ati vazut polonezii..cu toata aviatia de f.16..sa.si duca niste pîrliti sa alerge dupa o besica
Bine ca nu s.a spariat nimeni sa dea drumul la antiaeriana...
Vine, vine ora doo, nu uitaț, nu uitaț ca să mă-nbeliț la oo!
RăspundețiȘtergereScaparam si de ..pecinginea asta ..DEAR ION.....:D
RăspundețiȘtergereRomânia mea
Ștergere23m
·
Un avion s-a prăbușit, în urmă cu puțin timp, chiar înainte de a ateriza, vezi în primul comentariu
Unde cezarica,cumva in Kiribati si era avin de hartie/jucarie?
ȘtergereDin ciclul ''Vacantele unui nasturas''
RăspundețiȘtergere...Revelatia amintirilor placute din vremile cand eram in libertatea binemeritata a adolescentei si pubertatii care mi-a fost rapita de Alcatrazul copilariei neterminate mi-a dat un imbold suplimentar de a imbratisa pletoasa salcie ce ma intampina cu cositele ei verzi de cate ori ma intorceam de la studiile de micuta catanuta care a lasat brusc lopatica cu care modela nisipul si a luat in primire puscoacea de tip ZB.Ea era prima care ma primea sub trunchiul ei stropindu-ma cu lacrimi de roua si mangaindu-ma cu mladitele curgatoare ,racoritoare si moi...
Wey moldojeni inculț și bețivani,așa zisa imbrațișare cu salcia era platonică și numai în imaginația unui geniu -demiurg ar putea hi dezvoltată și înțeleasă.Așa că ,colinele fără puță și cu mintea puținuță nu te strădui să persiflezi că ti fași di rîs in fațta stimabililor/onorabililor care citește.Eu ti buchisesc pi tine ,ești ofusca că nu poți fi tu cel ce dă frîu imaginațtiei, pi tine te roadi invidia si suferința ca mai ai foarte puțin de călătorit in lumea viilor și că la viața ta mizeră nu ai facut nimic cu care sa te mandrești.
RăspundețiȘtergereViorel al nostru mare trubadur, drept și prin urmare să ne pupe-n kur.
RăspundețiȘtergereDa sî ti pupi Horvath sau pușcăriașii enotului ori hemoroizii canceroși,curistul dracului care ești!
ȘtergereTransformarea din golem in golun...
RăspundețiȘtergereSalve Camarazi!
RăspundețiȘtergereSunt in aeroport.
Sai ai parte de sanatate si noroc!
ȘtergereDrum bun, drum bun și nu te apleca după săpun! C-așa păți al nostru Cișu Viurel, s-a aplecat și a rămas în cur c-o puță de camel.
ȘtergereDemiurgul
ȘtergereMulțumesc!
Scrisoarea ...dășchisă
RăspundețiȘtergereIata vine-n moldovean
Inmamfat ca un cur-can
Sa-l certe pe Demiurg
Cu vorbe ce nu con-cur-g.
Viorel privind la dansul
Vede-un ins ce-i de tot plansul
Dar fiind un om istet
Il intreaba cu dispret:
-Și vrai tu uăi stărpitura
-Făra cap și fara pulă?
-Sau ti mîncă-n lingurică
-C-ai rămas fără puțică?
Moșul pare indignat
Și-i graiește imbufnat
-Iaca îs un bătrînel
-Penzionar -colinel
-Prost precum o zi cu viscol
-Și făcui un mic ocol.
Demiurgul se incruntă
Spre ăst ins gandire scurtă
-Wei juavră di pinguin
-Cu capul scăldat în vin
-Du-ti draghe-n pizdu mă-ti
-Cu-ale tali gradi tăti.
Viurelu cel isteț, văr cu Ghiță din coteț
ȘtergereFrunzî verdi di făsulă
RăspundețiȘtergereJudiși ca un cap di pulă
Ej kiar tu un cap di pulă
ȘtergereDar în plus ai oki și gură !
Și hop, hop, hop,
RăspundețiȘtergereDă văd că nu staț dejeaba
Și iute v-o daț la ceok !
======================
Peseu: uăi, o hii ajuns Dear Ioane- de la stația de betoane, la aMUI Dabi ?
Peseu: m-am întâlnit, dă dis dimineață, când fusăi dupe petronjel, cu un mitic de ăsta barosan, fost încadrat pe la un departament de ăsta bengos ( de lucrat nuj dacă a lucrat ceva p-acoalea, însă încadrat sigur a fost), care, printre alte ciaka laka-lugu lugu, mi-a zis că ăștia de suntem dăjea în evidența CPS să stăm liniștiț, că nu ne umblă nimenea la copoane, iar chestiile cu reformarea sunt doar povești nemuritoare !
Ștergere1. Șansa cea mai mare de a hi reparaț am avut-o în perioada când sinistru la apărare ierea unul măCiucî ! Șmekeri alde gropanu, tudor și alți zdrongari i-au dat cu tifla sinistrului și, cică de atunci, să nu mai audă de găștile astea de rapandule profitoare.
2. Noul sinistru nu agreează deloc sectele astea de bășânoso-crăcănaț și are un mandat precis, în care este inclusă și nerezolvarea/tergiversarea inechităților.
3. Gurile rele spun că fostul sinistru-Nea Vasile, a fost împins pe burlanul de la ghenă de chiar activii în care avea cea mai mare încredere. A săpat prea mult în groapa de rahat, și-a dat seama de șmekeriile zguleraților și devenise incomod.
4. Ăștia de ne-am pensionat în secolul trecut, nu mai contăm. Suntem pe cale de dispariție. Ăștia care au plecat din sistem la cerere, cu Ordonanța nuj care, adio și un praz verde. Șmekerii de azi, care nu mai dau doi bani pe rezerva de ieri, sunt cei de-or fo prin teatrele de operațiuni, pe la fel de fel de misiuni internaționale, ori prin comandamentele multinaționale ! Restul= zero barat în 4 !
5. Grosul rezervei este mulțumită. Cei care mai măcănim, nu contăm.
6. Și alte bla-blauri, pe care le-am uitat !
https://colmil_sm.forter.ro/promotii/an1975.html
RăspundețiȘtergere_____________________________________
În listă îl găsiți și pe KișA Viurel, numele real, nu Kis ”ca să dea bine la public”. Deci Viurel, kiss my ass pînă ți-o ieși pe nass!
Ăsta-i boul ăla umflat și împălăriat, cu meclă de scalpat, care tot împute aerul pe aici ? Ăla de beu alcoolul pentru degivrare, cu borcanul, de-ș făcu creierul terci ? Demiurgea, buey ? Dom prifesore și administratore de cefereaoă ? Nea Pecerilă Muilă și Șoptirilă prin cumul ? Marele întemeietor de partid național de belit pula la cal ? Tâmpitul de i-o trăgea salciei scorburoase, până se slobozea pe el ? Cretinul de-a consumat toată frecția galenică din farmacii, pe o rază de 50km, ca să se răcorească ! Prostovanul de-și lustruia nasturii de la veston cu scuipat, în buda trenului ? Psihopatoidul cu grave deviații comportamentale, care ne fute morții ? Grandomanul osânzos care se crede demiurg și erou ? Labagiul pe care l-a uitat bunică-sa la câcăstoare, în puterea nopții, de s-a cufurit pe el ?
ȘtergereCare-i bă, că nu pot distinge ?! Ăla de cere muie, cu insistență, toată ziua, de ni s-au terminat și stocurile de rezervă ?
Ăsta-i ! I-am găsit și pozele bărdăhănosului ! Greșeală mare, că tăt am borât (cu jet) pe ecran !
ȘtergereNu vă dau linkul, ca să nu vă stric această zi frumoasă de toamnă !
Să mă cac în pălăria lui de handicapat !
ȘtergereȘi noi și noi, dar să ne dea și pielea sulii înapoi!
ȘtergerePeleixul vine, vine, ascultaț aici la mine. Vio Cișu îl așteaptă ca ciușjdei proptit în poartă. Stă cu ochi-n depărtare să vadă poștașu-n zare. Poștaș care-o să-i aducă pensia mărită c-o sută. Însă nu-ș pierde speranța, că de nu zboară în Franța. Zboară-n Franța la ciori deală că rămîne-n pula goală, că nu mai are petrol și rămîne-n curul gol. Așteaptă de la nea Vasile, peleix de-un an de zile, însă așteaptă degeaba, c-a făcut și face laba. Nea Vasile l-a trădat, Cișu o pulă-n cur a luat. Mergi la Viana la produs și dansează ca un urs, să cîștigi cîțiva șilingi, sula noastră tu s-o lingi.
RăspundețiȘtergereĂsta da talent narativ ! Simplu și pe înțelesul tutulor, fără cuvinte și fraze sforăitoare, ce nimic nu au a spune ! Nici Rebreanu nu a reoșit o descriere mai completă a lu ION al Glanetașulu ! (a nu se confunda cu Dear ION-ăl din stația de beton, care e mult mai umil și-acu suge puțu la kamil)
ȘtergereBagă Durele, bagă, ca să loăm și noi o țâr de paoză !
RăspundețiȘtergereAcum e îmbarcarea.
RăspundețiȘtergereA avut o mica întârziere.
Grivei, ”cu Dumnezeu înainte și cu dracu-n coadă”! Vezi ai grijă la sopon! PS. Vezi că cureenii de sud mîncă și carne de cîine, că ăi din nord mănîncă sula...
ȘtergereAmin!
ȘtergereMăi omule, cu toate defectele tale, totuși te știam băiat cu școală. Tu mai pui preț pe toate rahaturile pe care le postează securanul matusalemic, sau ”idiotul ăla util” căzut în cap cu betoniera care scrie la UE, la NATO la mue? Auzi la idiot, să scrie la procurorul general. Blogul cintezoiului e un adevărat turn Babel, unde se vîntură în majoritatea timpului numai idioțenii și prostii, dar i se-vîrte contoarul și ”iese paraua” de pe spinarea fraierilor. Ba bufnițoiul îl mai și încurajează pe măscăriciul ăla de CIF, care la 5-6 ani de armată vrea și el pensie de cel puțin 3000 de lei. Citești și te crucești...
RăspundețiȘtergereAcum a început să ruleze spre piata de decolare.
RăspundețiȘtergereA anunțat că face vreo 4 ore jumate.
Iar acum o iei la ceok ! Așa, îmbarcat cum ești !
ȘtergereReddog/Grivei călătorește la cală, în cușcă, cu bagajele. Animalele n-au voie cu pasagerii.
ȘtergereReddog/Patroclea călătorește sedat, la cală, într-o cușcă de mahimo siguranță, că face urât ! Până a fo injectat, urla și lătra cât îl ținea botul: muie Dinamo !
ȘtergereMuie Dinamo🤣🤣🤣🤣🤣🤣
ȘtergereProstul nu.i prost ..destul daca nu.i si fudul....
ȘtergereLa tv...nu putea beli farurile
Are bani pîrnaiasul...si nu stie ce sa fava cu ei
Mita zilnica..1000 euro
Buey Țiuzare Biuzere, ar trebui să fii fericit că noi, vreo 5-6 de pe-aciulea, facem cît 20 de bezmetici de pe bloaga cufurezului. Și tu ai putea cîștiga câțiva șilingi acolo, că din peleics sula la urs. Numa fii atent la fisc măi tată, c-altfel o s-o belești cam toată!
RăspundețiȘtergerehttps://www.tiktok.com/@tommyx90/video/7032283480411229467?is_from_webapp=v1&item_id=7032283480411229467
RăspundețiȘtergereVezi-l și pe ăsta, Cerberii (the gate keepers):
RăspundețiȘtergerehttps://sitefilme.com/online/54860/
Vezi că nu Coilacu s-a lipit de sulă, ci Viurelul nostru. O ține îmbrățișată strîns la kept, că s-a îndrăgostit de dânsa. Din când în când o sărută și-o mângâie pe creastă.
