Era o vreme........._____________________________de Marin Sorescu

Era o vreme, în ţara asta...
de Marin Sorescu

Era o vreme când singurele sirene pe care le auzeam erau cele de  dimineaţa şi de la ora 15 când la Electro sau Oltcit  se anunţa  începutul sau sfârşitul unei zile de muncă.Era o vreme în ţara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul tot oraşul  se uita la el ca la Dumnezeu.Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai o maşină pe stradă ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu  au apărut şi norocoşii câştigători  la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai număra pe degetele la o mână într-un judeţ. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau alimentaţia publică.Era o vreme în ţara asta  când dacă vedeai pe cineva pe stradă între 8 şi 16, te gândeai că este în concediu, libere, sau e bolnav săracu om şi merge la doctor.Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat.Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic -ca toată lumea - în ziar, sub haină convins că nu ştie nimeni ce e  umflătura aia, de la piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins nimeni şi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi zeflemitor la el gândind "ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla ascunsă la piept are impresia că eu nu ştiu că o duce lu dom doctor. !"

Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copiii mergeau în uniformă şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că "este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala" şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla tacso că  a chiulit.

Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.

Era o vreme în ţara asta când băieţi deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o citească, nu să o joace, făceau o facultate şi terminau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: "ăsta  e a lu Ilie de la sculărie. A terminat primul facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept"

Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-a luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta sau nunta copilului.Era o vreme în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o ciorbă caldă în tine şi ieşeai în faţa blocului "la una mică cu băieţii". Una mică putea fi o minge, o ţâgară, o tablă, o bere, o şuetă, după priceperile fiecăruia, dar nu era unu să nu facă "una mică" cu prietenii.Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moţ la bască.Era o vreme când lumea întorcea capul după militarii care  treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie"uite mamă, trece armata".

Astăzi din două în două ore se aud sirenele celor de la ambulanţă, de la smurd, sau de la pompieri care anunţă  începutul unei nenorociri sau sfârşitul unei  vieţi sau destin. Astăzi, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".Astăzi nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.Astăzi străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.Astăzi când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, "fluidizând circulaţia".Astăzi când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul.  Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie.Astăzi când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi  laptopul, ipodul, ifonul, sau tableta.Astăzi tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu. Fetele abia aşteaptă să fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un "ma man"  este ori urâtă cu crengi ori "tută".Astăzi băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt  "băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deşţept.Astăzi când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, să nu te invite la o nuntă.Astăzi oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară " de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte, toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te mir că nu se dau cap în cap.Astăzi ieşi din bloc şi după doi paşi apare unul cu un cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de ce te-ai însurat  cu  nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui?Astăzi când lumea aude de armată întoarce capul pentru că "ăştia au tras în noi în 89" şi acum "au pensii nesimţite".Oare ce va fi mâine  ? Va mai fi ţara asta ? 

Sa.....,, ne mai radem"_____________________________

??????.........pareri !!!

• 
  

  

  

POLITICĂ

Cristoiu: Liviu Dragnea, ținta unui asasinat politic

Elena Badea / 08 Oct 2013 16:19

 Ion Cristoiu, în cel mai recent editorial publicat în Evenimentul Zilei, susține că s-a pus în mișcare conspirația pentru înlăturarea vicepremierului Liviu Dragnea din Guvern, cei mai interesați de acest demers fiind și cei mai importanți actori politici: președintele Traian Băsescu, președintele Senatului Crin Antonescu și premierul Victor Ponta. În opinia editorialistului, este vizibil faptul că dosarul instrumentat de DNA vicepremierului nu este construit pe probe juridice, ci pe deducții, fiind unul ”eminamente politic” și “piesă cheie” în acest ”asasinat politic”.

După ce amintește că încă din vara anului 2012 a considerat că referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a fost fraudat, Ion Cristoiu se declară decepționat de ceea ce apare în dosarul Frauda la Referendum, “întocmit de procurorul Lucian Papici, fost şef de secţie, şi contrasemnat de Laura Codruţa Kovesi, fost procuror general, în prezent şef al DNA”, în care sunt trimise în judecată 104 persoane, în frunte cu Liviu Dragnea.

În opinia jurnalistului, e greu de crezut că vicepremierul a comis “infracțiunile” de la referendum, de care este acuzat, “de capul său”, și afirmă că pentru a-l trimite pe Liviu Dragnea în instanţă sub acuzaţia de coordonare a tuturor infracțiunilor de care sînt acuzați cei 103 din Dosar,  ”trebuie dovezi, dovezi zdrobitoare”.

