Miza rectificării bugetare. Cine va avea de suferit pentru gaura de 1,2 miliarde de euro de la venituri
Foto: Octav Ganea // Mediafax Foto
În prima jumătate a acestui an, statul a încasat cu 5,4 miliarde de lei, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, în minus faţă de suma asumată de Guvern în programul de venituri şi cheltuieli pe 2013, reiese din datele Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Pentru a se încadra în ţinta de deficit de 2,4% din PIB, Executivul a tăiat în primele şase luni circa 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) de la cheltuieli, în special de la investiţii, dar şi de la fonduri europene, o tăiere "naturală" având în vedere că o parte dintre programele operaţionale au fost blocate în prima parte a anului.
La rectificarea bugetară care se va afla miercuri pe masa Guvernului, Executivul va decide cum vor fi reîmpărţiţi banii şi cine va avea de suferit, în condiţiile în care trebuie alocate resurse financiare pentru reducerea TVA la pâine şi achitarea corecţiilor impuse de Comisia Europeană.
Câţi bani trebuia să încaseze statul
În primul semestru, veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la 97,5 miliarde de lei, echivalentul a 21,9 miliarde de euro, în creştere cu 4,8% faţă de semestrul I din 2012, dar cu 5,2% mai puţin faţă de ţinta asumată, de 102,9 miliarde de lei (23,1 miliarde de euro).
Mai mult, banii încasaţi de stat s-au situat la un nivel similar, ca procent din PIB, cu cel consemnat în 2012. Astfel, în primele şase luni, veniturile bugetului general consolidat au reprezentat 15,6% din PIB, cu doar 0,3 puncte procentuale mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Guvernul se aşteaptă să încaseze anul acesta venituri de 209,2 miliarde de lei (47 de miliarde de euro), mai exact de 33,6% din PIB.
Din execuţia bugetară pe primul semestru reiese însă că ritmul de creştere al veniturilor, de 4,8% în primele şase luni, este aproape două ori mai mic decât cel consemnat anului trecut, când statul a încasat în primele şase luni venituri în creştere cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011.
Lupta împotriva evaziunii fiscale, la pământ
În ceea ce priveşte lupta împotriva evaziunii fiscale, rezultatele încasărilor din TVA arată că aceasta a stagnat.
Veniturile din TVA, a doua cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare (după contribuţiile de asigurări care s-au menţinut la un nivel similar celui din 2012, de 4,3% din PIB), au fost de circa 24,2 miliarde de lei (5,4 miliarde de euro), în creştere cu 2,3% faţă de primul semestru al anului trecut.
Cu toate acestea, ritmul de creştere al veniturilor din TVA a fost de patru ori mai mic decât cel din 2012, când încasările din taxa pe valoare adăugată au crescut în primul trimestru cu 9,5% faţă de trimestrul I din 2011.
Ca pondere în PIB, veniturile din TVA s-au situat în prima jumătate a acestui an la nivelul de 3,9% din PIB, acelaşi cu cel consemnat anul trecut.
O analiză realizată de compania AT Kearney arată că bugetul de stat va pierde în 2013 circa 22 de miliarde de euro din cauza economiei subterane, nefiscalizate, suma reprezentând taxe, impozite şi contribuţii neîncasate, reiese dintr-o analiză a companiei AT Kearney.
Încasări slabe din impozitul pe profit
Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, la 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro), "în principal ca urmare a regularizării plăţilor efectuate de băncile comerciale", se arată nota privind execuţia bugetară.
Anul trecut, spre exemplu, în primele şase luni, veniturile din impozitul pe profit, de 5,7 miliarde de lei (1,27 miliarde de euro), au fost cu 7,7 procente mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2011.
Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 9,3%, respectiv 4,3%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim, la începutul lunii februarie.
Guvernul nu a atins nici după şase luni ţinta pentru fonduri europene
În primul trimestru din 2013, veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost cu 7,3% mai mici decât cele din programul guvernului, respectiv de 47 de miliarde de lei, echivalentul a 10,5 miliarde de euro, la cursul de 4,45 lei/euro, curs pe care a fost fundamentat bugetul pe 2013, reiese din raportul privind execuţia bugetară pe primele trei luni ale anului.
Cele mai importante scăderi faţă de program s-au înregistrat la veniturile din impozitul pe profit şi la cele din fonduri europene, tendinţă care a continuat şi în trimestrul doi al anului.