RăspundețiȘtergereAm aterizat în Abu Dhabi! 😁✌️
RăspundețiȘtergereEști viu?
ȘtergereAproximativ.
ȘtergereȘtiți cine mai era în zborul asta?
RăspundețiȘtergerePiticania aia minune.
Credeam că ăștia așa care sunt mai pe opulenta zboară la business class sau first class.
Sunt la coadă la control pașapoarte.
Jur, când m-am întors am văzut piticania. 🤣
Îmi venea să zic, Oh viața mea, piei Satana și piaza rea. 😁
ȘtergereBuey Grivei, n-ai greșit cumva destinația? Poate-ai ajuns în cur eea și nu știi. Uită-te bine! Ghiudem fac ăia din tine.
ȘtergereMai rebut uman,homo sapiens fosilis de Vaslui,tu,mai starpitura,o vorba omeneasca nu prea stii sa spui? Sau te roade remuscarea si invidia ca mai ai de stat foarte putin printre cei vii si ai sufletul pustiu, mancat de molii si ftizie?
RăspundețiȘtergerehttps://newsweek.ro/opinii/despre-pensiile-speciale-ale-militarilor-cat-primeste-un-fost-pilot-fata-de-un-politruc-comunist
RăspundețiȘtergereAm văzut și fani ai Columbiei și Argentinei care mergeau în Qatar.
RăspundețiȘtergereAu fost în zborul asta București -Abu Dhabi
Asta e piticania minunata.
RăspundețiȘtergereEra cu tot cardul de prințese după el. 😁
Avea dreptate cineva mai sus când spunea că în spate sta Satana.
In fata stătea o superbă blonda cu sâni imenși.
Parca l-am văzut pe Dumnezeu când mă uitam la ea. 😁✌️
Doamne Iarta-Ma! 😇
https://youtu.be/lWZzlHQXhkQ
Seamănă leit cu tine și cu Ciș al nost.
ȘtergereCe mai abureste Dogul asta mincinos....
ȘtergereCredeam ca-l vad pe ..Minune..prin aero[port cum trage valiza cu role..cind colo ..el ne pune un videoclip
Mars ma ..tigane !
Taci bă prostule care ej tu bou cu țâțe, că are dreptate. De când te-ai dezlipit de salcie, te-ai lipit de pulă ! Și-o săruuuuuți...
RăspundețiȘtergereDa ci proști inculț...
RăspundețiȘtergereNoroc cu Demi Urgea dă Hurzâcani, care se stredoie să ne mențină, cât dă cât, în limite elevate !
Oare Viurea Ciucardea Ciripo, ia penzie de cariciopterist ? Or de politruc îmbâcsit la Pecerea, ca Zdorneanul ?
O ea pe aia den mijloc că -i mai groasă și bățoasă.
Ștergere@akord,curleone,doru serban mare betivan si prostanac de seama...
ȘtergereMai betivane cu preocupari de facut lustru la afet ,de scos si bagat tunul din biuta prin armata sau de pazit gaini moarte la Protan Codlea ca pensionar ce alte preocupari ai mai avut ca de betivan ce erai te cam transformasei in clapon si geaba stateai si miroseai tartitele gainilor moarte ca ''moarta ''ramanea si a ta, asa mi-a spus o brasoveanca, una Cirlan ca esti cam uratel si impotent,asa ca stay in crucea ma-ti ca ,inca, nu m-am legat de tine asa ca nici tu nu te da la supt la mine!
Vio este ora 5 să -ti dau cucul să mi-l lingi!
ȘtergereVio, este 7 si ceva, treci aciu, la pula mea, pune biuza, nu mai sta și suge vârtos din ea !
ȘtergereTu sa faci teste cu gainile tale si cu antrenamentul de mancat viermusi cand prajesti copanele de gaini putrede,vezi-ti de idiotenia si grobianismul din dotare si mai usor cu fanfaronada si emfaza de om cu stiinta despre tehnica deoarece esti un biet pion mediocru dar gomos! Nu te deranjez,nu-ti comentez ineptiile asa ca ...ocoleste-ma!
ȘtergereAkord, dacă nu l-ai văzut, cu actori ”originali”:
RăspundețiȘtergerehttps://magazinweb.net/niciun-final-intrevazut-no-end-in-sight-2007.html
Daca vreti sa .l vedeti pe fb..pe Dogul de puscarii..cautati ION ANDREI..stema monarhista la profil
RăspundețiȘtergereSau Ion Marin
ȘtergereCezar
RăspundețiȘtergereChiar nu am mințit.
A fost în același zbor București-Abu Dhabi
L-am văzut la coadă la control pașapoarte.
Azi am vizitat un pic orașul Abu Dhabi.
RăspundețiȘtergereȘi tot astăzi plec la Dammam-Arabia Saudita.
Sunt multi fani mexicani pe aici.
Poarta inconfundabilele sombrero.
Vezi sa nu intorci capul dupa vreo cadana ca aia te scopesc imediat si te trimit direct la...PROTAN.Distractie placuta si sanatate!
ȘtergerePe aici e mai relaxata treabă.
ȘtergereIn Arabia Saudită e dura cu toate că în ultimul timp s-au mai deschis un pic in unele privințe.
Nu toate țările arabe sunt la fel.
Azorel, tu să nu dai din buci defel. Că vine vreun beduin și-n cur ț-o bagă puțin.
ȘtergereDa, cam asta e politica, plină de idioți și idioate...
RăspundețiȘtergereAi văzut documentarul ăla cu ovreii, ”Cerberii”? Uite, mai ia și vizionează și documentarul ăsta-în caz că nu l-ai văzut, subtitrat în Ro, Restrepo, unde amerlocii se bat în Afganistan cu talibanii crescători de capre conduși de ciobanul nostru șef Cezar.
RăspundețiȘtergere=======================================
https://magazinweb.net/film-restrepo-infern-in-afganistan-restrepo-2010-subtitrat.html
Băi Cezarianus, nu era mai simplu să postezi link-ul cu pagina de FB a lui Grivei? Ne tot plimbi aiurea pe NET, ciumpanzeule!
RăspundețiȘtergereSory...l.am blokat si nu.l mai vad
ȘtergereDoamne ce usurare
Ps.
.tu.va in gît de putori vreti totul in mîna si voi doar sa duceti la gura...
.
Baaa..ce le.am zis.oo...putorile drakului.....cu Akordeon in frunte
Ștergere🤣🤣🤣😜🤪😝🤑🤑😝🤪😜😜🤪😝🤑
Veche si copilaroasa ..Akordeoane....pentru tine buna..!!!
ȘtergereO fi copilaroasa da daca ii "radea" ciumpan/zeu pe tonti nu mai vedeam noi filmul
ȘtergereDemi Urg de Urziceni, să-m dai ceok în bumburel !
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAm aterizat în Dammam-Arabia Saudita.
RăspundețiȘtergereLa control pașapoarte era o doamna sau domnisoara (că n-am intrebat-o, am zis sa nu mă bag in seama prea tare de la inceput) din aia cu cearceaful in cap.
I se vedeau doar ochii.
In fata mea la control pașapoarte era un grup de fani polonezi.
Faza tare e că venise și un grup de ruși și se uitau cam urat la polonezi. 😁
RăspundețiȘtergereUra asta ne mănâncă.
Am putea trăi în armonie pe minunata noastră planeta. 😁
Mai ales daca s-ar da ajutoarele.
Tare faza, tare de tot !
ȘtergereAm luat un sim pentru telefon de la VirginMobile. ❤️
RăspundețiȘtergereDa” o sulă de beduin în kur, să nu-ț cadă bernevecii, n-ai loat pînă acum?
ȘtergereDa pula la camil a supt la tine, mei ?
ȘtergereBăi goozarilor, citiți de-aciulea poziția societății țivile, față de miliție, pîrnăiași, USR și armată:
RăspundețiȘtergere-------------------------------------------------------------------------------
https://www.bzi.ro/analistul-politic-h-d-hartmann-pentru-dezbaterea-zilei-in-productia-media-bzi-live-majorarea-pensiilor-romanilor-alaturi-de-suveranitatea-tarii-reprezinta-cea-mai-fierbinte-si-de-interes-te-4595022
https://youtu.be/-LikS39rW9A
RăspundețiȘtergereBaga.l in pizda ma.sii pe Daogaru...
ȘtergereUITATI CUM MINTE SI ACOPETRA PROBLEMA CU COLB..UN MARE..VORBITOR PE LA tV..bALACEANU..
RăspundețiȘtergereREALIZATI DE LA CINE ASTEPTAM NOI REZOLVAREA DEZIDERATULUI ..LA SITUATII JURIDICE EGALE / PENSII APROXIMATIV EGALE...!
De la voi..a pornit..nenorocirea..futu.va in gura de nesatui..
RăspundețiȘtergerePe-un crampei de net
RăspundețiȘtergereMandru,desuet
Sade-un blog discret
Al serviciului secret
Si propaga cu emfaza
Bolmojeli de kakareaza
Sustinute cu fervoare
De un nene oarecare
Ce ii spune nopti si zile
Onorabile si sire
Vorbeste de L..119..porkule care a venit si datorita noua dupa 164
RăspundețiȘtergereUnde eram acum cu cuantumul..pe contributivitatea
1. Akordeoane, dacă ai postat pe blogul sekuranului din link-ul de mai sus, terebuia să postezi și chestiile alea cu melțienii și cu judecătorii;
RăspundețiȘtergere2. VĂ Kișă pantera roz, bă cioricodelule, puteți să vă duceți și în pulă cu liftul că nu veți vedea nici un și lingi în plus la pensie, mai ales cu escrocul ăla de Goozaru/Zdrongaru, făcut din istoric civil, peste noapte (datorită lui socru-su fost șef al Trupelor de Grăniceri) coilinel, care are în plus față de tine, un biet idiot ce ești, 50% în plus la pensie, pentru faptul c-a fost scripcar (membru al ălora cu creația și procreația). Kișă, află că în 2009 am fost printre primii 3 indivizi care a înființat o filială SCMD undeva la mama dracului în țara asta. Cînd a venit lățosul/Zdrongaru la înființare, a venit și cu un alt escroc, Apostol, finanțist, pe care-l cunoșteam și cu care lucrasem pe vremuri, (nepot al lui Vasile Apostol locțiitorul șefului SMFT) și care fusese băgat în fel de fel de combinații dubioase cu banii de cercetare științifică de la ACTTM (Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare de la Clinceni). Băiatul, a lucrat 1 an 2 și pe Academia Tehnică Militară (ATM), după care și-a tras vilă la Băneasa. Kișă. îl cunosc și pe col. ing. de tancuri și auto Arniceru, cu care ai vrut să faci partid politic. Mustăciosul era băiat simpatic nu ca tine și a avut noroc de faptul că tac-su era profesor la catedra de Tancuri și Auto din ATM. În concluzie, Kișă ia de te kakă, dă-i cu pumnul și dupe aia bea și apă!
3. Am mai spus-o, dacă nu o spun, da-v-aș la cur cu săpun, că cei mai frumoși ani ai mei au fost primii 3 și ultimii 5 cinci-Cezar sula sî mi-o lingi. Ultimii 5 au fost undeva sus de tot, da-v-aș kuku pe la bot, undeva în M100, dracu-n kur să vă fută. Problema care se punea și atunci, acum vreo 14-15 ani, era că nu ”e bani”. Se asigurau strict salarii, pensii și utilitățile (telefon, gaze, asigurări auto etc.) , deci nu vă așteptați acum cînd cumpărați fiare vechi de la amerloci și alții și prețul KW a crescut, ca să vă crească pensia, tu-v-aș în gît să vă fut.