“Se impuneau aceste dovezi pentru că:

1. Trimiterea în judecată ameninţă postul lui Liviu Dragnea de vicepremier.

După opinia mea, doar un judecător beat ar putea accepta acuzaţiile DNA în privinţa lui Liviu Dragnea.

Da, dar pînă atunci, pînă la achitare, Liviu Dragnea riscă să fie scos din Guvern și din viața politică.

2. Liviu Dragnea e simplu cetăţean şi în această calitate se bucură de dreptul de a nu fi victima unor abuzuri ale procurorilor”, scrie Ion Cristoiu.

Conspirația împotriva lui Dragnea s-a pus în mișcare

„Citind Rechizitoriul rămîi stupefiat: Nu există nici o probă directă că Liviu Dragnea a dat ordin sau măcar a sugerat persoanelor implicate în trădarea Referendumului să încalce Legea. Pe ce se întemeiază acuzaţia adusă lui Liviu Dragnea? Pe nici o dovadă directă. Acest lucru îl recunoaşte deschis, fără să clipească însuşi Rechizitoriul, insistînd pe mai multe pagini pe teza probelor indirecte, folosite şi în cazul Adrian Năstase. Nici o adresă, nici un telefon, nici un SMS emis de Liviu Dragnea nu le cere, nici măcar nu le sugerează celorlalte persoane învinuite să comită ilegalităţi. Toate adresele, telefoanele, SMS-urile le cer să scoată lumea la vot. Aceste comandament – susţine Rechizitoriul – i-a împins pe învinuiţi să comită ilegalităţi. Cum adică?”, se întreabă Cristoiu.

Potrivit editorialistului, acțiunile lui Liviu Dragnea de la referendumul din vara anului trecut sunt similare celor întreprinse de către cei din stafful de campanie al lui Traian Băsescu, în 2009, însă în dosarul instrumentat vicepremierului,  multe din probe sunt “interpretate forțat”.

„Nu numai că între cele prezentate ca probe împotriva lui Liviu Dragnea şi infracţiunile comise de celelalte persoane nu există nici o legătură (în afară de cea pe care Lucian Papaci o face prin deducţii!), dar, mai mult şi mai grav, o serie de probe sînt interpretate forţat ca dovezi privind implicarea lui Liviu Dragnea. (…) Ca dovezi zdrobitoare pentru implicarea lui Liviu Dragnea în fraudarea Referendumului sînt reproduce un număr de 20 de SMS-uri trimise organizaţiilor PSD. Le-am citit pe toate. Nici unul nu îndeamnă la fraudarea prezenţei. Toate conţin îndemnuri, rugăminţi, ordine chiar, de mobilizare ieşită din comun pentru a scoate alegătorii la vot prin trecerea morţilor pe liste, falsificarea semnăturilor. Ceva asemănător a făcut stafful de campanie al lui Traian Băsescu în al doilea tur al prezidenţialelor din 2009, cînd, constatînd, o slabă prezenţă la vot a alegătorilor de Dreapta, a mobilizat activul în ultimele ore ale scrutinului”, explică Ion Cristoiu.

Deoarece nu dorește să fie acuzat că oferă sprijin lui Liviu Dragnea prin ceea ce a scris, Ion Cristoiu se justifică: “Judecînd după tot ce se întîmplă în aceste zile, lui Liviu Dragnea nu-i poate fi de nici un ajutor această intervenţie a mea. Conspiraţia pentru înlăturarea lui Liviu Dragnea din Guvern s-a pus în mişcare. E suficient să semnalez rapiditatea cu care Varujan Vosganian a plecat din Guvern (de bunăvoie!!!) pentru ca asupra lui Liviu Dragnea să se exercite presiunea mediatică de a demisiona şi el. Am scris aceste rînduri pentru mine însumi. Am oroare să particip, chiar şi fără să vreau, la asasinate politice. N-am făcut-o pînă acum, n-o fac acum, la bătrîneţe”, încheie Cristoiu.

Cine ar profita de eliminarea lui Dragnea din Guvern 

Jurnalistul conchide că dosarul întocmit de DNA vicepremierului este piesa de rezistență a unui “asasinat politic”.

