Pentru "LIMBRICU LU STALIN" Apariția dronelor în cadrul Proiectului Option. Experimentul eșuat al Marinei americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Autor:Sălăvăstru AlexandruData publicarii: 19 iunie 2023 drone DISTRIBUIE ȘTIREA: FACEBOOK | TWITTER APARIȚIA DRONELOR ÎN CADRUL PROIECTULUI OPTION. EXPERIMENTUL EȘUAT AL MARINEI AMERICANE ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Denumite uneori drone kamikaze, aceste muniții aeriene diferă de alte vehicule aeriene fără pilot, deoarece se prăbușesc intenționat asupra țintelor lor și se disting de rachetele de croazieră datorită manevrabilității și capacității lor de a zăbovi deasupra unei zone țintă înainte de a lovi. Munițiile de așteptare și vehiculele aeriene fără pilot înarmate în general sunt deseori considerate ca fiind o evoluție a secolului XXI, însă acestea au o istorie îndelungată. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, marina americană a fost la originea unora dintre primele atacuri cu drone de acest tip, în timpul unui experiment care a fost în cele din urmă abandonat, dar care a lăsat să se întrevadă ceea ce avea să urmeze. DRONA DE ASALT TDR-1 Marina americană a început să lucreze la sisteme aeriene fără pilot în 1936. Scopul inițial a fost de a crea ținte pentru antrenamentele de artilerie antiaeriană navală, dar inventarea altimetrelor radar și a televiziunii, împreună cu dezvoltarea stabilizării giroscopice și a tehnologiei radio, au făcut ca proiectarea de vehicule aeriene fără pilot pentru misiuni distincte să fie mai realistă. Utilizarea navelor-țintă radiocomandate în anii 1920 a demonstrat că este posibilă operarea navelor de la distanță. Când SUA au intrat oficial în cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul a devenit mult mai dispus să investească în idei noi care ar putea aduce un avantaj militar. Dar achiziționarea de arme convenționale dovedite a rămas prioritară, astfel încât noile drone ale Marinei, dezvoltate în cadrul Proiectului Option, trebuiau să fie ieftine și realizate în principal din materiale care nu erau necesare pentru efortul de război. Drona de asalt TDR-1 se potrivea acestor cerințe. Dezvoltată de Interstate Aircraft, TDR-1 a fost informată de lucrările la TDN-1, o dronă de portavion produsă de o altă companie care a fost în cele din urmă anulată. TDR-1 a fost realizată cu lemn presat furnizat de Wurlitzer Musical Instrument Company, care producea piane. Lemnul a fost așezat în jurul unui cadru din tuburi de oțel construit de Schwinn Bicycle Company. TDR-1 avea o lungime de 8 metri și o anvergură a aripilor de 10-12 metri. Două motoare Lycoming non-militare cu cap plat de 6 cilindri au furnizat 230 de cai putere, ceea ce i-a conferit o viteză maximă de 140 mph. Avea o autonomie de 426 mile și un plafon de 2500 de metri. Deoarece era destinat utilizării împotriva navelor, TDR-1 a fost proiectat cu trei puncte de sprijin care puteau transporta până la 2.000 de kilograme de muniție. La fel ca TDN-1, TDR-1 avea o cabină de pilotaj și comenzi de zbor, ceea ce permitea unui om să îl piloteze, dar avea și o cameră frontală montată pentru a transmite imagini în direct către un ecran aflat într-un bombardier torpilă TBM-1C Avenger modificat, care prelua controlul TDR-1 după ce era lansat de un echipaj de la sol. OPERAȚIUNI ÎN PACIFIC În 1942, Marina americană a acordat companiei Interstate un contract pentru 200 de TDR-1, dintre care aproximativ 190 au fost construite efectiv. Dronele puteau fie să arunce muniția și să se întoarcă la bază, fie să zboare spre ținte în timp ce transportau muniție grea. (TDR-1 își putea arunca trenul de aterizare, extinzându-și raza de acțiune în cazul misiunilor cu o singură direcție). Dronele au zburat pentru prima dată în 1942 și au fost operaționale până în 1944. Acestea au fost alocate Grupului aerian special de intervenție 1, care a efectuat o serie de teste deasupra continentului american. STAG-1 a fost trimis cu 50 de TDR-1 în Insulele Solomon în iunie 1944 pentru teste de luptă și pentru desfășurarea inițială, deși condițiile tropicale din Pacificul de Sud au interferat cu sistemele electronice ale dronelor și au făcut ca acestea să fie mai greu de operat. La 30 iulie, drona