4. Akord, îți eram dator cu un răspuns cu MARF (Mașina automată de reglat focoase), SPO-grupul electrogen, CCD-cutia centrală de distribuție, KS- 19/tunul a.a. cal. 100 mm, AB 16 grupul pe benzină de pe Vaza și altele. Poate îi cunoști: col. Dinu șeful AA Armata a 2, gl. Maftei Alexandru, gl. Nicolae Marinel, col. Pîslaru Ion, col. Demian Rudolf Valentin și col. Frîncu (morti, Dumnezeu să-i ierte), Ciurlic, Botea, Donea...
5. Așa deci și prin urmare, iar o să primiți de la guvernoi în kur o pulă tare. Vă spusei, că voi/noi, varșoviștii nu mai contați/contăm. Hop, hop, că la ceok o luăm. Începînd cu Vio Kiș ce-i place să facă laba în tufiș ți terminînd cu Cezar Maimucea care ne cară la toți crucea.
______________________________________________
Hai norok și s-o luaț cu tonți-n ceok!
🤣🤣🤣🤣🤣🤣
ȘtergereBine ca i.ai pomenit inmormîntat pe toti
BASTANE!
Răspunsul este simplu.
RăspundețiȘtergereCu cei 12,5% majorare a punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2023 am fi avut cuantumul pensiei, DUBLU fata de cel pe care îl avem acum in plata.
Ok...Nikk...😀😃
RăspundețiȘtergereCezărikă, bă pulikă, vai de kurul tău de nătărău! Eu am mîncat armata pe pîine, așa cum spunea și Mojiu, în ciubote/cizme, nu ca tine sau Kișă. Cînd îți spuneam că din școală și pînă la penzie am avut numa foncție de lt. coilnel și coilinel, n-am glumit, pupa-m-ai între buci nițel. Și ca să-ți mai spun ceva bun, ce te va face șă-ți iei o funie și-un săpun și să te-agăți de-un crak de prun, află ce cea mai bună lege a pensiilor militare a fost Legea 164, să-i suji kuku lu băiatu. De ce a fost bună? Pentru că acolo nu aveai OSKAR-uri și alte kăkaturi adăugate în ultimele 6 luni cum este acuma. Aveai grad, gradații, funcție, IC (indemnizația de comandă) și SM (salariul de merit). Atît și nimic mai mult. Ce să-ț fac dacă n-ai fost la ”teatre”, că azi aveai încă 1000 de lei la pensie? Vai de sula vostră de neterminaț...Avea dreptate Moș Kaliku suge-i-aț de zor flintiku.
RăspundețiȘtergereDaaa..grasulee...AVEAI PE UUUULTIMA LUNA..NESIMTITILOR...V.AM STRICAT JUCARIA
ȘtergereKISS..ACORDEOANE SI MOI..!
Si Nikk...scuze
ȘtergereHaita de maidanezi..cum ne.a botezat mos Kalicu..cu umorul lui..involuntar!!
Numai idioții pun botul la prostiile cufurezului/căcărezului, sekuranului, care și-a ales numele blogului ”huhurez” și nu ”bufniță” ca cei de la SRI și care au ca avatar/emblemă o buhniță. Pe vremuri, sekuricii, ca alde ”huhurezovicii”, erau racolați din producție de la strung, lopată sau din facultăți, ba unii, ingineri, medici, profesori, cei cu ”școală” erau activați și făcuți ”organe” mult mai tîrziu, pe parcursul ”carierei” lor de stigleți. Aveț grijă mare la sfaturile mîrletelui ăstuia care de-a lungul timpului, prin sfaturile sale mai mult sau mai puțin ”interesate”, i-a băgat pe mulți la pagubă prin sălile de judecată. Gata, vă la las să vă odihniți pe coadă, să intrați în UE și să nu mai luați de la escroci mue!
RăspundețiȘtergerePeSe: Păi dacă Huhurezovici- pupa-m-ar în karici, înainte de a fi și el melețean a fost în cîmpu muncii ca țivil vreo 20 de ani înainte de 1989, activat după, normal să-i convină contributivitatea. Un măscărici periculos, care joacă ba cu PSD, ba cu PNL, dar la care, cei mai ”slabi de îngeri”, gen Kișu, pun botu.
ȘtergereCică vine peleixul, fix la ora doo cînd mă înbeliț la oo. Nu disperați că în cur înd în buci o să-l luaț.
RăspundețiȘtergereNu prea cred in sirul de minciuni pe care le debitezi pe aici referitoare la activitatea ta.Spui ca te-a cacat ma-ta colonel si asa ai ramas pana la pensie dar din pozitia si vocabularul folosite aici nu cred ca ai fost mai mult de sergent cu diagonala adunat de prin Copou in timp ce faceai bisnita cu ciorapi de relon.N-am citit o vorba buna, un sfat de om cu toate tiglele pe casa de la tine sau ne scrii ,internat fiind, de la Socola?
ȘtergereOricum ar fi ,eu,sincer,pentru prestatia de pana acuma ,te bag in pizda ma-ti si chiar doresc ''sa parasesti sistemul'' asa,fiindca esti inutil ,daunator si retardat consumanda din fondul nostru de pensii.
A mai picat un avion..pe o casa
ȘtergereDaca nici in asta nu.i Dogu..imi bag pula in clopotul lu Gauss si in teoria probabilitatilor..cu care m.a chinuit un prostovan la studiul..aritmeticilor superioare
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
ȘtergereTi.a zis.o maestrul Kiss
Hacademia..tot la ..Frunze..???
Auzi Boso..asta de are paduchi lati la o|o si tot vrea sa-l scarpine unul altul..!!
ȘtergereCu regret iti zic..oi fi fost tu mare ..din intimplare..dar prea DESTEPT NU AI FOST...
Cum sa te pui maa in slujba unui JEG precum DAOGARU...cum sa pui ma umarul la un SINDICAT..al PENSIONARILOR MILITARI 3 sferturi militieni securani ochiul si timpanul..
PENSIONARI...SINDICAT...realizezi...grosolania si prostia..
Astept sa pui mina pe DEX..si sa ne..explici...
A stiu frica sa nu va barbiereasca...prin disparitia infamei legi -164
Apropo NE SPUI CU MINA PE INIMA TA CARE VORBA LU KISS..MAI BATE AZI.....MIINE....CAM CIT AI CISTIGAT PE CONTRIBUTEALA PE L- 119 ???
Sa nu minti caci am statistica....
CONCLUZIE INDUBITABILA..
ȘtergereSi tu esti vinovat ..pentru ceea ce ne intimpla..
Stai ascuns acolo sub pavaza L-119 Contributiva si critici COTRIBUTIA....
Sper sa nu mai lasi multi ca tine in urma..urita..specie de rumegatori...!!
Un dobitoc cu patru clase si cu ''origine muncitoreasca''promovat de PMR(Partidul Muncitoresc Roman) -un dobitoc sadea !
Ștergere..pentru ceea ce ni se intimpla..
ȘtergereEu cel putin AM TAVALIT-O PE DISTINSA" E.C. " DE I-AU SARIT TOATE PENELE....
ȘtergereEugen Pirvu
RăspundețiȘtergereAm mai spus, pensionarii militari nu contrează în logica electorala. La numărul pensionarilor militari și dacă ar vota toți cu un singur partid, ar însemna undeva la 0,6 % din total cei cu drept de vot. Grosul voturilor vin de la bugetari, cărora s au găsit resurse sa se mărească salariile și la pensionarii civili sa zicem asa, sunt 4 milioane și ceva, faceți un calcul, și îmi veți da dreptate. Atâta timp cât în cele mai înalte funcții din sistemele militare ajung oameni numiți politic nu pe criterii de competenta, aceștia nu vor face nimic pentru cei trecuți în rezervă. Numai gargara ieftina de partid. Vine 1 decembrie, ia sa vedeți veterani aduși pentru poza, ia sa vedeți politicienii cum se gudura pe lângă sleatca de generali, făcuți asa cum spuneam mai sus, cu discursuri sforăitoare de ce grija ai ei de armata tarii, care pas cu pas au distrus o. Atunci, ar fi momentul, dacă au singe în instalație ca acei ce stau în fruntea armatei, ca de condus cu conduc nimic, sa refuze participarea, la fel și cei invitați dintre rezerviști, și ar fi bine de organizat un protest al tuturor militarilor rezerviști în acea zi. Părerea mea.
Salve Camarazi.
RăspundețiȘtergereAstăzi vizitez orașul Dammam.
Pe aici cu carca sunt indienii, filipinezii, pakistanezii, cam din zona aia.
Băieții in cearceafuri albe se plimba și dau ordine.
Fetele in cearceafuri negre merg regulamentar la juma de metru in spate.
La noi îmbrăcat în alb e actualul CEO al BOR.
Ma,tu sigur te-ai dus cu secta in escursie ,sa fie o noua ''Cruciada'' impotriva musulmanilor?
ȘtergereAsta oricum era zona lor.
ȘtergereCruciatii aveau treabă mai la nord la Ierusalim și in zona aia.
Pericolul vine de la ăștia care muncesc pentru ei acum.
ȘtergereViata buna te moleșește.
Dogule..ai ratat si avionul asta de pica pe ..case ??
ȘtergereMai incearca cu unul.....
🤣🤣😂🤣😂🤨🤪😝🤑🤑😝🤪😜
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereJumatatea lui cinci...pumnul strans si degetul mare scos la mijloc, daca suntem blegi si nu iesim in drum sa ne cerem/facem ''direptate! Gruparile astea mafiote numite partide ne urasca si ne considera paria societatii=ne calca,efectiv, in picioare si drepturile si demnitatea!
ȘtergereSuji pula, instigator împuțit !
ȘtergereCu tine nu mai am ce discuta mai scursura umana.Du-te dracului de mortaciune!Sa-ti moara familia de nemernic!
ȘtergereDiscut eo cu tine. Cum te prind, cum ț-o trag în mestecătoarea de fekale ! Jiup-jiup !
ȘtergereLas că te deznărăvesc eo, ca să te mai iei de viața oamenilor, așa cum sunt ei, mai proști, mai urâț, mai săraci ! Și să le fuț tu toate neamurile, instigator împuțit ce ej !
SICTIR !
Si hop..hop...SLUGOIUL LU ZDRONGARU...O LUA ADÎNCA LA CEOK
RăspundețiȘtergere🤣🤣🤣🤣🤣😜🤪😝🤑🤑😝🤪😜
Buey, da câț coilinei steț buei p-aciulea, că numa oleacă lipsii d-akeas (sarcini de serviciu ce nu suferă amânare) și văd că Vio Kișă tăt (devenit , mai nou, Demicurul) v-o cam dă la ceok, la tăț ăjdea de și-i închipoie el coilinei !
RăspundețiȘtergerePeseu: auz la baragladina împuțită*, de transpiră numa untură, citez: daca suntem blegi si nu iesim in drum sa ne cerem/facem ''direptate! , încuiat citatul !
Păi bă boule care ej tu instigator împuțit, când a fost să ieșim, și am ieșit o parte, prin 2016-2017, după ce ai mâncat o găleată de câcat ca să merjem la luptă, te-ai ascuns dupe perdea la pizdă la nevastă-ta și ai râs de noi, zicând că tu nu te amesteci cu idioții !
Zgura mă-tii de profitor, știi să instigi, numa ca să iasă alții ca să-ți ceară ție drepturile !
Instigator împuțit !
Glosar: * Viureaoa KIȘătoare ce pute a câcăstoare !
Puti a mort, este ultima data cand iti mai raspund! Javra spurcata!
ȘtergereAcest grobian..pe care.l maninca paduchii lati..si roga in permanenta sa.l scarpine cineva..a avut si inca mai are o misiune pe acest blog..similar mares..tulumbarul M si multi alti netrebnici care rontaie cuantumul avantajos de pe L..119 Contributiva...sau sînt beneficiari ai jafului facut de Ciuocanul..in beneficiul..masei de manevra
ȘtergereL.am lasat sa se desfasoare caci cel mai bine este sa.ti tii dusmanul aproape...
Acum ar trebui sa.i cîntam cu totii..