“Ca Liviu Dragnea să moară politic au interes mulţi politicieni: Traian Băsescu, pentru a se răzbuna c-a fost umilit la Referendum; Crin Antonescu, pentru că Liviu Dragnea a fost unul dintre liderii PSD care i-au cerut să aleagă între Putere şi Opoziţie și pentru ca PSD-ul să nu mai aibă la europarlamentare o maşinărie precum Liviu Dragnea; Victor Ponta, pentru că Liviu Dragnea e un concurent serios în partid şi-n Guvern. În acest asasinat politic, Dosarul eminamente politic făcut de DNA e piesa cheie”, concluzionează Ion Cristoiu.

ECONOMIE

Germania ar datora Greciei 162 de miliarde de euro

Bratu Iulian / 07 Oct 2013 19:10Grecia pretinde Germaniei importante sume de bani, ca urmare a daunelor suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a creditelor din acea perioadă, pe care nemții nu le-au mai achitat elenilor.

O comisie parlamentară de la Atena a arătat, într-un document de 80 de pagini, că nemții sunt datori Greciei pentru daune suferite în timpul războiului, scrieantena3.ro. În același document se arată că valoarea împrumuturilor contractate de Berlin de la Atena, între anii 1942 şi 1944, ajunge la 54 miliarde de euro. Cercetarea are la bază 761 de volume de materiale de arhivă, ce includ documente, acorduri, decizii judecătoreşti şi texte juridice.

Premierul elen, Antonis Samaras, a declarat că a înmânat documentul Consiliului Juridic, pentru a lua o decizie în acest caz.

Regimul de la Atena nu a publicat încă o sumă oficială estimată ca reprezentând datoria Germaniei. Dar există surse care susţin că Germania ar datora elenilor circa 220 de miliarde de dolari (162 de miliarde de euro).

În aprilie, cotidianul german Der Spiegel a relatat că nemții datorează Greciei suma de 108 miliarde de euro, pentru reconstrucţiile din urma celui de-al Doilea Război Mondial, şi 54 de miliarde de euro, valoarea totală a împrumuturilor contractate între anii 1942-1944.

Vezi și: BNR recunoaște datoria istorică a Germaniei către România. Ce se întâmplă cu banii

POLITICĂ

Ponta are o nouă majoritate parlamentară. De Ce nu o poate folosi

Ionuț Iordăchescu / 05 Oct 2013 16:06

Tensiunile din USL i-au făcut pe social-democrați să-și facă calculele unei majorități fără PNL. Poți număra pe degetele de la o mână parlamentarii de care mai are nevoie PSD într-una dintre Camere pentru a adopta proiecte de lege fără liberali. Însă Crin Antonescu a reiterat în ieșirile sale două principii: 1. USL e un monolit care trebuie să rămână așa; 2. PNL nu se va lăsa măturată de la guvernare. Dacă Ponta va avea tentative a încălca acest al doilea principiu, arma PNL se numește CCR.

Dintr-un calcul realizat de pesurse.ro reiese că PSD mai are nevoie de 4 parlamentari pentru o nouă majoritate în Camera Deputaților, care să arate așa: PSD+UDMR+Minorități. N-ar mira pe nimeni ca PSD să racoleze 4 parlamentari până la finele anului, dacă se păstrează fluxul de traseiști politici de până acum.

Dar matematica făcută de sursa citată e fără Partidul Conservator, care și-a declarat deja afilierea prin atacul de vineri a lui Daniel Constantin la Crin Antonescu pe tema revocării procurorului Papici. PC (18 deputați) alege PSD. Așadar, partidul lui Ponta are deja majoritatea în Camera Deputaților.

Antonescu îl poate scoate pe Ponta din joc cu ajutorul CCR

Guvernul este al USL, nu al PSD. Antonescu a îngroșat această ideea de fiecare dată când jurnaliștii i-au vorbit despre îndepărtarea PNL de la guvernare. În 2007 premierul Călin Popescu Tăriceanu a scos din guvern miniștrii PD, dar a avut nevoie de un vot de re-învestire a parlamentului și de ulterioarele semnături ale președintelui Traian Băsescu pentru a numi liberali și membri ai UDMR pe posturile vacante. Asta pentru că Legea Fundamentală spune, la art. 85 alin. 3 că “dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.

