Google Website Translator Gadget

sâmbătă, 1 octombrie 2011

NEAMURILE MELE !!!!!!!

vineri, 30 septembrie 2011


 
Cele mai importante proiecte ale UE, Zona Euro şi Spaţiul Schengen se află în impas
Uniunea Europeană se destramă? România, prima victimă?
29 Septembrie 2011
Criza economică prelungită, apariția unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiștilor ajunși în parlament, să nu mai finanțeze țările aflate în dificultate sau chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluțiile potrivite
România experimentează pe pielea ei criza economică şi politică în care se află construcţia europeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul de liberă circulaţie, fără să primească nici un termen de reexaminare, deşi spre deosebire de Bulgaria a reuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerute de Bruxelles.

Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn al contractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru ani de criză financiara, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în forţă partidele extrimist-populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso a vorbit în discursul despre starea UE despre pericolul “fragmentării” Uniunii Europene, accentuând că “situaţia actuală este gravă” , fiindcă “din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum Euro sau libertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso speră într-o “soluţie globală”, care să ducă la restabilirea încrederii în euro şi în valorile europene, partidele extremiste au început să impună deciziile în UE: partidul antiislamic a lui Gert Wilders, care susţine guvernul olandez împreună cu extrmiştii scandinavi “Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândul lor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen.  Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006, colapsul pieţei imobiliare americane  crede că în următorii cinci ani zona euro se va prăbuşi, iar în 2013 va avea loc o “furtună” care ar putea prevesti o “Nouă  Mare Depresiune” ca urmare a încetinirii economice în Statele Unite şi Europa.
Cea mai gravă criză pe care o traversează UE în acest moment este cea politică, susţine Roubini, argumentând că este vorba despre un “deficitul democratic” alimentat de faptul că decizii importante sunt luate de “eurocraţi nealeşi de la Bruxelles”. Fundamentul european este boicotat însă şi de criza datoriilor suverane, adică de marile datorii pe care le au statele europene, inclusiv cele care păreau sigure: Germania, Marea Britanie sau Franţa. Criza financiară din ultimii patru ani  a alimentat mişcările naţionalist-populiste nu doar în Olanda şi Finlanda, ci şi în Ungaria unde inclusiv premierul conservator Viktor Orban a militat împotriva monedei euro şi guvernează fără probleme alături de extremiştii de la  Jobbik. În Franţa Frontul Naţional, cunoscut pentru excesele sale naţionaliste şi protecţioniste a renăscut odată cu lansarea noii sale preşedinte Marine le Pen, care cere descotorosirea de euro. Tragedia greacească din ultimii doi ani este la rândul ei însoţită de expansiunea Adunării Populare Ortodoxe (LAOS) care la fel ca mişcarea nazistă Chryssi Avghi vrea deportarea străinilor, interzicerea imigraţiei şi restricţionarea dreptului la protest.
Măsurile de austeritate luate de guvernele UE riscă să-I propulseze pe extremişti în poziţii de decizii sau cu scoruri suficient de mari pentru a putea şantaja aşa cum se întâmplă acum în Olanda şi Finlanda. Fragmentarea a început cu oprirea României şi Bulgariei la porţile Schengen, dar e posibil ca şi măsurile de salvare a Zonei Euro să fie în viitor boicotate. Criza economică prelungită, apariţia unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiştilor ajunşi în parlament, să nu mai finanţeze ţările aflate în dificultate sau  chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluţiile potrivite

miercuri, 28 septembrie 2011


Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: SITUAŢIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA şi SUA pe tema salvării ZONEI EURO

de Victor ROTARIU Postat la: 28.09.2011 10:00 Ultima actualizare: 28.09.2011 10:44
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie”
Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi "o prostie", scrie The Telegraph.
Oficialul german nu s-a oprit însă aici. Planul de majorare a disponibilităţilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) este susţinut cu tărie de către SUA, pe care Schauble o îndeamnă să se uite mai întâi în propria curte şi să îşi rezolve problemele şi abia apoi să dea sfaturi altora despre cum se salvează economia.
Schauble: Mărirea arsenalului EFSF, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro, nu are nicio logică