S.au blokat doua fortonase..nu.i bai
Scoate limba si beleste ochi..nu.i bai
Pina si paduchii lati..au rupt.o la fuga..nu.i bai
Portile iadului sint deschise
E bai...cu smoala..
ȘtergereLasă bă Viurică Pecerică Șoptirică KIȘulică kestiile cu puți a mort și alte alea alea, că nu impresionezi, decât cu osânza ce-o transpiri prin toți porii !
ȘtergereAșa că, mai bine, ia ne povestea tu frumos cum mâncai câcat, pe cele bloguri, ca să ieșim noi la lupta cea mare, cu mic cu mare, ca să ne cerem drepturile și alea alea, că numai așa avem nuș ce șanse și bla blauri ! Iar cân a venit zioa mitingului ai stat frumușel akeas, la pizda nu nevastă-ta, ca să nu-ț înghețe țâțolinele prin Piața Victoriei ! Râdeai ca un buhai, la cât de proști ieream noi, ăi de ne-or înghețat mucii, ca să ne cerem drepturile !
Zgura mă-tii de împuțit, că avem și dovada !
Javră ej tu, cu tot neamul tău bă rahat cu oki ! Politrucul dreaq, mai ai și tupeu să te dai cumandur cu sfârlează-n cur !
Buey Pecerică Șoptirică, merji pe foale, că apa-i mică !
Confirm 100/100 cele spuse de domnul de mai sus.
ȘtergereBăi Țiuzăre Luzăre, singura mea misiune, pe acest blog, de prin 2012 încoace, este să-ț dau muie veșnică !
ȘtergerePrecum vezi, nu am nicio treabă cu penziilii, cu coantumurilii, cu contributivitatea, cu neterminații (?), cu terminații și cu alte rahaturi molfăite la foc automat pe alte bloguri de rahat de specialitate ! Se pare că tu ej singurul căcănar de p-aciu ( copia în oglindă a tâmpitului de pe bloaga cacarezului, de-ș zice CFI) care o tot fute cu peleixurile. A mai fost un idiot, ăl de KIȘă tot, care ne ținea la curent cu marile realizări ale lui Nea Vasile verticalul, de ne amenința în fiecare zi că, în nici doo luni, stem ca și reparaț ! Curgeau bunăciunile ca la Niagara ! Iar tu, ceobârloi prost, îi și ventuzai găozul ! Te avertza lumea să nu te arunci ca rața la flegmă, da tu nu și nuuuu, Betmen, Betmen !
Deci, Luzărake ia o muie cu lamuie, ca să nu-ț hie greață !
URA !
Trăească șăfu blogulu ArMUIA !
Băi căcărează cezărează, ia de aici texte de grobian, bă !
Ștergere==========================
rambo202114 februarie 2022, 17:12
@Capitane criminal,te vad tare putintel la minte,ai un vocabular redus si primitiv, la vreo judecata abstracta nu ai cadere.practic esti un munte de prostie pe care si Himalaia il invidiaza.Cum crucea si altarul ma-ti ai ajuns ofiter mai retardatule? Ai biblioteca acasa, ai citit vreo carte la viata ta?
Fac ceva pe mormintele celor dragi tie si cred ca ar fi mai nimerit sa iesi odata din sistem ca faci degeaba umbra pamantului.Mi-e scarba de cate ori trebuie sa ma confrunt cu tine, imi vine sa vomit, spurcaciune umana!
==================================
Autor: KișA Viurea
Cine-i grobianul, buey ?
ȘtergereIa d-aciule, inteligență demiurgică, a la Viureaoa KIȘuleaoa, marele cumandur cu sfărleaza-n cur , de-ș permite să-i înjure pe toți
============================
rambo202119 iunie 2022, 11:22
Pai zoofilul asta adventist de reddog isi fute cateaua nu nevasta si are si caine caruia ii suge pula , trei javre si toti trei ,parnaiasul tanjeste dupa clipele cand la dusul inchisorii umbla cu punga cu sapun si arunca cate unul pe jos ca atunci cand detinutul se apleca sa-l ridice el sa-l execute pe la spate ,iar cand nu i se mai scula ii chema la gratii si le sugea pula nespalata plina de bube si de branza mucegaita!
========================
Autor: Kișă Tăt din Hurzicani
Nici ăsta, de-ș vede de treaba lui, n-a scăpat de spurcatul din Hurzicani !
Ștergere================================
Demiurgul21 noiembrie 2022, 00:35
@akord,curleone,doru serban mare betivan si prostanac de seama...
Mai betivane cu preocupari de facut lustru la afet ,de scos si bagat tunul din biuta prin armata sau de pazit gaini moarte la Protan Codlea ca pensionar ce alte preocupari ai mai avut ca de betivan ce erai te cam transformasei in clapon si geaba stateai si miroseai tartitele gainilor moarte ca ''moarta ''ramanea si a ta, asa mi-a spus o brasoveanca, una Cirlan ca esti cam uratel si impotent,asa ca stay in crucea ma-ti ca ,inca, nu m-am legat de tine asa ca nici tu nu te da la supt la mine!
=========================
Autor: cumandur cu sfârleaza-n cur Viurea Pecverea SăKIȘă
Peseu: mai vrei, bă prostake ?
ȘtergerePăi spune și domnia ta, nu trebo umplută muia spurcăciunii KIȘătoare cu pulă, fără număr, fără număr ?
Da tu, bou cum te știu, te arunci ca broasca în bordură !
10.000 de pensii din justiție cu pensie medie de 21.000 lei/lună = 210.000.000 lei/lună = 2.520.000.000 lei/an = aprox. 504.000.000 Euro/an.
RăspundețiȘtergere=================================================
210.000.000 lei/lună de la justiție împărțit la 3.500 lei/lună de la apv-iști = 60.000.
Deci 10.000 pensionari de la injustiție au pensii cât 60.000 de pensionari din MApN.
===================================================
Oare cine sunt ”specialii”?
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereLipsește pocăitul de Grivei!
ȘtergereCirculă pe canalele moderne de comunicare. Nuș cine e autorul. Nu se cunoaște sursa materialului/articolului (?). Probabil ați primit și dintre voi așa ceva și aveți mai multe detalii.
RăspundețiȘtergereIl postez, exact așa cum l-am primit, prin redistribuire, de la un cetățean.
Poftă mare ( Viurică, să mă caț între kicioare)
=========================================
O corupție înspăimântătoare a clasei politice și militare, despre care mulți istorici autohtoni se codesc și în ziua de astăzi să vorbească răspicat, a stat la baza celor mai mari catastrofe trăite de poporul român în istoria sa: perioada Primului Război Mondial. Cu 680.000 de morți (din care 430.000 de civili) dintr-o populație totală de 7,6 milioane, țara noastră a suferit cele mai grele pierderi umane raportate la numărul de locuitori dintre toți participanții la conflict, cu excepția Serbiei și a Turciei. Asta, deși România luptase efectiv doar o lună și două luni din cei 4 ani și aproape 4 luni, cât durează întregul conflict. Cauzele acestui nemaipomenit dezastru au fost amplu dezbătute în epocă și au dus la un cutremur pe scena politică, însă au căzut treptat în uitare. Azi, aproape nimeni nu mai vorbește despre politicienii și generalii care au furat banii pentru arme, muniție, haine și mâncare, apoi au cerut poporului să moară „pentru patrie”, trimițându-l efectiv cu pieptul gol în fața tunurilor și mitralierelor inamice. De fapt, drama din perioada 1916-1918 este, dintre toate marile încercări traversate de poporul român în istoria sa, cea mai dură lecție pe care o poate primi o națiune care ajunge să fie condusă de hoți și proști.
În luna august a anului 1916, Guvernul României decreta mobilizarea generală. Țara intra în Primul Război Mondial, iar toți bărbații valizi între 18 și 60 de ani erau chemați la oaste, să făurească „prin puterea armelor” idealul național al reîntregirii. Din totalul de 7,6 milioane de locuitori ai regatului, circa 505.000 aveau să alcătuiască armata de operațiuni, iar alți aproape 300.000 serveau în diversele structuri militare.
Doar 4 luni mai târziu, dintre cei 800.000 de mai sus, în Moldova intrau, risipiți pe drumuri, desculți, flămânzi, înghețați și fără arme, numai 194.000. Restul pieriseră, fuseseră luați prizonieri sau dispăruseră fără urmă.
Pierderile erau șocante. Ministrul britanic de Externe, Arthur Balfour, caracteriza războiul purtat de români ca fiind „o incompetență la limita crimei”. Ce se întâmplase, de fapt, în România?
Corupția, principalul motiv al dezastrului în care, pe parcursul a aproape doi ani, a murit aproape 10% din populația României – o notă de subsol în istoriografia oficială.
Istoriografia autohtonă enumeră un mănunchi stufos de cauze mai mult sau mai puțin reale, iar la loc de cinste sunt puse „trădarea” aliaților care nu și-ar fi respectat promisiunile, conjunctura ghinionistă, lipsa de experiență a trupelor, arhitectura geografică defavorabilă a granițelor, industria incipientă.
Dedesubtul tuturor, bine îngropată sub noianul scuzelor, se ascunde însă realitatea corupției devastatoare dublate de o incompetență a conducătorilor țării care i-a cutremurat până și pe observatorii străini.
Generalul Dumitru Iliescu, omul de casă al familiei Brătianu, a fost numit adjunct al șefului Marelui Stat Major, dar a condus de facto armata până în noiembrie 1916. Simbol al corupției și incompetenței, Iliescu s-a îmbogățit, practic, peste noapte după numirea în fruntea Armatei. A fost destituit la cererea generalului Berthelot și exilat pe un post călduț, la Paris.
Ștergere(…) Guvernul și Marele Cartier General de la început, generalul (Dumitru – n. red.) Iliescu – a fost inconștient și nepregătit. Singura grijă a Guvernului fuseseră furturile și afacerile. Compoziția lui era de imbecili și oameni de paie, pentru ca Dinastia să poată fura și dicta cum va vrea. Ce hal de oameni de stat! Unul fură și alții suferă. Cred că poporul îi va ține minte în viitor ca să-i aleagă din nou în Parlament și în capul țării! Generalul Iliescu va trebui adus ca șef al Marelui Stat Major sau ca ministru de război, fiind așa specialist în furturi și conducere”.
Jurnalul căpitanului Gheorghe Garoescu, comandant de companie, participant la bătălia de la Mărășești, 5 decembrie 1917.
România a început războiul, în 1916, cu o armată numeroasă. Cele 23 de divizii de infanterie erau însă prost echipate și instruite, cu armament pestriț și vechi, iar deficitul de ofițeri inferiori și subofițeri era masiv.
La fel ca și azi, la începutul anilor 1900 în armata română se promova pe bază de vechime și de pile. Ajunseseră colonei și generali tot felul de personaje incompetente, corupte, impostori și oameni de partid. Cei foarte puțini avansați pe merit în grad erau marginalizați.
Comandamentul Armatei române în preajma Primului Război Mondial: plin de titluri, decorații, medalii și îmbogățit peste noapte înainte de intrarea în luptă, s-a transformat „într-un stol de vrăbii” când a înfruntat inamicul.
Pe hârtie, conducerea armatei române părea că stătea bine. Erau oameni cu studii militare la Viena, Torino, Berlin sau Paris, unii se lăudau cu tratate teoretice, alții erau profesori apreciați la Școala Superioară de Război. Dar începerea luptelor, în august 1916, a arătat că, de fapt, toată această șleahtă – mai puțin câteva excepții pentru care degetele de la mâini sunt suficiente – nu valora nimic. Perioada neutralității din 1914-1916 fusese irosită de conducerea armatei române. Schimbările fundamentale de tactică survenite pe câmpurile de luptă în Primului Război Mondial n-au fost studiate și însușite de ofițerii români puși pe căpătuială.