Pentru a împiedica scenariul din 2007, Antonescu ar putea reclama la Curtea Constituțională un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Ponta prin încercarea sa de a guverna fără PNL, partid parte integrantă a USL, scrie ampress.ro. Constituția permite președinților celor două Camere, Președintelui României, președintelui CSM sau prim-ministrului să facă astfel de sesizări la CCR, prin art. 146 lit. e).

“Măreția dreptului” îl poate lăsa pe Ponta fără funcția de premier

Antonescu va invoca la CCR că Ponta încearcă eliminarea liberalilor deși Parlamentul a învestit un Guvern USL ca structură politică unită și electoratul a votat același tip de USL.

Argumentația lui Antonescu ar depinde nu atât de mult de puterea ei juridico-constituțională, cât de componența CCR. Însuși președintele Curții explica anul trecut, de pe treptele sediului CCR, că dreptul este interpretabil, în asta constând “măreția” lui. Iar la CCR oamenii PSD (Valer Dorneanu și udmristul Valentin Zoltan Puskas) sunt depășiți de cei ai PNL (Mona Pivniceru și Tudorel Toader) adăugați judecătorilor numiți de Băsescu sau pe filieră PDL. Aceștia din urmă nu ar avea motive să-l susțină pe Victor Ponta, mai ales după rafala de critici administrată de el și de oamenii apropiați lui judecătorilor considerați ai lui Băsescu. Un astfel de vot l-ar aduce pe Ponta în pragul demisiei și ar crea un blocaj guvernamental.

Iubeşte-mă-n octombrie...

Iubeşte-mă-n octombrie, străine,
- Căci în noiembrie deja-i târziu –
Fii pentru mine primăvara iernii
Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi fiu.

Iubeşte-mă în toamna desfrânată,
Ce chiuie în aburi dulci de must –
Că-n lumea asta, de putere beată,
Iubirea e un sentiment vetust.

Iubeşte-mă cu teamă şi ardoare
Căci zguri de plumb răsar,sumbru, pe veac...
Fii elixir speranţei care moare –
Ca eu tristeţii tale să-i fiu leac.

Apari duios din ceaţa ruginie,
Cu părul tău, de toamne răvăşit,
Iubirea ta, molcomă şi târzie,
Să-nvioreze sufletu-mi sfârşit.

...Iubeşte-mă-n octombrie, străine,
Că suntem fericiţi să ne minţim...
Prin pâcla veacului păşind, hai, vino -
Amanţi deplini să īnvăţăm să fim...

ASTA ..MAIMUTA !!!_____________________________________________

MOMENT ISTORIC: AMERICA, ÎN FALIMENT DE STAT!
Autor: Robert Schwartz, Valentin Vioreanu

 DISCUTII  în jurul reformei sănătăţii aruncă Statele Unite în incapacitate de plată.

UPDATE2: Statul federal american a intrat marţi dimineaţă în şomaj tehnic pentru prima dată în ultimii 17 ani, ceea ce ar urma să afecteze sute de mii de funcţionari, în lipsa unui acord privind bugetul în Congres, relatează AFP.


În pofida negocierilor intense şi a pasării responsabilităţii între Senat, dominat de majoritatea democrată, şi Camera Reprezentanţilor, majoritar republicană, nu a putut fi adoptat la timp niciun proiect de lege de finanţe pentru exerciţiul bugetar 2014, care a început marţi la ora locală 00.00 (04.00 GMT).

Prin urmare, Casa Albă a dispus cu puţin timp înainte de miezul nopţii ca agenţiile federale să declanşeze oprirea parţială a activităţilor lor, măsură pentru care erau pregătite.

Barack Obama a încercat o ultimă intervenţie luni, atrăgând atenţia că o paralizie a statului federal ar avea 'consecinţe economice extrem de reale pentru oameni în viaţa de zi cu zi şi pe mai departe'.

'Au făcut-o cu adevărat', a scris Obama într-o postare pe Twitter la puţin timp după miezul nopţii.

Preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp indiferent ce s-ar întâmpla.

Eşecul Congresului marchează punctul culminant după 33 de luni de dispută continuă asupra bugetului între democraţi şi republicani, care au preluat controlul în Camera Reprezentanţilor în ianuarie 2011 după alegerea a zeci de membri ai Tea Party.

De la Departamentul Apărării la Agenţia de protecţie a mediului, toate serviciile federale sunt obligate să-şi reducă imediat efectivele la minimul vital, în unele cazuri la doar 5% din personal. Securitatea naţională şi serviciile esenţiale sunt exceptate.

