Google Website Translator Gadget

duminică, 4 decembrie 2022

Estonia cumpără sisteme de lansatoare de rachete HIMARS. Este cea mai importantă achiziție de arme din istoria țării Data publicării: 03.12.2022 16:27 Raza de acţiune a rachetelor HIMARS comandate de Estonia variază de la 70 la 300 de kilometri. Foto: Profimedia Images Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), informează Agerpres. Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi "capacitatea de tir indirect" (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat. Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie. Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia. Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia. În cadrul acestui contract, partea estonă va furniza muniţie, precum şi soluţii de comunicare, de pregătire şi de logistică, a declarat Ramil Lipp, şeful departamentului de armament al ECDI. Rachetele comandate de Tallinn - al căror număr exact nu a fost precizat - sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024. În noiembrie, și Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/externe/estonia-cumpara-sisteme-de-lansatoare-de-rachete-himars-este-cea-mai-importanta-achizitie-de-arme-din-istoria-tarii-2172331?fbclid=IwAR19hFR8AoDV73Kqm9T2A46zPY_-El4FblyAf21Lis4f-0TVCOLru_UeiYE Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.

vineri, 2 decembrie 2022

Cu ochii pe sondaje. Ce ne spun, ce pricepem o zi în urmăAdaugă un comentariu!de Florin Șperlea286 Vizualizări: Prima pagină » Cu ochii pe sondaje. Ce ne spun, ce pricepem Un recent sondaj CURS, cu o eșantionare ce pare potrivită unui asemenea demers, spune că peste 80% din cei chestionați doresc desființarea pensiilor speciale. Procentaj, probabil, deloc surprinzător, atât timp cât acestea au fost percepute ca fiind „ajustate” mereu în defavoarea celor mulți, care nu se pot bucura de asemenea beneficii. Întrebați însă care ar fi categoria profesională care ar trebui să se bucure de pensii speciale, 75% (total de acord și parțial de acord) au răspuns că piloții și personalul aeronautic. În pofida tuturor încercărilor de a explica public, atât de unii militari în rezervă și retragere, care sunt omniprezenți în studiourile televiziunilor de știri, ale unor oficiali și ale unor reprezentanți ai asociațiilor de militari în rezervă și retragere, că pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale, sondajul a inclus în această secțiune – cine sunt aceia care ar trebui să primească pensii speciale? – și pensiile militare. 44%, la mare distanță, așadar, de piloți și personalul aeronautic, au susținut că „pensionarii militari/militarii” ar putea primi „pensii speciale”. Las deoparte neputința informării în cazul celor care au amestecat, senin, pensiile speciale cu pensiile militare de stat (rămâne, deocamdată, în cazul CURS, în ceea ce mă privește, doar ipoteza informării incorecte!), dar sondajul îmi spune că publicul chestionat e destul de greu de înțeles în răspunsurile pe care le oferă. Dacă aș fi factor de decizie (apropo, pentru aceia care ne scriu, des, mai mult sau mai puțin întemeiat, certându-ne pe noi în privința cuantumului pensiilor militare, le reamintesc că săptămânalul „Observatorul militar” nu „dă pensii”, nu mărește pensiile militare, nu prorogă termene, nu propune proiecte de lege în domeniu, ci doar informează cu privire la deciziile luate în acest sens, și a făcut-o în nenumărate rânduri, în paginile sale), așadar, dacă ar fi să iau decizii pe seama acestui sondaj, aș fi mai degrabă derutat, dacă nu bulversat de-a dreptul. Înainte de toate, pentru că peste 65% susțin că au în continuare încredere în armată (pe primul loc în topul instituțiilor socotite de încredere de români!), doar 44% ar fi de acord (parțial sau total) cu pensiile militare (socotite, eronat, „speciale”), iar întrebați fiind care sunt „principalele două probleme ale României de care conducerea țării ar trebui să se ocupe de urgență”, numai 6% consideră că acestea ar fi „războiul, armata, siguranța națională”, 27 de procente, pe primul loc, așadar, identificând prețurile, inflația, utilitățile și prețul energiei. Adică temerile și problemele târâte zi cu zi. Prin urmare, aceste valorizări atât de diferite ne spun un lucru cât se poate de simplu: publicul e tot mai puțin conștient de problemele reale ale armatei, pe care o creditează cu încredere într-un soi de inerție a răspunsurilor standard la mai toate sondajele, întemeiate, totuși, pe disciplina, ordinea și eficiența dovedite în împrejurări critice, în special cauzate de dezastre naturale, dar când e vorba de răsplata publică a unui statut aparte, care implică privațiunile serviciului ca atare și restrângerea unor drepturi și libertăți, dar, mai cu seamă, un Jurământ față de Țară, întemeiat pe asumarea sacrificiului suprem, cetățeanul român se simte îndreptățit să se uite cu prețuire și înțelegere la… piloți și personalul aeronautic! În fapt, problema nu este la aceia care participă la sondaje, nici măcar a acelora care le construiesc și le pun în practică. Problema reală, în opinia mea, este neputința noastră de a gândi strategia potrivită pentru a impune și valoriza, în cel mai înalt grad cu putință, profesia militară (și mă refer, aici, la toți aceia care poartă un grad militar, din toate structurile sistemului național de apărare), de a explica unui public – care are tot mai puțin contact cu noi, purtătorii de uniformă militară, cu excepția festivismelor și a „festivalurilor militare” de tot soiul – ce fel de sacrificii facem și, mai cu seamă, la ce ne pricepem și în ce fel ceea ce știm să facem este în beneficiul lor, al cetățenilor. Care trebuie să știe cât timp ne ia să învățăm să tragem cu o piesă de artilerie, cât timp ne ia să învățăm să folosim un radar sau să pilotăm un avion de luptă, cât durează să înveți să dezamorsezi o bombă, cu riscurile implicite, sau cât de greu este să îndeplinești o misiune când nu ai la dispoziție instrumentele și tehnica potrivite, pentru că atât ne permitem să investim în echipamente militare (că pe „roz” am tot stat!). E bine să privim mai atent spre sondaje, dacă nu cumva e la fel de potrivit să le facem pe ale noastre. Ca să știm ce poate fi și trebuie îndreptat, schimbat, adaptat. Altiminteri, o să urmărim uimiți cum modificările semnificative ale mentalului colectiv ne produc tot soiul de surprize, preferând să ne ascundem înapoia veșnicei și perdantei marote că doar alții sunt de vină și că „nu ne înțeleg civilii”. pensii militare pensii speciale sondaj CURS Forumul internațional Female Leaders in Security and Defence, la București