Până în preajma intrării în război, comandanții au folosit concentrarea pentru instrucție a trupelor ca să-și umple buzunarele. În loc să fie pregătiți pentru luptă, soldații – în proporție copleșitoare țărani analfabeți – erau folosiți ca mână de lucru ieftină, pentru a executa diverse lucrări pentru care comandanții lor își luau șpăgi grase. Ofițerii eliberau permisii și învoiri pe bandă rulantă, contra mită.
„Societatea românească fusese profund marcată de anii petrecuți sub stăpânirea otomană coruptă. Românii aveau o zicală: «Peștele de la cap se împute». În România, aproape totul era de vânzare: funcții, diplome, pașapoarte. Așa se face că un jurnalist străin care a încercat să schimbe banii pe cale legală și nu pe piața neagră a ajuns să fie aruncat în temniță de poliție care a crezut că era implicat într-o escrocherie de mare finețe. Fiecare contract guvernamental venea la pachet cu cota sa de mită. Deși România era o țară bogată, cu agricultură extraordinară și, până în 1918, cu o industrie petrolieră în plin avânt, ducea lipsă de drumuri, poduri și linii de cale ferată pentru că fondurile alocate de Guvern în această direcție erau adesea deturnate și ajungeau în mâinile unor familii precum cea a lui Brătianu. (…)
ȘtergereRomânii erau napolitanii Europei Centrale. Atât femeile, cât și bărbații adorau parfumurile tari. În rândurile aristocrației, femeile se fardau puternic, iar bărbații ceva mai discret, dar suficient de mult încât autoritățile militare să fie nevoite să intervină și să restricționeze utilizarea cosmeticelor în rândurile ofițerilor de rang mai înalt. Chiar și după intrarea României în război, observatorii străini au fost scandalizați să vadă ofițeri „plimbându-se de colo până colo cu chipurile pictate, în căutare de prostituate sau făcându-și avansuri unii altora”.
Margaret MacMillan, „Făuritorii păcii, șase luni care au schimbat lumea“.
Însă cea mai gravă situație a fost în privința înzestrării pentru război. Generalii și coloneii, mână-n mână cu politicienii din Guvern, au devalizat, pur și simplu, bugetul de achiziții. Nicio comandă nu se dădea fără comision. Contractele erau fie păguboase pentru bugetul public, fie tărăgănate până când picau, dacă firmele nu „se prindeau” despre ce e vorba și nu „cotizau” la comandanții Armatei și la miniștri. Așa s-au pierdut numeroase comenzi de armament, tărăgănate de comisia de achiziții condusă de colonelul Rudeanu până când a început războiul și guvernele țărilor respective au suspendat orice exporturi.
Colonelul în rezervă Remus Macovei a surprins, în articolele sale din Revista Art-Emis, dimensiunea incredibilă a jafului. Holurile Ministerului de Război, relata presa vremii citată de col. Remus Macovei, gemeau de șmecheri, afaceriști și profitori care „combinau” cu comandanții Armatei. Se fura de peste tot: la cai, la furaje, la cartușe, la pânza de avion, la stofa pentru uniforme și încălțările pentru soldați, la bucătăriile de campanie și la hrana pentru soldați.
Acest jaf a continuat fără nicio rușine și limită inclusiv după intrarea în război. Colonelul Rudeanu, șeful comisiei de achiziții, a intrat în vizorul generalului francez Berthelot, care observa cu uimire că ofițerul comandase în Franța cu totul și cu totul alte lucruri față de lista pe care o stabilise conducerea armatei în România. Berthelot l-a sesizat asupra golăniilor făcute de Rudeanu pe ministrul de Război, Vintilă Brătianu (fratele premierului Ionel Brătianu), fără să știe că, de fapt, totul se făcea cu acordul și sub comanda liderilor liberali din fruntea Guvernului.
Memoriile generalului francez sunt, dealtfel, o foarte bună sursă de informare cu privire la ce au făcut și cum s-au comportat, în realitate, elitele politice și militare ale României în Primul Război Mondial. Iar concluziile nu sunt deloc măgulitoare. Furios, Berthelot îi descrie în repetate rânduri pe conducătorii țării drept niște hoți fără onoare și cuvânt, niște „indivizi fără caracter”. Guvernul “este deplorabil și se gândește doar la interesele sale”, în timp ce ofițerii „sunt primii care dau exemplu negativ”, iar “simțul datoriei este o necunoscută pentru ei”. Aceștia „s-au transformat într-un stol de vrăbii” la primele lovituri de tun, mai relata francezul.
Sediul Marelui Cartier General de la Periș, în toamna lui 1916, era înțesat de ofițeri mai mult sau mai puțin cu treabă. Ministerul de Război gemea, de asemenea, de sute de ofițeri care se fofilau de prezența pe front și învârteau diverse afaceri cu furniturile pentru armată.
ȘtergereRemarcabil este că atât generalul Berthelot, cât și ceilalți ofițeri francezi din subordinea sa, precum și comandanții ruși și ofițerii inamici (germani) au avut numai cuvinte de laudă față de soldații, subofițerii și ofițerii cu grade inferioare din Armata română. Considerați rezistenți, loiali, curajoși și patrioți, aceștia erau apreciați pentru calitățile lor combative care contrastau violent cu cele ale elitei cleptocrate, lașe și incompetente.
(…) Ce soldat bun avem! Ce bună plămadă pentru oștirea minunată ne-a dăruit Dumnezeu! Unde sunteți voi, oamenii mari conducători? Dați-ne încălțăminte, îmbrăcăminte, hrană și unealta (arme – n. red.)! Dar voi sunteți departe. Ispășiți și voi păcatele voastre. Ani întregi ați furat și ați lăsat ca oameni străini să-și bată joc de țara noastră. Ochiul vostru n-a vegheat pentru binepe patriei și oștenilor săi”.
Jurnalul locotenentului Alexandru Madgearu, Regimentul 10 Infanterie, Brigada 11, Divizia 6, Corpul III Armată, 22 noiembrie
Așa s-a ajuns ca generalul Gurko, șeful STAVKA (Marele Stat Major al Armatei ruse), să-i spună generalului Berthelot că este „mai român decât românii”. Francezul a fost cel care, în primăvara lui 1917, s-a bătut ca un leu pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și a alimentației soldaților români tocmai cu Guvernul țării lor. Abandonați de propriii lor conducători, militarii români ajunseseră „niște schelete”, relata îngrozit Berthelot: „Încerc să le atrag atenția celor de la putere, pentru a remedia situația prin rechiziționarea de vite, dar mă lovesc de indiferență sau de interese personale. Proprietarii preferă să câștige bani vânzându-și bunurile intendenților ruși, care le oferă un preț mai bun. (…) Și toate astea din pricina indiferenței unei clici politice ale cărei interese personale sunt considerate intangibile“.
În timp ce 100.000 de tineri între 16 și 18 ani mergeau sute de kilometri pe jos până în Moldova, desculți și flămânzi, ca să răspundă chemării la oaste, Brătianu și miniștrii săi își cărau la Iași, cu trenul, până și colecțiile de vinuri și butoaiele cu murături
Alexandru Constantinescu „Porcul”, om de încredere al lui Brătianu și ministru în cam toate guvernele sale, a cărat cu trenul de la București la Iași toate cele necesare unui trai de huzur, în toamna lui 1916, în timp ce soldații români se retrăgeau desculți, prin zăpadă, sute de kilometri până în Moldova
Oamenii lui Brătianu furaseră și banii de medicamente și instrumente medicale. Pe hârtie, la intrarea în război, România era asigurată cu de toate. În practică, lucrurile au fost absolut îngrozitoare. Din spitale lipsea absolut tot, astfel că răniții și bolnavii nu erau tratați decât cu vorbele bune și mângâierile personalului medical, ale măicuțelor de la mănăstiri și ale voluntarelor care încercau să le aline durerile. Din acest motiv, rata mortalității în spitalele românești a fost catastrofală. Se murea din cele mai banale răni pentru că nu existau antibiotice, iar operațiile se desfășurau „în condiții barbare”, pe viu, pentru că nu erau nici anestezice.
Cu noi, istoria se repetă...
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergerePe tot parcursul războiului, printre guvernanții români n-a existat nicio clipă de compasiune sau de empatie față de poporul pe care-l chemaseră să-și dea viața „pentru țară”. În noiembrie 1916, în timp ce 100.000 de tineri munteni din contingentele 1917-1920 răspundeau chemării patriotice plecând spre Moldova în condiții cumplite, pentru a constitui baza viitoarei armate reconstituite, premierul Brătianu își căra cu trenurile de la București la Iași până și butoaiele cu murături și vinurile, ca să nu ducă lipsă de nimic.
RăspundețiȘtergereCazul nu era singular, ministrul de Interne, Constantinescu „Porcul”, a umplut și el 12 vagoane cu absolut tot ceea ce îi era necesar unui trai îndestulat „în exil” la Iași. La fel ca și cei doi au procedat mulți alții, umplându-l de scârbă pe generalul Berthelot.
În acest timp, pentru combatanții români aflați în retragere, cu germanii pe urmele lor, urmau „haosul și suferința. (…) Unii moldoveni se duceau pur și simplu acasă. Cu excepția cavaleriei, migrația se făcea în general pe jos. Mulți soldați români, purtând încă uniformele de vară din momentul mobilizării, mergeau și 300 de kilometri «în plină iarnă cu frig zdravăn, viscole și mânie cerească». Deosebit de greu le era recruților dezorganizați, «nehrăniți, foarte slabi, prost îmbrăcați și încălțați». Unii au supraviețuit doar cerșind” (Glenn E. Torres, România în Primul Război Mondial).
Iarna lui 1917 a fost la fel de cruntă. La Iași, „boierii“ veniți de la București, în frunte cu Brătianu, au pus să se taie copacii din Parcul Copou și pădurile din apropiere, înfruntând frigul dintre blănurile săniilor și la gura sobelor care duduiau. Pe străzi, serviciile de salubritate strângeau dimineața cu tomberoanele oamenii morți peste noapte din cauza gerului. În întreaga Moldovă, trupele române erau cazate în condiții inumane, în bordeie, claie peste grămadă înghesuite cu sătenii.
După demobilizare, în 1918, germanii au descoperit șocați că statul român și-a abandonat sutele de mii de soldați pe care-i trimisese să moară „pentru patrie”. Din ce vor trăi acești oameni, au întrebat nemții? „Vor fura”, le-au răspuns nepăsători conducătorii români
Această profundă stare de mizerie dublată de vremea friguroasă și umedă a declanșat epidemiile de tifos, febră tifoidă, friguri și altele asemenea, care în unele unități au ucis mai mulți soldați decât o făcuseră germanii în 4 luni.
Bolnavii erau adesea lăsați de medici afară, în ger, fără să fie tratați. Nu existau locuri unde să fie băgați și nici medicamente care să li se dea. Abia intervenția furioasă a ofițerilor francezi detașați pe lângă unitățile române a mai ameliorat situația acestor bieți oameni pentru care comandanții lor nu manifestau adesea nici cel mai mic interes (Marcel Fontaine, „Jurnal de război. Misiune în România“).
„(…) Atmosfera cea mai scăzută în război era la Iași, unde ministrul Constantinescu-Porcu și șeful lui de cabinet, poetul Ion Minulescu, distribuiau, din sertarul biroului lui, cărticele cu foiță «Job» solicitatorilor de muncă, tipic exemplu de îndeletnicire unui ministru în plină mizerie fizică și morală“.
ȘtergereMemoriile lui Constantin Beldie, jurnalist
Iar povestea nu se sfârșește aici. După armistițiu și demobilizare, în vara lui 1918, germanii au constatat șocați să vadă că puhoiul de soldați români lăsați la vatră a fost pur și simplu abandonat de conducerea Armatei și a țării! Sute de mii de oameni au umplut deodată drumurile, localitățile și gările, căutând mijloace de transport. Colonelul german Brandenstein a întrebat îngrijorat cum se vor descurca toți acești oameni, iar colonelul român Carol Ressel, șeful de Stat Major al generalului Alexandru Averescu, i-a răspuns relaxat: „Vor fura”.