Însă circa 800.000 de funcţionari din posturi considerate ne-vitale, dintr-un total de peste două milioane, vor avea la dispoziţie marţi dimineaţă patru ore să se prezinte la birouri, să-şi pună la punct lucrurile, să anuleze reuniunile şi apoi să se întoarcă acasă, până la momentul în care Congresul se va pune de acord pentru a aloca credite privind finanţarea agenţiilor federale.

Un impact foarte vizibil va fi observat în sectorul turismului. Toate parcurile naturale ale ţării, administrate de National Park Service, printre care şi parcurile imense Yosemite şi Grand Canyon, şi muzeele Smithsonian din Washington nu-şi vor deschide uşile pentru public.

În aprilie 2011, preşedintele Barack Obama s-a deplasat la Lincoln Memorial din Washington a doua zi după un acord in extremis pentru finanţarea operaţiunilor guvernamentale. De această dată, monumentul va rămâne închis.

Încetarea operaţiunilor guvernamentale a declanşat o furtună politică, fiecare tabără acuzând-o pe cealaltă de intransigenţă.

'Este o ruşine că aceşti oameni, aleşi pentru a reprezenta ţara, ajung să reprezinte Tea Party şi pe anarhişti', a spus Harry Reid, liderul majorităţii democrate.

'Am ajuns aici pentru că preşedintele şi democraţii din Senat au vrut acest rezultat încă de la început', a scris republicanul Ted Poe pe Twitter.

Însă unii recunosc că opinia publică va arunca vina pe republicani. Aceştia 'vor fi percepuţi ca cei care au blocat şi provocat încetarea activităţilor statului federal', a declarat luni seară senatorul John McCain.

Motivul blocajului îl constituie 'Obamacare', numele reformei sistemului de sănătate a lui Barack Obama. Republicanii cer ca orice acord bugetar să revină, într-un mod sau altul, asupra acestei legi emblematice a primului mandat al lui Barack Obama, votată în 2010. Începând de marţi, milioane de americani fără asigurare medicală se vor putea înscrie pe un site guvernamental pentru a cere să beneficieze de o asigurare subvenţionată începând cu 1 ianuarie 2014.

Orice american ar urma să fie asigurat începând cu această dată, sub ameninţarea unei penalităţi fiscale de o valoare la început simbolică (95 de dolari în 2014).

Această obligaţie, validată de către Curtea Supremă în 2012, este asimilată unui abuz de putere din partea statului federal de către republicani, care au votat de zeci de ori pentru abrogarea ei, întotdeauna fără succes. Republicanii au susţinut că legea nu este pregătită, guvernul recunoscând că sistemele informatice nu vor fi operaţionale din prima zi.

La ora declanşării aşa-numitei 'shutdown', care nu afectează administraţiile locale din cele 50 de state, Camera Reprezentanţilor dezbătea totuşi o a patra versiune a bugetului său, însă fără speranţe pentru un deznodământ imediat.

Activităţile Senatului au fost suspendate până marţi la ora 13.30 GMT.

UPDATE: Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale americane luni, cu puţin timp înainte de miezul nopţii, să-şi înceteze activităţile, deoarece Congresul n-a reuşit să voteze un buget înainte de ora limită, transmite marţi AFP.

Din ''păcate, n-avem indicii clare că Congresul va acţiona la timp pentru ca preşedintele să semneze o hotărâre de buget până la sfârşitul zilei de mâine, 1 octombrie 2013'', a anunţat Sylvia M. Burwell, directoarea Biroului pentru buget al Casei Albe. ''Agenţiile trebuie să-şi execute planurile pentru o încetare ordonată a activităţilor lor în absenţa bugetului'', a adăugat ea.

Peste 800.000 de funcţionari federali consideraţi neesenţiali, dintr-un total de peste două milioane, ar urma să intre în concediu forţat, fără plată, începând de marţi dimineaţa. Efectivele administraţiilor vor fi reduse la un nivel minim vital, unele dintre agenţii atingând abia 5 % din efectivele lor.

