De ce vrea Rusia să controleze Oceanul Arctic

Autor: Radu Pop, Redactor

Conflictul armat din estul Ucrainei si sanctiunile ce au rezultat obliga Rusia sa caute continuu alternative economice. Pe de o parte, încearca sa-si consolideze relatiile cu partenerii sai strategici, iar pe de alta parte îsi intensifica activitatile de explorare energetica pe întregul sau teritoriu vast, se arata într-un articol publicat marti în editia online a cotidianului spaniol ABC.
La capitolul energetic, prioritatea guvernului rus pare sa fi devenit zona arctica, unde si alte state revendica o extindere a platoului lor continental ce ascunde bogate resurse de petrol si gaze, respectiv Canada, Danemarca (prin Groenlanda), Norvegia si Statele Unite (prin Alaska).
'Oceanul Arctic este Mecca ruseasca', a scris pe Twiiter vicepremierul rus Dmitri Rogozin dupa vizita sa recenta în arhipelagul norvegian Svalbard. Desi aceasta afirmatie este vazuta mai degraba ca o provocare, ea poate fi de fapt o declaratie de intentie.
Circa un sfert din rezervele mondiale de petrol si gaze naturale înca neexploatate se gasesc sub gheata Oceanului Arctic. Cum încalzirea globala grabeste topirea acestor gheturi, Moscova doreste sa se pozitioneze strategic în aceasta zona linistita. În paralel, pentru a-si sustine prezenta economica, Rusia are în vedere si o militarizare a acestui spatiu, pentru a-i intimida pe vecinii care râvnesc si ei la acele resurse.
În anul 2007, un submarin rusesc a pus un drapel al Rusiei pe fundul Oceanului Arctic, operatiune prin care Moscova a dorit sa-si arate hotarârea de a atinge acest obiectiv, dar gestul a dus la disensiuni cu Canada.
De asemenea, la sfârsitul anului trecut, Danemarca a cerut Comisiei Natiunilor Unite însarcinate cu delimitarea platourilor continentale sa primeasca 895.000 de kilometri patrati din întinderea Oceanului Arctic, zona care cuprinde si Polul Nord geografic, dar si o suprafata deja revendicata de Norvegia.
AGERPRES

 NEWS  !

Militarii din 4 tari au participat la un exercitiu NATO, la Brasov. Cat de costisitoare sunt antrenamentele de infanterie

<p>Your browser does not support iframes.</p>

Americani, canadieni, britanici si romani au participat la poligonul Cincu la una dintre cele mai ample aplicatii militare din ultimii ani. Trupele de la sol au fost sprijinite si de escadrile de avioane de lupta atat americane, cat si romane.
Vedetele exercitiului au fost unitatile de infanterie motorizata americane care in urma cu o saptamana au marsaluit de la Constanta pana la Brasov. Au fost sprijinite din aer de avioanele A-10 Thunderbolt, F-16 si MIG-uri Lancer.
Scenariul exercitiului a prevazut si asaltul asupra unui punct de comanda al inamicului si distrugerea lui de catre militarii din fortele speciale. Militari din 4 natiuni au participat la exercitiu si au reusit sa se coordoneze foarte bine.
Locotenent colonel Johnson Theodore, comandantul Regimentului 2 Cavalerie din SUA: "Sunt cateva diferente mici, dar per total este foarte usor sa lucram impreuna, pentru ca toti folosim aceeasi doctrina. Tocmai din acest motiv suntem aici, sa exersam interoperabilitatea".

Maior Bailey Thomas, comamdantul Companiei de Infanterie Coldstream Guargds din Marea Britanie: "Cei mai multi de aici sunt infanteristi, iar noi infanteristii ne intelegem foarte bine pentru ca intre noi exista doar mici diferente."

Manevrele au fost urmarite si de membrii comisiei de aparare din Parlamentul Romaniei, care au aflat si costurile unor asemenea operatiuni.
Mircea Dusa, ministrul Apararii Nationale: "Toate exercitiile sunt costisitoare, munitia folosita de aviate este foarte costisitoare, ca sa va dau un exemplu o racheta din aceasta folosita in aviatie costa in jur de 180.000 de euro. Azi am tras doua."
Exercitiile militare vor continua in perioada urmatoare si vor include toate categoriile de arme de la infanterie pan