vineri, 25 noiembrie 2022

Rusia ar putea fi trădată de Generalul Iarnă. Înghețul, armă cu două tăișuri pentru ucraineni 25.11.2022 17:34 Cristina Ene 43 live Generalul Iarnă, un aliat tradițional al Rusiei, ar putea schimba tabăra în această iarnă, în timp ce ucrainenii l-ar putea avea de partea lor pe Generalul Degerături, relatează Politico. Transportoare blindate de personal în Harkov înainte de invazia rusă FOTO SHUTTERSTOCK Transportoare blindate de personal în Harkov înainte de invazia rusă FOTO SHUTTERSTOCK Președintele rus Vladimir Putin nu se mai poate baza pe vechiul aliat în circumstanțele actuale, când înghețul este mai degrabă un dușman decât un prieten pentru soldații ruși demoralizați și prost echipați. În pofida estimărilor analiștilor militari că venirea ierni va marca o încetinire a ritmului de luptă pe principalele fronturi, contrariul pare să se producă în măsura în care ambele părți vor încerca să se agațe de propriile avantaje: Rusia va căuta să îl arunce din nou în luptă pe Generalul Iarnă, în timp ce Ucraina, mult mai bine echipată să reziste temperaturilor negative datorită ajutorilor aliaților, va miza pe Generalul Degerăturilor, notează Politico. Planul Rusiei este să frângă moralul civililor lăsându-i fără curent și căldură, în timp ce al Ucrainei este să lanseze atacuri cu ajutorul unităților de comando și să pună presiune pe recruții ruși ce intră în luptă slab echipați pentru ger. „Bătăliile au loc zi și noapte, indiferent de vreme”, a declarat de pe câmpul de luptă pentru Politico fostul deputat Egor Firsov, în prezent medic militar. „Acum sunt aproape de Bahmut. Situația de aici este foarte complicată. Se schimbă în fiecare zi oscilând ca un pendul - de la succesele noastre și euforia când avansăm, la situația dificilă când inamicul avansează", a scris el. Firsov a subliniat că pe front a nins, ceea ce e preferabil ploii înghețate pentru că „nimic nu e mai rău” decât asta. Ministerul ucrainean al Apărării a indicat la rândul său cu o ușoară ironie că „cei care discută în prezent despre o posibilă pauză a ostilităților din cauza temperaturilor de îngheț probabil că nu au stat la soare în ianuarie pe coasta sudică a Crimeei”. Ucrainenii speră să-l atragă de partea lor pe Generalul Iarnă întrucât, în ciuda faptului că rușii au suplimentat armata cu rezerviști, aceștia se plâng deja de condițiile de luptă și de faptul că sunt lipsiți de provizii esențiale nemaivorbind de haine călduroase și protecție în fața gerului. „Rușii își reiau și își intensifică operațiunile ofensive la sud-vest de provincia] Donețk", a subliniat Katerina Stepanenko de la Institutul pentru Studiul Războiului, care monitorizează situația luptelor folosind surse deschise. Ea a adăugat că rușii au adus parașutiști experimentați, eliberați pentru acest front de luptă în urma retragerii trupelor care apărau orașul Herson. La rândul lor ucrainenii au mutat forțe pentru a-și întări pozițiile defensive, a observat Nick Reynolds de la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie, un grup de reflecție în domeniul securității care efectuează analize operaționale pentru statul major al Ucrainei. O sursă de securitate ucraineană, care a cerut să rămână anonimă