"Nu înţeleg cum cineva din cadrul Comisiei Europene ar putea avea o idee atât de proastă. Rezultatul (majorării disponibilităţilor financiare ale EFSF, n.r.) ar fi punerea în pericol a rating-urilor suverane AAA (cele mai bune, care reflectă o solvabilitate maximă, n.r.). Nu are nicio logică", a declarat oficialul german.
În ceea ce priveşte presiunile exercitate de Statele Unite asupra UE în favoarea acestui plan, Schauble spune că "este întotdeauna mult mai uşor să dai sfaturi altora decât să iei decizii pentru tine. Sunt cât se poate de pregătit să-i dau şi eu sfaturi conducerii SUA".
Comentariile ministrului de Finanţe de la Berlin sunt de natură să irite cabinetul de la Casa Albă, secretarul general al Trezoreriei SUA, Tim Geithner, fiind unul dintre principalii susţinători ai majorării arsenalului EFSF, astfel încât să fie posibilă "tragerea la mal" a Italiei şi a Spaniei, dacă va fi cazul, notează sursa citată.
Preşedintele CE: Din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori precum euro şi libertatea de circulaţie
Într-un discurs ţinut astăzi dimineaţă în faţa Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, "o criză a încrederii reciproce", conform Mediafax.
Barroso a recunoscut că actuala situaţie este gravă şi a ţinut, de asemenea, să sublinieze că "unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie şi de disciplină şi de solidaritate. Avem nevoie de un ţel mai înalt, de o soluţie globală". Înaltul oficial UE a atras atenţia şi asupra tendinţelor populiste din UE, care pune la grea încercare valori precum moneda unică a Uniunii şi libertatea de circulaţie. El a recunoscut, de asemenea, că "am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare".
Şapte din cele 17 state ale zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi şi mai mari ale expunerilor pe Grecia
În presa de peste ocean se vorbeşte însă despre o altă problemă, respectiv despre neînţelegerile interne din UE privind noul plan se salvarea a Greciei, în valoare de 109 miliarde de euro. Şapte din cele 17 state membre al zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi mai mari faţă de Grecia, respectiv să "ierte" statul elen de răscumpărarea anumitor titluri de stat emise până acum, scrie Financial Times.
Disputa a apărut pe fondul îngrijorărilor că nevoia de finanţare a Greciei este mult mai mare decât s-a estimat acum două luni. Liderii grupului de şase state sunt Germania şi Olanda, opoziţia fiind condusă de către Franţa şi de către Banca Centrală Europeană (BCE), care este condusă de către un francez, Jean-Claude Trichet. Mandatul acestuia va fi însă preluat la începutul lunii noiembrie de către Mario Draghi, actualul guvernator al băncii centrale a Italiei.
În iulie statele din zona euro au făcut un pact cu sistemul bancar european prin care s-au angajat să tempereze presiunea financiară atât timp cât băncile continuă să împrumute Grecia, prin cumpărarea de titluri de stat. Acordul pare a fi acum în pericol, scrie surse citată.
Premierul elen, în vizită la Berlin: Germania trebuie să recunoască efortul nostru "supra-uman"
În ceea ce priveşte evoluţia restructurării statului elen, premierul grec George Papandreou, aflat recent într-o vizită la Berlin, a cerut Germaniei să recunoască "efortul supra-uman" depus de statul pe care îl conduce pentru a impune măsuri de austeritate în mijlocul unei recesiuni din ce în ce mai puternice. "Garantez că Grecia se va ridica la nivelul angajamentelor ei", a declarat premierul elen.
Datorită ritmului lent de implementare a măsurilor de austeritate sau a rezultatelor sub aşteptări ale acestora, noile estimări indică faptul că necesarul de finanţare al Greciei pe următorii trei ani depăşeşte sensibil suma de 172 de miliarde de euro prognozată în această vară.
Pentru a asigura însă acest necesar de finanţare băncile, într-un fel sau altul, trebuie să îşi asume pierderi, respectiv să accepte că Grecia nu îşi va plăti o parte dintre datorii.
În ciuda discuţiilor în contradictoriu şi a presiunilor pe care le exercită, Germania este de aşteptat să sprijine acordarea viitoarei tranşe, de 8 miliarde de euro, din planul de salvare a Greciei. Rămâne însă de văzut dacă Berlinul va obţine sau nu din partea băncilor acceptarea unui "haircut", respectiv renunţarea la încasarea anumitor datorii de către Grecia, notează publicaţia citată.
În iulie acordul dintre liderii UE şi sistemul bancar a constat în faptul că băncile au fost de acord să schimbe titluri de stat greceşti în valoare de 135 de miliarde de euro, cu maturităţi de până în 2020, pe obligaţiuni emise de către UE, care nu vor fi răscumpărate decât peste câteva zeci de ani. Deţinătorii de titluri de stat greceşti au trebuit astfel să îşi asume o pierdere de circa 21% din valoarea totală a datoriei pe care Atena ar fi trebuit să o răscumpere de la ei. Mulţi oficiali germani au declarat însă în acel moment că situaţia a fost de aşa natură încât au fost forţaţi să accepte această propunere, care a fost prea bună pentru bănci.
 