Mai exact, statul a încasat în primul trimestru 2,9 miliarde de lei (0,6 miliarde euro) din impozitul pe profit, cu 0,6 miliarde de lei mai puţin decât în program. În ceea ce priveşte suma primită de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate, aceasta a fost cu 2,4 miliarde de lei (0,5 miliarde de euro) mai mică decât se anticipase, în principal pentru că o parte dintre programele europene au fost blocate în prima parte a anului.
În programul din trimestrul I 2013, nivelul asumat al sumelor de la UE în contul plăţilor a fost de 3,4 miliarde de lei, însă din execuţia bugetară reiese că, după primele trei luni, suma a ajuns la un miliard de lei, gradul de realizare al ţintei fiiind astfel de 30%.
În următoarele trei luni, respectiv în trimestrul doi al anului, acestea au crescut cu încă 2 miliarde de lei. Practic, după jumătate de an, guvernul nu a reuşit să atiingă nici măcar ţinta pentru ianuarie-martie, ratând la o diferenţă de 0,4 miliarde de lei.
Investiţiile au fost tăiate pentru a compensa veniturile sub aşteptări
În prima jumătate a acestui an, cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 104,1 miliarde de lei (23,3 miliarde de euro), respectiv 16,7% din PIB, în creştere cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Suma este cu circa 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) mai mică decât cea din program, reiese din datele Finanţelor.
Ritmul de creştere al cheltuielilor bugetare a fost cu un punct procentual mai ridicat decât cel din semestrul I din 2012, când acestea au crescut cu 3,3% faţă de primul semestru din 2011. Cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat la cheltuielile de personal, de 18%, pe fondul reîntregirii salariilor din sectorul public.
Investiţiile statului, respectiv cheltuielile de capital, au ajuns la nivelul de 7,1 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro), echivalentul a 1,1% din PIB, în scădere cu 9,8% faţă de primul semestru din 2012, când acestea s-au ridicat la 7,8 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), respectiv 1,3% din PIB.
Cheltuielile de capital, alături de cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă sunt cele mai importante segmente în care, în primele trei luni, s-au înregistrat cheltuieli mai mici decât cele din program, investiţiile fiind practic sacrificate pentru a compensa veniturile slabe la bugetul general consolidat.
Corecţii financiare de 800 de milioane de euro
Guvernul a decis să suporte de la buget corecţii financiare în valaore de circa 100 de milioane de euro, 22,4 milioane de euro, la rectificarea de la finele lunii. Corecţiile au fost impuse de Comisia Europeană în urma neregulilor care au dus la presuspendarea Programului Operaţional de Mediu.
Comisia a presuspendat în a doua parte a anului trecut cinci programe operaţionale. Costurile pe care România trebuie să le suporte se referă atât la neîncasarea banilor europeni din perioada de presuspendare, cât şi la plata unor corecţii în valaore totală de 800 de milioane de euro.
Aceşti bani nu trebuie plătiţi propriu-ziu, ci vor fi reţinuţi din sumele pe care Comisia Europeană le trimite României sub formă de plăţi pentru proiectele cu finanţare din fonduri rambursabile.
Practic, guvernul va aloca de la buget banii pe care Comisia nu îi va mai trimite României.
Reducerea TVA la pâine
Guvernul şi-a asumat reducerea TVA pe tot lanţul la pâine, de la 24% la 9%, începând cu luna septembrie.
Pentru proiectul care nu are susţinerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie alocată suma de 250 de milioane de lei, circa 56,1 milioane de euro.
Un document elaborat de Finanţe în luna mai arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi "cel puţin teoretic" poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, potrivit Mediafax.
Poliţiştii ameninţă cu greva dacă li se reduc fondurile la rectificare
Ministrul Afacerilor Interne (MAI) le-a promis sindicaliştilor din Poliţie că îşi va da demisia dacă la rectificarea bugetară nu va obţine fonduri mai mari pentru parcul auto.
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) susţine însă că bugetul MAI ar urma să fie redus. SNPPC i-a cerut public premierului Victor Ponta o analiză atentă pentru a nu declanşa o "ripostă publică".
Sindicaliştii de la Metrorex şi de la RATB au ameninţat, de asemenea, cu greva generală dacă la rectificare nu le vor fi respectate revendicările salariale şi cele legate de condiţiile de muncă.
Totodată, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat pentru Mediafax că va solicita fonduri suplimentare de 25 de milioane de lei (5,6 milioane de euro) la rectificare pentru unele cheltuieli salariale, dar şi pentru Festivalul "George Enescu" (1 - 28 septembrie) şi pentru suplimentări în programul naţional de restaurare a unor monumente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
HAI, UIMITI - MA !
Comentariul va evidentiaza starea..naturala si capacitatea de analiza si sinteza!