Același colonel remarca nepăsarea cu care țara îi trata pe numeroșii invalizi de război, de care „pare prea puțin sau deloc interesată”.
„Lipsa planificării și a pregătirii a amplificat dificultățile inerente demobilizării unei armate de 300.000 de soldați și ofițeri. Aceasta a creat haos, suferință și nemulțumire. Cu excepția soldei pe o lună, soldații demobilizați n-au primit niciun ajutor. Cei care se întorceau acasă în Valahia, își aranjau de cele mai multe ori singuri transportul. În călătoria făcută la Iași la mijlocul lui 1918, Brandenstein (colonel german din Statul Major al lui Mackensen – n. red.) observă cât de îngrozitoare era situația: „În toate gările, se învârteau de-acolo până acolo numeroși – soldații – demobilizați care păreau a aștepta o ocazie de a călători… Domnea haosul… Printre demobilizați vezi invalizi de care patria lor pare a fi prea puțin sau deloc interesată”. Mulțimea demobilizaților care au rămas în Moldova se deosebea cu puțin de aceștia. La Iași, Brandenstein a mai observat că mulți „umblau hai-hui, fără treabă, iar întreținerea și salariile lor se terminau repede“. Când l-a întrebat pe colonelul Ressel ce vor face acești oameni, i s-a răspuns simplu: „Vor fura”. Unii se uneau cu dezertorii în bande care, potrivit serviciilor austriece de informații, „hoinăresc prin Moldova. Deoarece fură alimente, ele au devenit o veritabilă pacoste pentru populație.”
România în Primul Război Mondial, Glenn E. Torres
După război, acest genocid împotriva propriului popor a rămas nepedepsit. Brătianu a rămas „la butoane“, oficial sau din umbră, până la moartea sa, în 1927. Toți miniștrii, generalii, coloneii și afaceriștii care se făcuseră vinovați de dezastru și-au văzut de treabă cu alte „tunuri”, încă și mai mari, pentru că acum suprafața și populația țării aproape se dublaseră.
Principalul critic al acestui sistem corupt până la autodistrugere, generalul Alexandru Averescu, a făcut o vreme gălăgie, fluturând chestiunea „Răspunderilor”, prin care cerea să se facă dreptate, procese și pedepse pentru vinovați.
Totul a durat până când a fost pus prim-ministru, apoi Averescu s-a potolit și el, iar cel mai sinistru episod din istoria României a fost îngropat în uitare.
Generalul Henri Berthelot: „Chiar Brătianu este cel care dă tonul descurajării generale. Se plânge de tot și de toți și, în fond, ar prefera să nu se facă nimic. Acest om ar merita biciuit“
Generalul francez Berthelot (cu chipiu) a fost foarte îndrăgit de soldații români și de populație, care au apreciat enorm firea sa onestă și faptul că le-a luat partea în fața hrăpăreței elite a țării.
Mai jos, câteva fragmente din însemnările și corespondența generalului Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze din România în perioada Primului Război Mondial. Începând din iarna lui 1917, francezii au preluat din umbră comanda reorganizării, instruirii, echipării și hrănirii armatei române, concediind zeci de ofițeri superiori români și înlocuindu-i cu alții tineri și competenți. Rezultatul s-a văzut 6 luni mai târziu, în memorabilele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
Ștergere23 octombrie, scrisoare: „Draga mea Louise (cumnata lui Berthelot – n. red.), românii se află într-adevăr într-o situație nefericită. Nu erau deloc pregătiți pentru război, iar nepăsarea lor nativă face ca, după săptămâni de la intrarea lor în luptă, să fie tot nepregătiți.
Adevărat, soldatul român pare bun sau cel puțin călit, dar cei care îl comandă sunt de o nepricepere extraordinară“.
9 decembrie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) De-a dreptul extraordinară este însă mentalitatea locuitorilor. Nimeni nu încearcă să riposteze. Toată lumea este la pământ. Ofițerii români sunt primii care dau un exemplu negativ. Oamenii în poziții înalte se gândesc mai ales la propriile interese și la cele ale țării nu prea. Nu-ți vine să crezi ce apatie domnește peste tot!
A trebuit să mă ocup personal de distrugerea zăcămintelor petrolifere și a rezervelor de petrol și benzină, ca să nu cadă în mâinile nemților, și, pentru a reuși, a trebuit să organizez echipe franco-engleze. Altel, nu s-ar fi făcut nimic“.
10 decembrie, scrisoare: „Draga mea Louise, este cu atât mai neplăcut aici, cu cât reprezentanții la vârf ai românilor mi se par din ce în ce mai greu de suportat. Nu-i unul într-adevăr demn să comande; sunt indivizi fără caracter, în care este foarte greu să ai încredere. (…) Numai lucrurile pe care le controlăm direct mai dau cât de cât rezultate. (…)“
14 decembrie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) românii sunt, într-adevăr, dincolo de orice imaginație: niciun pic de energie. Crezusem, la început, că vom putea face ceva cu armata lor și eram aproape mulțumiți de rezultat; dar din clipa în care a fost vorba să lupte serios, s-au transformat într-un stol de vrăbii, în frunte cu ofițerii. Erau câțiva ofițeri francezi cu ei; i-au abandonat într-un mod rușinos. (…) Guvernul român este deplorabil și se gândește aproape exclusiv la interesele sale. Cu siguranță, evacuarea Bucureștiului s-a făcut cu anumite compromisuri; în fiecare zi ajung la mine ecouri ale unor mărunte ticăloșii. (…)“
Soldații români rezistenți, curajoși și patrioți au primit cele mai înalte aprecieri atât din partea aliaților francezi și ruși, cât și ale inamicilor germani, prin contrast cu impresia execrabilă pe care o lăsau politicienii și ofițerii superiori. Copyright: ©️ IWM. FOTO: www.iwm.org.uk
22 decembrie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) am reușit să ducem la bun sfârșit o mică revoluție militară, făcându-l să plece de la Cartierul General pe generalul Iliescu, a cărui slăbiciune era legendară, și înlocuindu-l în postul de șef al Statului Major cu singurul militar realmente capabil, generalul Prezan. El și-a preluat funcția în urmă cu 3 zile și locul va fi în scurt timp curățat, prin trecerea în rezervă a tuturor generalilor și coloneilor lipsiți de valoare, pe care politica, încă și mai rea aici decât în Franța, i-a ajutat să parvină“.
28 decembrie: „(…) Primesc informații despre comenzile făcute în Franța de colonelul Rudeanu (Vasile Rudeanu, unul dintre cei mai corupți ofițeri din armata română, dar care avea să urce în grad până la cel de general de armată, pe care l-a primit în 1951 – n. red.), cu totul altele față de cele stabilite aici, de comun acord, cu generalul Prezan și cu ministrul de război, și dintre care multe sunt inutile sau exagerate. Îi scriu pe acest subiect lui Vintilă Brătianu (fratele premierului Ionel Brătianu, ministru de Război în perioada 1916-1917 – n. red.)“.
31 ianuarie 1917, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) din nefericire, lipsa de energie a românilor se pretează la acest joc (planul rușilor de a scăpa de administrația și armata române prin evacuarea lor cât mai departe, în inima Rusiei – n. red.). Ei nu realizează necesitatea de a-și păstra propria armată pe teritoriul național și de a avea în permanență o parte din această armată pe front. Și totuși, soldatul român este bun, pentru că vine de la țară, este frust, rezistent, obișnuit să asculte. Dar ofițerul ține prea mult la bunăstarea lui și la prețioasa lui existență. Sentimentul datoriei este o necunoscută pentru cei mai mulți dintre ofițeri. Consideră că au suferit destul. Cei care se mai află încă pe front cer nerăbdători să fie înlocuiți de ruși. În țară, toți solicită permisii pe perioada în care trupa va fi instruită de ofițerii francezi. Chiar marii șefi, sau cel puțin unii dintre ei, cer să le fie menajată armata, iar unul n-a ezitat să-mi spună chiar că armata română ar trebui să fie ultima rezervă a Antantei! I-am întors spatele, dar asta m-a lămurit asupra conversației cu Gurko (șeful STAVKA îi spusese lui Berthelot că „sunteți mai român decât românii!” – n. red.).
ȘtergereEste cert că prezența mea aici nu este tot timpul plăcută, pentru că în ochii rușilor sunt un martor prea avizat în legătură cu poftele lor și mulți dintre români nu-mi sunt deloc recunoscători pentru că mă pun de-a curmezișul slăbiciunilor lor“.
16 martie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) Lunea trecută mă aflam la Vaslui, așa după cum ți-am scris, pentru a inspecta trupele Corpului 5 Armată (român – n. red.). Am continuat în timpul celor două zile care au urmat, marți și miercuri. Din păcate, le-am găsit într-o stare sanitară deplorabilă. Este o sărăcie lucie și aproape foamete.
Porția de carne este de 250 de grame, doar 3 zile pe săptămână; în această rație intră și oase, dar nici urmă de grăsime, așa încât soldații nu mai au deloc mușchi. Și nimeni nu se ocupă de ameliorarea acestei situații. Încerc să le atrag atenția celor de la putere, pentru a remedia situația prin rechiziționarea de vite, dar mă lovesc de indiferență sau de interese personal. Proprietarii preferă să câștige bani vânzându-și bunurile intendenților ruși, care le oferă un preț mai bun. Astfel, se ajunge la discrepanțe absolut evidente între, pe de o parte, soldații ruși rotunjori, rumeni, plini de slănină, și de cealaltă parte, scheletele din armata română. Și toate astea din pricina indiferenței unei clici politice ale cărei interese personale sunt considerate intangibile“.
19 iulie, scrisoare: „Draga mea Louise, (…) Constat totuși o stare de nervozitate care tot sporește, pe măsură ce ne apropiem de data fixată pentru ofensivă. Chiar președintele Consiliului de Miniștri, Brătianu, este cel care dă tonul descurajării generale. Se plânge de tot și de toți și, în fond, arprefera să nu se facă nimic. Acest om ar merita biciuit. În aceste momente, în care ar trebui să dea dovadă de energie, se dovedește o cârpă“.
S-a furat și s-a pus pe butuci tot programul de înarmare a României. Familia Brătianu și oamenii săi plasați în fruntea Armatei au lăsat trupele fără aviație, tunuri, obuze, haine, mâncare și medicamente
ȘtergereDin cauza ferocității cu care premierul Brătianu (centru) și omul pus de el în fruntea Armatei, generalul Iliescu (în stânga, cu chipiu), au jefuit bugetul public destinat înzestrării cu armament, România a intrat în Primul Război Mondial complet nepregătită, cu trupe neinstruite, neechipate și prost înarmate
Mai jos, un fragment din articolul „Corupţia anilor 1914-1916 a afectat grav pregătirea de război a Armatei Române“, scris de colonelul în rezervă Remus Macovei și publicat în revista Art-Emis.
„(…) recomandarea făcută de Gheorghe Tătărescu «ca ţara prin organele ei instituite să îşi controleze armata», astfel ca aceia care o conduc să justifice cheltuirea acestor fonduri, dar şi rezultatele obţinute, nu a fost respectată şi «nepăsarea, incapacitatea şi necinstea acestora», bine şi interesat acoperite de politicieni veroşi, vor avea efecte dezastruoase asupra organismului militar.
Referitor la această perioadă Constantin Argetoianu consemna: «Cu începutul anului 1915 s-au deschis într-adevăr pentru cei cu trecere la Guvern atâtea posibilităţi de îmbogăţire peste noapte prin exporturile şi importurile de favoare, prin furniturile armatei şi prin lucrări publice, încât numai cei tari de înger sau cei proşti nu s-au pricopsit».