Marţi, 1 octombrie, se încheie în Statele Unite anul bugetar. Dacă membrii Congresului nu reuşesc, în aceste ultime ore, să găsească un compromis privind finanţarea provizorie a administraţiei federale, se poate repeta o experienţă trăită în urmă cu 17 ani: Government Shutdown. Precedentul moment în care majoritatea republicană din Congres a blocat activitatea federală s-a petrecut în 1995 - şi a costat scump tabăra conservatoare: preşedintele în exerciţiu, democratul Bill Clinton, a câştigat lejer, cu aproape 10% diferenţă, în faţa contracandidatului Bob Dole. A fost, între 16 decembrie 1995 şi 6 ianuarie 1996, cea mai lungă perioadă în care Guvernul Statelor Unite nu a oferit decât "serviciile esenţiale". Din 1976 (de când se derulează actualele proceduri bugetare în SUA), Executivul s-a aflat în colaps de 17 ori.

Dacă până la ora 0:00 a primei zile din octombrie nu se întâmplă vreun miracol, America va trăi, marţi, o serie lungă de ceasuri rele. Instituţiile şi autorităţile statului, inclusiv ministerele, vor fi închise, circa 800.000 de angajaţi din sectorul public vor fi trimişi în concediu forţat. Singurele instituţii care vor mai primi finanţări salariale sunt armata, închisorile şi siguranţa zborurilor. Inclusiv autoritatea de supraveghere bursieră (SEC) îşi va suspenda activitatea.

Cele două tabere îşi reproşează reciproc impasul: conservatorii acuză guvernul liberal că, odată cu introducerea reformelor din sănătate, vor împinge prea departe nivelul datoriei publice; în replică, democraţii atrag atenţia că republicanii forţează mâna administraţiei, după ce până şi Curtea Supremă a dat undă verde pachetului de legi privind sistemul medical, reunite sub titulatura informală de Obamacare.

Senatul Statelor Unite, controlat de democraţi, a acceptat, vineri, 27 septembrie, un buget de tranziţie care să permită funcţionarea aparatului administrativ până la 15 noiembrie. Documentul se află, acum, la Camera Reprezentanţilor - dar nu este pe placul majorităţii republicane, după cum a anunţat John Boehner, preşedintele republican al camerei inferioare a Congresului.

Dezbaterile privind finanţele statului sunt de cele mai multe ori extrem de aprinse dar, explică Paul Van de Water de la Centrul pentru priorităţi bugetare şi politice, de data aceasta, conflictul este mult mai amplu decât în anii trecuţi iar motivul este, în primul rând, mişcarea Tea-Party, ce reuneşte ultra-conservatorii din tabăra republicană, prea puţin dispuşi la compromisuri. Unul dintre membrii acestei aripi, texanul Ted Cruz, a susţinut, săptămâna trecută, un discurs de 22 de ore în care a încercat să demonteze, punct cu punct, pachetul Obamacare.

Printre cei ce contestă maniera de a negocia a republicanilor se numără şi membrii propriei tabere. Mitch McConnel, şeful minorităţii din Senat, avertizează că partidul poate fi tras la răspundere de către electorat, în cazul unui colaps al serviciilor publice. Lindsey Graham, unul dintre republicanii cu ştate vechi în Senat, a avertizat, la rândul lui, că toţi conservatorii îşi doresc să blocheze finanţarea programului Obamacare dar tactica aleasă poate lovi ca un bumerang dreapta americană.

Obamacare nu este singurul punct de tensiune în relaţia dintre Administraţia de la Casa Albă şi republicanii din Congres: cele două partide au păreri diferite în ce priveşte finanţarea apărării şi educaţiei, a transporturilor şi justiţiei, a închisorilor şi a Biroului federal de investigaţii (FBI). În dispută sunt aproximativ 90 de miliarde de dolari - aceasta în condiţiile în care, pentru a se evita falimentul instituţional al Statelor Unite, este nevoie ca limita superioară a datoriei să treacă de actualul nivel de 16,7 bilioane de dolari. Altfel, a avertizat ministrul de Finanţe Jacob Lew într-o scrisoare adresată Congresului, SUA intră, cel târziu pe 17 octomrbie, în incapacitate de plată. Republicanii, în special aripa Tea Party, consideră că singurul mod eficient de a susţine bugetul public este reducerea cheltuielilor - în vreme ce democraţii optează pentru impozite mai mari.

Cheltuielile zilnice ale Guvernului federal se ridică la o medie de 60 de miliarde de dolari. Din mai, se arată în scrisoarea trezorierului şef Lew, Ministerul de Finanţe aplică "măsuri extraordinare" pentru a păstra datoria naţională sub pragul superior. Între aceste măsuri se numără amânarea plăţii pensiilor.