marți, 27 septembrie 2011

LUMEA ÎN CRIZĂ. Rezultatele discuţiilor de la Washington: FMI vrea mai mulţi bani, falimentul Greciei pare doar o chestiune de timp iar salvarea UE va fi mult mai scumpă decât se estima

de Victor ROTARIU Postat la: 27.09.2011 08:00 Ultima actualizare: 27.09.2011 08:52
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
Discuţiile avute între oficialii mai multor state europene cu diverşi reprezentanţi ai marilor grupului financiare, prilejuite de întâlnirea anuală a FMI cu Banca Mondială, nu au adus rezultatele scontate. Discuţiile, avute la Washington, s-au concentrat, după cum era de aşteptat, pe situaţia din zona euro şi pe problema Greciei, scrie presa străină.
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.
În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, duminică, faptul că, acum, falimentul Greciei ar distruge zona euro, lăsând astfel să se înţeleagă faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru a evita acest lucru, surse citate de diverse publicaţii străine susţin că UE ia în considerare, la modul serios, mărirea capacităţii financiare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro.
The Telegraph , de exemplu, susţine că printre măsurile propuse se numără nu doar majorarea disponibilităţilor EFSF (de la 440 la 2.000-3.000 de miliarde de euro), ci şi reducerea datoriilor Greciei cu 50% (aşa-numitul haircut). Mai mult decât atât, şefa FMI, Christine Lagarde, a anunţat că FMI are nevoie, la rândul lui, de o recapitalizare de câteva miliarde de euro.
Falimentul Greciei este considerat drept singura soluţie, deşi departe de a fi ideală, şi de unii economişti români.
"Grecia trebuie scoasă din acest cerc vicios. Ea ar putea să îşi achite parţial obligaţiile astfel încât, cât mai rapid posibil, datoria externă să scadă de la 160-170% din PIB la 80-90% din PIB, nivel considerat a fi sustenabil", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Varianta acestui faliment controlat este mult mai realistă decât cea a ieşirii Greciei din zona euro", a adăugat el.
Merită subliniat însă că ştirile venite "pe surse" nu sunt noi. Atât faptul că Grecia ar putea fi "iertată" de plata a jumătate din datoria publică, dar şi majorarea fondurilor puse la dispoziţia EFSF la circa 2.000 de miliarde de euro sunt informaţii vehiculate încă de la începutul verii.
Drept dovadă, declaraţiile oficiale au fost cele luate în considerare de către investitori, cel puţin ţinând cont de rezultatele principalelor burse din Europa. Principalul indice al pieţei de capital de la Frankfurt, DAX, a crescut cu 2,87%, CAC 40, indicele pieţei bursiere de la Paris a crescut şi el cu 1,75%, în timp ce principalul indice de pe piaţa de capital londoneză a crescut la rândul lui cu 0,45%, conform Bloomberg.
CE POATE ÎNVĂŢA ROMÂNIA DIN LECŢIA GRECIEI: anul trecut grecii stăteau la plajă, acum sunt în pragul falimentului. Ambasadorul grec la Bucureşti, pentru Gândul: "Situaţia e foarte grea..."
Verde pe linie - cum au evoluat luni principalii indicatori bursieri din Europa

Sursă: Bloomberg
O altă explicaţie ar fi că falimentul Greciei, inclusiv posibilul "haircut" de 50% a fost deja inclus (priced in) în cotaţia acţiunilor de către investitori, evoluţia titlurilor depinzând acum mai degrabă de felul în care acest lucru va avea loc şi de capacitatea UE de a convinge pieţele că riscul de contagiune cât mai mic posibil.
În ciuda acestui semnal de moment, care denotă o oarecare revenire a sentimentului de încredere în puterea UE de a rezolva criza din Grecia, faptul că încă nu a fost prezentat un plan concret, cu soluţii explicite, menţine volatilitatea la niveluri mari, susţin unii brokeri.
Sentimentul de uşoară revenire a încrederii s-a transmis şi asupra monedei europene, care s-a apreciat uşor, cu 0,5%, faţă de moneda americană.
Evoluţia cotaţiei euro faţă de dolarul american în ultima lună