deoarece nu este autorizată să vorbească cu presa, a declarat pentru Politico că avioanele de război rusești ar fi început să testeze apărarea aeriană ucraineană de-a lungul graniței. Bloggerii militari ruși au susținut pe conturile de Telegram că ucrainenii instalează mai multe posturi de observare a frontierei, echipate cu dispozitive electronice de ascultare, și că amplasează mine la nord de Cernihiv. Iarna, o armă cu două tăișuri pentru ucraineni Ucrainenii ar putea avea sentimente amestecate în privința genului de iarnă pe care și-o doresc în contextul războiului și ar avantajelor pe care le-ar putea avea împotriva armatei ruse, notează Politico. O iarnă blândă ar fi în măsură să atenueze impactul bombardamentelor rusești asupra rețelei electrice a țării. Dar ar însemna și drumuri impracticabile din cauza noroiului, îngreunând deplasarea trupelor și a blindatelor pentru ambele armate. Pe de altă parte, ucrainenii sunt cei ce caută să profite de impulsul pe care l-au obținut în ultimele săptămâni prin victoriile din Harkov, în nord-est, și, mai recent, în Herson, în sud. În plus, avansul câștigat prin eliberarea Hersonului a adus Crimeea în raza de acțiune a rachetelor lor. O iarnă friguroasă, cu terenul înghețat, ar ajuta manevrelor ambelor părți, în timp ce temperaturile de îngheț ar avea probabil efecte asupra trupelor rusești și a echipamentului lor de proastă calitate. Rușii nu mai au copaci după care să-și ascundă tancurile și vehiculele. Iarna trecută, în timp ce încercau să avanseze asupra Kievului, rușii au fost afectați de defecțiuni mecanice din cauza echipamentelor de slabă calitate și a eșecului de a-și pregăti temeinic pentru iarnă tancurile și vehiculele blindate. Într-o evaluare recentă, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington a estimat că generalul Degerături îi va favoriza probabil pe ucraineni. „Condițiile de iarnă ar putea afecta în mod disproporționat forțele rusești slab echipate din Ucraina", a declarat ISW. Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a făcut publice eforturile de a-și antrena și echipa mai bine trupele, cel mai probabil, potrivit evaluării ISW, rezultatul încercărilor „de a potoli nemulțumirea publică" din Rusia față de condițiile pe care soldații ruși sunt nevoiți să le suporte. Recent, recruții din Rostov au postat un videoclip pe Telegram în care se plâng de lipsa instruirii, a echipamentelor și a alimentației adecvate. „Ne plătim mâncarea din buzunar", au spus ei. Între timp, se pare că forțele rusești au început să primească veste antiglonț și căști de fabricație iraniană, notează Politico. Dar este puțin probabil ca acestea să egaleze calitatea hainelor și a echipamentului pe care aliații occidentali ai Ucrainei le-au trimis în grabă trupelor ucrainene, pe măsură ce vremea devine friguroasă. Ministerul britanic al Apărării a raportat recent că a trimis 195.000 de seturi de iarnă, urmând să mai trimită și altele; alți parteneri occidentali furnizează la rândul lor țării invadate uniforme, generatoare mobile și corturi pentru 200.000 de soldați – printre aceste țări numărându-se Lituania, Germania, Danemarca, SUA, Suedia și Finlanda. Canada furnizează Ucrainei 500.000 de uniforme de iarnă.