Presa dezvăluie «gheşefturile» de la Ministerul de Război, iar parlamentarii interpelează frecvent Guvernul asupra jafului practicat la acest minister.
Vinovat de ceea ce se întâmpla era generalul Dumitru Iliescu (ajuns la comanda Marelui Stat Major în baza prieteniei cu premierul Ionel Brătianu – n. red.), pe care Nicolae Filipescu, scandalizat de averea agonisită într-un timp foarte scurt, în plin Senat, îl califică de «hoţ».
Clica acestui general este acuzată de lipsă de prevedere în asigurarea materială a armatei, dar în mod deosebit că în schimbul comisionului se acceptau materiale «de orice calitate, oricât de degradate ar fi, pe un preţ ce corespunde cu întreita valoare a obiectelor».
Holurile Ministerului de Război erau pline de afaceri, intermediari români și străini care, puternic sprijiniți de politicieni, pun la cale afaceri care mai de care mai păguboase pentru armata română.
Aprovizionarea armatei cu armament și muniție
Tunar român manevrând un mortier de tranșee de producție franceză la Curmătura, în 1917. Românii n-au avut așa ceva în campania din 1916 și abia transporturile de armament aduse de francezi prin Rusia au rezolvat problema. FOTO: iwm.org.uk
În Memoriul relativ la stabilitatea adevărului privind pregătirea războiului în anii 1914 -1916, întocmit și prezentat în fața Parlamentului în februarie 1924, se menționează că nu sa putut face aprovizionarea din cauză că „nu s-au executat contractul fabricii străine, deși. comenzile au fost făcute la timp».
Nicolae Filipescu demonstrează însă că lucrurile au stat cu totul altfel. El arată că mecanismul după care se desfăşura încheierea contractelor era următorul:
Ștergere– Reprezentanţii din străinătate, conduşi de col. Vasile Rudeanu, provoacă oferta;
– Dacă aceasta era favorabilă, urma tărăgănarea, care avea un singur scop: firmele să înţeleagă că fără comision nu se rezolvă nimic;
– În final, dacă acestea acceptă condiţiile, contractul se semna.
În acest sens sunt prezentate mai multe exemple.
În ianuarie 1914 o firmă italiană face o ofertă de bombe pentru aeroplane. Statul Major face raport favorabil şi mecanismul intră în funcţiune.
Comanda va fi tărăgănată sub diferite motive: experienţele să fie făcute în Italia gratis; comisia română refuză deplasarea în Italia pentru că nu a fost invitată oficial de guvernul italian etc.
Abia în mai 1914 se pun la cale experienţele în Italia, dar această ţară, intrând în război, va interzice orice export de bombe. În luna iulie, firma italiană face propunerea ca bombele să fie produse în România, dar în septembrie Ministerul de Război răspunde că această chestiune nu mai prezintă interes.
În februarie 1914, două respectabile firme franceze – Saint Chamond şi Delauny-Bellville – fac oferta de a înfiinţa în România o fabrică de cartuşe, acestea fiind produse la un preţ de 140 franci mia. Cele două firme franceze sunt purtate cu vorba până când vor renunţa la ofertă.
La 22 februarie 1914, o firmă italiană prezintă la rândul ei o ofertă pentru înfiinţarea unei fabrici de cartuşe, în cinci luni, la un preţ de 160 franci mia de cartuşe. Abia în iulie, la insistenţele firmei italiene, care îl caută pe colonelul Rudeanu inclusiv la Paris, se părea că afacerea va fi încheiată.
Partea română pune însă condiţia ca la 1 ianuarie 1915 fabrica să intre în funcţiune, orice zi de întârziere urmând să fie penalizată cu o amendă enormă, 10% pe zi, ceea ce firma italiană nu acceptă şi astfel contractul nu s-a mai încheiat.
Abia în vara anului 1915 ministerul va încheia un contract cu o altă firmă, dar preţul de fabricaţie este de 180 de franci mia de cartuşe. La 300 milioane de cartuşe, diferenţa reprezintă o paguba de 12 milioane lei pentru statul român.
Din Franţa se procură proiectile de artilerie, dar din cauza tărăgănărilor preţul a crescut de la 65 la 80 de lei/buc.
ȘtergereO altă ofertă de proiectile de artilerie, tot din Franţa, care îndeplinea toate condiţiile pentru a fi acceptată, mai puţin comisionul, este respinsă sub pretextul că Ministerul de Război francez nu vrea să dea autorizaţia de export. Ulterior se va dovedi că reprezentantul român nici nu a cerut această autorizaţie!
Referitor la înzestrarea cu armamenta Armatei Române, ar mai fi de remarcat faptul că în urma unui control executat la un corp de armată «din totalul armelor, aproape 40% erau neutilizabile pentru război».
Fără artilerie grea, fără mitraliere, cu puşti model 1879, fără suficiente proiectile şi cartuşe, se poate concluziona că «soldaţii noştrii aveau frumoasa menire să înfrunte cu piepturile goale» armata germană înzestrată cu cele mai moderne mijloace de luptă.
Tot Nicolae Filipescu, în interpelarea din 11 decembrie 1915, prezintă dedesubturile afacerii Blau-Gaz.
Sub motivul producerii toluenului necesar obţinerii explozibililor, Ministerul de Război achiziţionează de la cumnatul lui Ion I.C. Brătianu societatea Blau-Gaz, la un preţ de 1.150.000 lei, aproape dublu decât valoarea sa reală. De remarcat este faptul că societatea era în pragul falimentului, iar specialiştii ministerului nu sunt de accord cu achiziţionarea acesteia, făcând alte propuneri, mai economicoase.
De asemenea, cu prețul plătit s-ar fi putut produce 1 milion tone trotil. La ritmul în care producea Blau-Gaz (150 kg toluen/zi), ar fi trebuit 3.846 zile, adică 10 ani și jumătate, pentru a produce cantitatea!
Aviaţia militară
Din politice meschine, Partidul Conservator a închiscoala de pilotaj de la Cotroceni pentru ao favoriza pe cea de la Băneasa, în timp ce interesea de avioane nu sa realizat la timp din cauza șpăgilor cerute pentru semnarea contractelor. Așa a intrat România în război și fără piloți, și fără avioane. Abia în 1917 au adus francezii mai multe escadrile și tot ei s-au ocupat de instruire piloților români. FOTO: iwm.org.uk
Aflându-se la începuturile organizării sale, aviaţia militară va fi afectată de interesele politice divergente, dar şi de comisioanele substanţiale legate de procurarea avioanelor şi materialelor necesare.
În perioada martie 1912 – octombrie 1915, la Şcoala de pilotaj de la Cotroceni s-au brevetat un număr de 40 de piloţi foarte bine pregătiţi.
Din interese politice, liderii partidului Conservator, sprijinind Şcoala de la Băneasa, patronată de Liga Naţională Aeriană, decid închiderea şcolii de la Cotroceni.
ȘtergereÎncepând cu 5 octombrie 1915, la Şcoala de la Băneasa urmau să se şcolarizeze un număr de 30 de piloţi, pentru fiecare Ministerul de Război pătind 7.000 lei. Sumele plătite de către minister vor fi cheltuite pentru procurarea de aparate de gimnastică, mobilier, etc, neglijându-se procurarea pieselor de schimb, uleiurilor sau pânzei de avion.
În toamna anului 1915 nu s-au asigurat, din necesarul de ulei, decât 432 tone, adică un sfert din necesar, şi doar 400.000 litri benzină albă dintr-un necesar de 1.700.000 litri.
În primăvara lui 1916, Liga Naţională Aeriană va breveta doar 17 piloţi din cei 30 planificaţi, aceştia fiind «nepregătiţi, cheltuielile pentru instruirea unui pilot crescând de 3 ori».
Având în vedere că majoritatea piloţilor formaţi în perioada anterioară, din ordinul generalului Dumitru Iliescu, au fost trimişi la unităţile de origine – de artilerie, infanterie, geniu cavalerie marină – pierzându-şi astfel deprinderile de a zbura, la începutul anului 1916 Ministerul de Război a putut conta doar pe 15-20 de piloţi experimentaţi care puteau executa misiuni militare.
În această situaţie se face propunerea de a angaja 100 de aviatori străini. De asemenea, «comisioane substanţiale pentru achiziţionarea unor avioane neperformante s-au încasat de oameni aplecaţi mai mult spre câştig decât spre dotarea corespunzătoare a armatei».
S-au achiziţionat avioane Bleriot care nu erau de luptă, astfel încât în iulie 1916, armata va dispune doar de 24 avioane nearmate, bune doar pentru misiuni de recunoaştere.
Echiparea Armatei Române
În Memoriul relativ la stabilirea adevărului privitor la pregătirea de război în anii 1914-1916 se apreciază că la echipament s-a lucrat «intens şi continuu» pentru a asigura o echipare corespunzătoare a militarilor şi a se realiza în depozite rezervele necesare.
Astfel, în iulie 1916 se găseau, conform documentelor de la Direcţia Intendenţă, asupra trupelor şi în depozite «2.400.000 vestoane, 1.600.000 pantaloni, 1.200.000 bocanci, 1.000.000 raniţe, 1.000.000 foi cort».
La o primă vedere, conform acestui document, întocmit în 1924, situaţia echipării pare rezolvată în condiţii optime. Realitatea din 1915-1916 era cu totul alta.
Ziarul «Epoca» din 10 octombrie 1915, în articolul intitulat «Abuzuri la echipament», face un aspru rechizitoriu privind modul de achiziţionare a echipamentului.
Se prezintă «cazul Saidman», un afacerist căruia în perioada anterioară i se interzisese de către generalul Herjeu să mai facă afaceri cu Armata pentru necinste. Acesta devine furnizorul privilegiat al ministerului, obţinând contracte fără licitaţii, avansuri de milioane, dar şi majorări de preţuri, toate în dispreţul total al legii!
Mulțumim pentru prezentare. Din păcate, la 100 de ani, cu înzestrare suntem cam tot pe-acolo.
ȘtergereDe la unităţi curg reclamaţiile:
RăspundețiȘtergere– tunicile sunt putrede (Regimentul 41 Infanterie); capişoanele sun putrede (Regimentul 27 Bacău);
– foile de cort sunt confecţionate din pânza cea mai proastă (Batalionul 3 Artilerie Cetate);
– opincile sunt atât de putrede încât după un marş de 18 km au devenit de neîntrebuinţat (Regimentul 2 Vâlcea);
– postavul este de cea mai proastă calitate (Regimentul 5 Călăraşi).
Pentru că generalii și coloneii nu semnau niciun contract fără să ia comision, armata română a intrat în Primul Război Mondial fără mitraliere, tunuri, grenade, mortiere de tranșee și puști mitralieră. Abia în 1917 francezii au echipat diviziile noastre cu mitraliere moderne St. Étienne model 1907. Copyright: ©️ IWM. FOTO: iwm.org.uk
Senatorul dr. D. Niculescu făcea următoarea apreciere în şedinţa Senatului din 15 ianuarie 1918: «Soldaţii noştri au intrat în război cu bocanci a căror talpă era lipită cu pap şi în mai puţin de două săptămâni erau improprii oricărui serviciu». De furnizarea acestor bocanci se ocupa o rudă a primului ministru Ion I.C. Brătianu.
Dar ceea ce infirmă complet conţinutul documentului din 1924 este apelul din 3 noiembrie 1916 al ministrului de război, Vintilă Brătianu, care avea următorul conţinut: «Având de echipat contingente noi şi până la sosirea echipamentelor comandate, publicul este rugat a ne da rufe, haine, paltoane, ghete, căciuli, etc».
Acest ruşinos apel era făcut la doar două luni şi jumătate din momentul în care, după declaraţiile reprezentanţilor ministerului, soldaţii erau perfect echipaţi şi depozitele pline de toate materielele necesare. «După mine, acest singur fapt ar îndritui spânzurarea tuturor miniştrlor de război începând cu cel din 1914 şi sfărşind cu cel care a semnat pantahuza!» este concluzia lui Vasile Cancicov.