Sursă: Banca Centrală Europeană
Merkel a declarat, în cadrul unui interviu acordat duminică televiziunii ARD, că "trebuie să fim capabili să ridicăm o barieră" pentru a preveni contagiunea dinspre Grecia spre alte state, bariera fiind majorarea disponibilităţilor financiare al EFSF. Cancelarul german a declarat însă, în acelaşi timp, că este nevoie de un nou fond de salvare financiară puternic pentru a "putea, de fapt, să lăsăm un stat să intre în insolvenţă, dacă nu îşi va plăti facturile", conform Bloomberg.
În ceea ce priveşte anuţul făcut de către şefa FMI, Christine Lagarde, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, mesajul transmis a fost că fondurile actuale ale FMI, de circa 400 de miliarde de dolari, "pălesc" în comparaţie cu necesarul de finanţare care ar putea apărea din partea statelor vulnerabile dar şi a celorlalte victime ale crizei.
Anunţul de recapitalizare a băncilor din UE trebuie făcut înainte de cel privind falimentul Greciei
Nehotărârea factorilor de decizie în a prezenta un plan concret de salvare a zonei euro de pericolul de contagiune cu situaţia din Grecia şi-ar putea găsi finalul pe 4 noiembrie, termenul limită stabilit de liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii, G 20 pentru a finaliza planul. Termenul a fost anunţat de membrii G 20 printr-un comunicat de presă remis vineri.
Anunţurile de până acum, precum şi planurile de recapitalizare a anumitor bănci din UE, par a sprijini teoria că, până acum, s-a încercat mai degrabă salvarea sistemului bancar european decât a Greciei, care, se pare, nu are decât varianta falimentului controlat pentru a ieşi din criză.
"Băncile sunt şi ele o parte a problemei. Anunţul de recapitalizare a băncilor trebuie făcut la momentul oportun, înainte de anunţul privind falimentul Greciei, astfel încât să nu există nicio secundă în care investitorii să se întrebe ce bănci ar putea falimenta", ne-a declarat Radu Crăciun.
Nimeni nu poate garanta că anul viitor nu va fi mai rău, în România, decât acum
În ceea ce priveşte paralelismul dintre România şi Grecia, directorul de investiţii al Eureko Pensii consideră că acesta se limitează, în mare parte, la necesitatea continuării reformelor începute, a programului de austeritate asumat.
"Ajustările la noi, de bine de rău, s-au făcut. Trebuie continuat acest program asumat însă, pentru că nimeni nu poate garanta că ceea ce a fost mai rău a trecut, că anul viitor nu va fi mai rău decât acum", explică el, cu menţiunea că principala problemă în ceea ce priveşte fundamentarea bugetului în următorii ani este obţinerea unui deficit bugetar finanţabil de pe piaţa internă, astfel încât România să nu depindă de "sentimentul" investitorilor de pe pieţele externe.     
no title

vineri, 23 septembrie 2011

"VA TREBUI SĂ REVIZUIM TOT CEEA CE ŞTIAM". Reprezentantul României la CERN explică,  ce înseamnă răsturnarea teoriei lui Einstein

de Corina VÂRLAN
Fizicienii Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), de la Geneva, care au lucrat la experimentul numit Opera, susţin că au descoperit că particulele subatomice elementare numite neutrini s-ar putea mişca cu o viteză mai mare ca cea a luminii, considerată până acum de cercetători ca fiind viteza maximă ce poate fi atinsă.
Fizicienii Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), de la Geneva, care au lucrat la experimentul numit Opera, susţin că au descoperit că particulele subatomice elementare numite neutrini s-ar putea mişca cu o viteză mai mare ca cea a luminii, considerată până acum de cercetători ca fiind viteza maximă ce poate fi atinsă.
Acest rezultat poate schimba în întregime felul în care privim Universul şi poate să infirme teoriile cunoscutului fizician Albert Einstein.
"Înainte ca datele experimentale să poată să se afirme ca teorie, acestea trebuie verificate, pentru că ele contrazic felul în care vedem Universul", a declarat pentru gândul Nicolae Zamfir (Foto), reprezentantul României la CERN şi directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei".
"Sigur cei care au desfăşurat cercetarea au luat toate măsurile de precauţie", spune Zamfir atunci când vine vorba despre acurateţea cercetărilor realizate în cadrul experimentului Opera.