a efectuat primul său test operațional. Patru TDR-1, fiecare transportând câte o bombă de 2.000 de kilograme, au decolat de pe aerodromul Banika și au zburat spre Capul Esperance de pe Guadalcanal pentru a ataca Yamazuki Maru, o navă de marfă japoneză eșuată. Cu avioanele de control zburând la aproximativ 7 mile distanță, fiecare dronă urma să zboare direct în Yamazuki Maru și să detoneze. Prima dronă s-a ciocnit cu mijlocul navei, provocând o explozie masivă. A doua dronă a ratat suprastructura cu câțiva metri, prăbușindu-se pe insula din spatele navei. A treia dronă s-a prăbușit chiar lângă prova navei, fără ca bomba să detoneze, în timp ce a patra a lovit aproape de partea din spate a navei, provocând o altă explozie uriașă. Având în vedere cele două cvasi-abordări și două lovituri, Marina a aprobat continuarea operațiunilor împotriva țintelor japoneze din zonă. La 27 septembrie, patru TDR-1 au efectuat prima misiune de luptă oficială a dronei, vizând o navă japoneză care eșuase pe insula Bougainville din Insulele Solomon și fusese transformată într-o baterie antiaeriană. Un TDR-1 a fost pierdut în timpul zborului la aproximativ 55 de mile de țintă, iar un altul s-a prăbușit la doar 30 de metri de aceasta. Un al treilea a intrat în contact, dar nu a detonat. Al patrulea a lovit în plin, provocând o explozie masivă. STAG-1 a lansat un total de 46 de TDR-1 în cursul lunii următoare împotriva unor amplasamente antiaeriene, aerodromuri, nave (majoritatea eșuate), poduri și alte ținte. Cincisprezece TDR-1 au fost pierdute în drum spre țintele lor, care se aflau până la 160 de mile distanță. Au fost înregistrate 31 de lovituri, potrivit Comandamentului pentru Patrimoniu și Istorie Navală al SUA, deși nu este clar câte dintre acestea și-au distrus țintele. drone ÎN CIUDA UNOR SUCCESE TIMPURII, TDR-1 A FOST ÎN CELE DIN URMĂ ANULAT În momentul în care a fost autorizat pentru misiuni de atac, luptele grele se mutaseră la nord de zona sa de operațiuni, iar atacurile sale au avut un efect redus asupra războiului. În plus, tehnologia de la acea vreme a limitat țintele pe care TDR-1 le putea lovi cu adevărat. Rezoluția scăzută a camerei sale montate frontal și a televizorului din avionul de comandă, de exemplu, a făcut dificilă lovirea țintelor în mișcare, cum ar fi navele – în special pe timp de noapte. Liderii marinei, care au fost întotdeauna sceptici în privința dronelor, nu au fost impresionați de lovituri și au dorit să urmărească sisteme mai bine stabilite. În consecință, TDR-1 a fost scos din uz până în noiembrie 1944. Optzeci de ani mai târziu, armatele din întreaga lume au îmbrățișat munițiile ieftine și de unică folosință care pot fi ghidate spre ținte și care pot zăbovi deasupra acestora, considerându-le o necesitate pentru războiul modern. Astfel de muniții și alte drone au fost folosite cu mare efect în timpul războiului de șase săptămâni dintre Armenia și Azerbaidjan în 2020 și au fost un element de bază al războiului dintre Rusia și Ucraina. Forțele ucrainene au folosit muniții de tip Switchblade și Phoenix Ghost de fabricație americană pentru a lovi ținte de pe câmpul de luptă și au folosit alte drone, inclusiv cele din epoca sovietică, pentru a lovi infrastructura din interiorul Rusiei. Forțele rusești au folosit muniții de tip Lancet, de fabricație internă, împotriva armatei ucrainene și au folosit muniții de tip Shahed-136 și 131, de fabricație iraniană, în atacuri asupra unor obiective militare și civile. Din ultima ediție ... Enigma celor 42 de tablouri cumpărate de Regele Carol I și dispărute din România. De la Nicolae Ceaușescu la Ion Iliescu DOCUMENT. Cum au fost scoase din țară tablourile pentru care a fost urmărit Regele Mihai Cum s-a strecurat Carol în România la 8 mai 1866 ETICHETE:AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, DRONE, JAPONIA, KAMIKAZE, MARINA AMERICANĂ, PROIECTUL OPTION, SPECIAL, SUA PUBLICAT IN CATEGORIILE: ARTICOLE ONLINE, CALEIDOSCOP DISTRIBUIE ȘTIREA: FACEBOOK | TWITTER DACĂ VA PLAC MATERIALELE PUBLICATE, VA INVITĂM SĂ NE URMĂRIȚI ȘI PEPAGINA NOASTRĂ DE FACEBOOK RECOMANDARI PENTRU TINE Spionajul în Austria, o misiune periculoasă în cel de-al doilea război mondial. 90% dintre austrieci erau pro-naziști