Asigurarea hranei
Asigurarea hranei militarilor a constituit una din sursele principale de îmbogăţire rapidă a fel şi fel de afacerişti.
Memorabilă este în acest sens afacerea bucătăriilor rulante pe care senatorii Scarlat Orăscu şi Nicolae Filipescu o prezintă în şedinţa Senatului din 18 decembrie 1915.
ȘtergereDeşi în ţară se produceau bucătării rulante la un preţ de 250 lei, se face o comandă de 7.000 bucăţi la firma Artur Krupp, la un preţ de 315, 85 lei /bucată, ceea ce înseamnă 2.210.000 lei.
Pentru aceste bucătării se acordă iniţial şi compensaţii constând în 20 vagoane de mazăre, 40 de secară, 50 de ovăz, 48 de porumb, 78 de benzină, toate valorând 8.804.950 lei! Ulterior, la intervenţia generalului Dumitru Iliescu, se mai aprobă o compensaţie de 480 vagoane, în valoare de 1.600.000 lei.
Astfel, bucătăriile de campanie, în loc să coste 2.210.000 lei, vor costa 10.404.950 lei. Răspunzând celor doi senatori, primul ministru Ion I.C. Brătianu arată că nu a stat la îndoială când a acordat aceste vagoane drept compensaţie, având în vedere că astfel putea asigura la mii de soldaţi «o supă şi hrană caldă». Că grija primului ministru este demagogie pură reiese din modalitatea practică în care s-a asigurat hrănirea soldaţilor.
Ştefan Zeletin arată că, pe timpul retragerii de la Argeş la Bârlad, militarii Regimentului 69 Infanterie, din care făcea parte şi el, nu au primit nici măcar un ceai cald, ei trăind din jaf şi cerşit: «Când treceau trupele noastre printr-un sat nu mai rămâneau pe drum decât ofiţerii; soldaţii năvăleau în case pe amândouă părţile. Unii cerşeau pe din faţă, în vreme ce alţii furau pe din dos; la marginea de dincolo de sat ieşeau iarăşi la drum, unii cu o bucată de mămăligă într-o mână, cu o ceapă, cu un castravete murat sau o varză în cealaltă mână; alţii cu câte o găină, gâscă sau raţă cu gâtu frânt şi vârâte în sacul de pesmeţi».
Dacă mai adăugăm că au fost situații în care în spitale erau internați soldați care „cauza foamei erau așa de slăbiți aveau aspectul unor schelete acoperite cu piele”, că militarilor răniți aflați în spitale li se servea dimineața, la prânz și seara „ ciorbă de pătlăgele și că inclusiv vinul care sa dat bolnavilor din spitale, în loc să aibă o concentrație de 8-9% alcool, abia dacă avea 2-3% », avem o imagine completă a incompetenței și necinstei celor care au grijă de acest răspuns. domeniu.
Asigurarea medicala
În spitalele românești nu se găsea niciun fel de medicament pentru oamenii lui Brătianu furaseră cu nerușinare bugetul. Culmea tupeului, ei garantaseră, înainte de război, că nu avem nevoie de nimic și că serviciul nostru sanitar este comparabil cu al Angliei!
Conştienţi de necesitatea unui sistem medical modern în armată – a cărui lipsă a determinat în Campania din 1913 moartea a 1.611 militari din cauza holerei – guvernanţii îl numesc pe doctorul Anghelescu, un apropiat al primului ministru (Ionel Brătianu – n. red.), să se ocupe de organizarea acestuia.
Plin de mândrie, acesta declara înrt-un interviu în ziarul «Viitorul» din 15 septembrie 1915 că «serviciul nostru sanitar este organizat în aşa fel încât dacă n-am întrecut pe cel al Angliei, apoi cu siguranţă că suntem pe aceeaşi treaptă cu el».
Serviciul sanitar al Angliei era considerat printre cele mai performante din lume.
Iresponsabila declaraţie, completată de memoriul din 1924, în care generalul Ioan Popescu, fostul şef de stat major al serviciului sanitar, arată că în perioada 1914-1916 s-au cheltuit 42.019.980 lei pentru aprovizionarea materialelor sanitare şi în depozite mai existau materiale în valoare de 11.223.198 lei. Concluzia acestuia era că materialul aprovizionat a fost suficient pe tot timpul războiului, rămânând şi prisoase la mobilizare.
RăspundețiȘtergereSenatorul doctor Niculescu, în intervenţia sa din 15 iunie 1918, face un aspru rechizitoriu celor întâmplate în serviciul medical pe timpul campaniei din 1916. – Operaţiile se făceau în condiţii barbare din lipsa cloroformului, în schimb se găseau din plin fiole de stricnină şi stivaină.
– Vata higroscopică este înlocuită cu celuloza, pansamentele nu erau higroscopice, feşele erau putrede din cauză că trecuseră de prea multe ori pe la etuvă.
– Ambulanţele erau pline de medicamente care nu îşi găseau întrebuinţarea.
– S-au aprovizionat aparate luxoase de ser artificial, astfel încât preţul unei injecţii cu acest tip de ser, în loc să coste câteva centime, dacă ar fi fost preparat de un farmacist militar, costa zeci de lei, aceasta ducând la un adevărat jaf cu banii publici.
– Beneficiar este farmacistul Racoviţă, un apropiat al primului ministru.
– Pensele hemostatice erau de proastă calitate, uneori inutilizabile.
– Ambulanţele divizionare erau pline de cutii de instrumente foarte luxoase, dar nefolositoare, fiind foarte greu transportabile.
– Mercurul necesar s-a procurat din Italia, dar dacă la Ministerul de Interne achiziţionarea s-a făcut la preţul de 5 lei/kg., la Ministerul de Război preţul a fost de 14 lei/kg.
– Aceleaşi pungăşii s-au făcut şi la achiziţionarea instrumentarului şi medicamentelor necesare în sistemul veterinar.
– Instrumentele veterinare achiziţionate erau din tinichea, improprii oricărui serviciu, tinctura de opiu nu era conform prescripţiilor farmacopeii, unele cantităţi în loc să cuprindă 1% principiu activ, abia conţineau între 0,07 şi 0, 20%.
Achiziţionarea cailor şi asigurarea furajelor
Nici acest domeniu nu a scăpat atenţiei diferiţilor afacerişti.
La 1 aprilie 1915, Ministerul de Război acceptă oferta lui Carsten Nielsen pentru furnizarea a 50 de cai la un preţ de 1.050 lei exemplarul.
Sub semnătura generalului Dumitru Iliescu se aprobă ofertantului dreptul la export a 10 vagoane fasole, 10 vagoane cu porumb şi permisul de tranzit pentru 90 vagoane închise germane, toate acestea aducându-i un beneficiu de 385.000 lei.
Afacerea era ilegală deoarece nu a fost prevăzută în Jurnalul Consiliului de Miniştri decât după două luni de la derulare, documentele contractului nu erau semnate de către şeful de serviciu, ci direct de către secretarul general al Ministerului de Război, generalul Dumitru Iliescu!
Generalii n-au „iertat” nimic, făcând afaceri care i-au îmbogățit și din achiziționarea furajelor și a cailor, cu riscul de a periclita capacitatea de mișcare a întregii armate (pe vremea aceea, camioanele erau destul de rare).
De asemenea, preşedintele comisiei de remontă, care a făcut recepţia cailor, constată că 12 cai nu sunt proprii niciunui serviciu, iar preţul de 1.050 lei oferit pentru fiecare nu corespunde valorii cailor.
ȘtergereSituaţia asigurării furajelor necesare cailor este sub orice critică.
Banca Românească, al cărui administrator era Vintilă Brătianu, ministrul de război, furnizează Ministerului de Război o mare cantitate de ovăz.
27 de vagoane, expediate din Constanţa la Regimentul 14 Artilerie Slatina, sunt refuzate de către comisia de recepţie pentru că ovăzul nu corespunde caietului de sarcini.
Primind ordin să recepţioneze întreaga cantitate doar cantitativ, se face propunerea să se aprobe un scăzământ de 10% ca urmare a procedeelor de purificare (vânturare şi spălare), dar se aprobă doar 4%.
Concluzia acestei afaceri este simplă: «Banca Românească trebuia scăpată prin orice mijloace de aceste lepădături de furaje, indiferent dacă prin aceasta se risca viaţa cailor de la regimente».
Niciunul dintre cei vinovaţi de jaful care s-a petrecut sub pretextul înzestrării şi pregătirii Armatei Române pentru război nu a răspuns în faţa Justiţiei. Preocuparea principală a guvernanţilor a fost acoperirea neregulilor semnalate de diverşi oameni politici.
Cu toată insistenţa acestora de a primi, conform atribuţiunilor parlamentare, diferite dosare de la Ministerul de Război, referitoare la dotarea armatei şi modul de utilizare a fondurilor alocate, aceste cereri le-au fost refuzate constant de către primul ministru Ion I. C. Brătianu sub motivul apărării secretului şi pentru a nu zdruncina moralul armatei.
Îngrijoraţi de faptul că o serie de ofiţeri cinstiţi, care nu făceau parte din «clica generalului Dumitru Iliescu», au prezentat presei o serie de documente care incriminau «gheşefturile de la Ministerul de Război», la data de 7 noiembrie 1915 se emite ordinul ministrului de război nr. 12155 cu următorul conţinut: «În cursul acestei luni au apărut în unele ziare diferite acte de la Ministerul de Război. Din cercetările făcute până în prezent, s-a dovedit în mod neîndoielnic vinovăţia unor persoane din Serviciul Arsenalul Armatei şi Direcţia a II-a. Cercetările în curs vor descoperi şi ceilalţi vinovaţi. Contra celor vinovaţi s-au luat măsurile de represiune impuse de gravitatea cazurilor, ofiţerii fiind aspru pedepsiţi şi mutaţi disciplinar, iar funcţionarii civili destituiţi. Faţă de aceste abateri de la datorie şi onoare a căror gravitate este cu atât mai mare cu cât ele s-au produs în aceste moment, atingând în mod direct interesele superioare ale Armatei, binevoiți a dispoziție să se atragă cea mai serioasă atenție ofițerilor și funcționarilor civile din subordinea dumneavoastră, spre a se lua toate măsurile pentru ca să acționeze ce le sunt date în păstrare să nu fie sub niciun cuvânt divulgate, cunoscând că cei vinovați vor suferi consecințele. legii spionajului în timp de pace ».
Nicolae Filipescu, referitor la conținutul acestui din, va face o apreciere amără, care nu mai necesită niciun comentariu: « Numai să niște suflete de valeți nu pot pricepe că un militar, îndeplinindu-datoria ostășească, poate avea și o conștiință națională» .“
Viurelu puradelu22 noiembrie 2022, 19:10
RăspundețiȘtergereCu noi, istoria se repetă...
==============================
Exact.
Dacă treburile ar merge cum trebuie în sistem, aș zice că unul cu minte multă a fost plătit să denigreze. Dacă a fost așa cum se scrie, degeaba am mai făcut atâtea ore/ani de istorie, și generală, și militară. Înseamnă că tradițiile și bla-blaurile servite ani la rând sunt doar un big șit.
Dar să nu ne nervăm cu capul. Tic-tac, tic-tac. Vremea noastră a cam trecut.
Și asta e interesantă:
RăspundețiȘtergerehttps://evz.ro/ion-antonescu-scrisoare-incendiara-adresata-lui-cic-bratianu.html
Da, iar pe Brătianu & Maniu i-au durut la bașkeț ! Profund !
ȘtergereDin păcate, nu s-au skimbat prea multe, cu excepția faptului că az mai avem și câte un Șoșoc diliu !
Numa prostii am învățat la școli ! Iar ăștia din vremurilii de veselă amintire îs și mai și ! Plus că îi mai și îndoctrinează cu religiile !