marți, 22 noiembrie 2022

sâmbătă, 19 noiembrie 2022

vineri, 18 noiembrie 2022

Războiul din Ucraina ia o turnură neașteptată - Experţii ruşi se tem de o revoluţie precum cea din 1917 Autor: F. P. Publicat: 18/11/2022 00:26 Actualizat: 18/11/2022 00:27 Sursa foto: ssatipura.com rusia ucraina În vreme ce locuitorii din Herson sărbătoresc încă eliberarea oraşului lor, reputaţia lui Putin se degradează din ce în ce mai mult în Rusia. Scutindu-se de umilinţa unei primiri glaciale, Putin a preferat sa nu meargă la summitul G20 care tocmai s-a încheiat în Indonezia. Această decizie arată în ce măsură este izolat pe scena internaţională preşedintele rus. Recent, India şi China şi-au exprimat dorinţa ca războiul din Ucraina să se termine. Coreea de Nord pare şi ea să se distanţeze de Kremlin. Această singurătate începe să se facă simţită în Rusia şi îi îngrijorează pe unii experţi ruşi care se referă la o mânie tot mai mare din partea poporului rus, notează publicația belgiană La Libre Belgique, potrivit Rador. ADVERTISING Aceste îngrijorări au făcut obiectul principal al celebrei emisiuni de televiziune de propagandă a lui Vladimir Soloviov. Cunoscut pentru declaraţiile sale extravagante referitoare la războiul din Ucraina, moderatorul rus a încercat să orienteze dezbaterea spre felul în care autorităţile pot recâştiga încrederea poporului după retragerea trupelor ruse din mai mute oraşe ucrainene. Dar emisiunea a luat foarte repede o altă turnură. Cotidianul belgian "Het Laaste Nieuws" arată astfel că invitaţii la talk-show au vorbit despre o eventuală revoltă a poporului rus. Profesorul Dmitri Evstafiev, de la universitatea HSE din Moscou, a declarat că răbdarea poporului nu este infinită şi că ţara trebuie neaparat să obţină alte succese militare pentru a-şi păstra imaginea. "Să nu credem că răbdarea societăţii este infinită, mai devreme sau mai târziu ea se va epuiza". Prezentatorul rus Tigran Keosayan a explicat şi el cum simte situaţia. "Există iritare. Această iritare şi această mânie sunt similare cu sentimentele care s-au manifestat în 1916 şi aceste sentimente trebuie să fie evitate". Îngrijorându-se de rolul pe care îl pot juca media asupra mentalului populaţiei ruse, el a lăsat să se înţeleagă că situaţia actuală este comparabilă cu cea care predomina în 1916 înainte de a da naştere revoluţiei bolşevice. Ceilalţi invitaţi, mai optimişti, au declarat că Rusia nu trebuie să intre în panică. Moderatorul Vladimir Soloviov a redirecţionat dezbaterea spre strategia militara ce trebuie adoptată, înainte de a declara că "Rusia trebuie să câştige războiul său 'contra NATO' şi sabotorii, teroriştii, trădatorii şi dezertorii trebuie executaţi.

sâmbătă, 12 noiembrie 2022

marți, 8 noiembrie 2022

sâmbătă, 5 noiembrie 2022

miercuri, 2 noiembrie 2022