Pentru a se afla un răspuns clar în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de către fizicienii de la CERN şi pentru a vedea dacă, într-adevăr, neutrinii pot călători cu o viteză mai mare decât cea a luminii, se vor desfăşura noi măsurători. "Se vor ocupa de acest lucru multe persoane pentru că rezultatul ar putea revoluţiona fizica".
"Nimeni nu se aştepta la acest rezultat"
"Este o problemă extrem de importantă care trebuie lămurită. Probabil va mai dura puţin timp, dar lumea trebuie să fie sigură înainte de a spune dacă aceasta este adevărată sau nu", explică Zamfir.
Dacă rezultatele se vor confirma, "teoria relativităţii va trebui revizuită pentru a se putea explica datele experimentale obţinute. Undeva este o problemă mare. Nu ştim ce efecte concrete va avea acest rezultat, pentru că nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Dacă se dovedeşte, sigur că va trebui să revizuim tot ce ştiam", a declarat reprezentantul României la CERN.
Citeşte şi "Teoria lui Einstein ar putea fi răsturnată: s-a descoperit particula care se mişcă cu viteză mai mare decât viteza luminii"



 
Şapte miliarde de oameni şi un satelit care cade azi pe Pământ: cine va fi ,,norocosul"? 

miercuri, 21 septembrie 2011

AMERICA ,AMERICA ,AMERICA________________________By CEZAR"s cousin ...

United States of America
Flag


                         I Premisele crizei                America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active – actiuni si imobiliare in principal. Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29, indicele productiei industriale calculat de FED crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii. Insa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in perioada ianuarie 1920 - iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre mai 23 si iulie24 iar a treia intre octombrie 26 - noiembrie27, insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Tot in aceasta perioada, FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in cresterea PIB. In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929, indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la 381.17 puncte in 4 sept. 1929) iar motivele au fost urmatoarele (cf American History 102): 1. Cresterea numarului investitorilor Investitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire (easy money) si se estimeaza ca in orice moment al perioadei 1925-29, cel putin 4 milioane de americani detineau actiuni la bursa. Intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea altora, a asigurat un flux continuu de „bani noi” in piata ceea ce a dus la o crestere fara precedent a pretului actiunilor.
CEZAR"s cousin spunea... 
                           2. Cresterea ratei de economisire                The Statue of Liberty was a gift from France to the United States to mark the Centennial of the American Declaration of               Datorita cresterii economice, tot mai multi americani isi permiteau sa faca economii, iar o parte din aceste economii erau investite la bursa 3. Politica banilor ieftini In aceasta perioada, bancile ofereau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte probabil ca pe langa masini si case, multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani si la bursa 4. Investitiile companiilor au creat supraproductie In 1925, in industrie au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei (cresterea stocurilor). Insa, anticipand cresterea cererii, managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie, accentuand o problema deja existenta. Au fost angajati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe datorie produse si servicii, generand astfel o crestere a productiei si implicit o crestere a pretului actiunilor. 5. Lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera La momentul respectiv, cadrul legal era unul extrem de permisiv si drept urmare, companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erau vandute investitorilor. Tranzactionarea „in marja” a explodat, investitorii, convinsi de continuitatea trendului ascendent, cumparau actiuni in marja (platind doar o fractiune din valoare) urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige diferenta, ceea ce a dus la crearea unui urias joc piramidal avand in vedere ca majoritatea banilor care erau investiti la bursa de fapt nu existau.
CEZAR"s cousin spunea...
                           6. Psihoza consumului          
License plate introduced on April 1, 2010 for vehicles registered in New York State.
Former License plate design introduced in 2001
          Anii `20 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce iar drept exemplu, am sa va dau cateva cifre: productia de masini a crescut de la 2M in 1920 la 5.5M in 1929 iar numarul biletelor de cinema vandute a crescut de la 40 la 100 de milioane pe saptamana, cinematografia devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii cumparau orice, de la masini, aparate de radio si aspiratoare, la bilete de cinema si excursii in Europa, deci nu este de mirare ca actiunile companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet necontrolat. Optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat de mare incat, la alegerea sa in 1928, presedintele Hoover a declarat ca „America se afla astazi mai aproape de triumful bogatiei asupra saraciei decat a fost in toata istoria sa” iar la inceputul anului 1929, John Jacob Raskob, CEO General Motors, a scris un articol numit „Toata lumea trebuie sa se imbogateasca” in care a sugerat ca orice american poate deveni bogat daca va investi saptamanal la bursa $15, desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu depasea $17-$22/saptamana.                                                                                                                II Cifre si fapte           In luna octombrie a anului 1929, istoria a considerat ca a venit momentul ca America sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 10 ani. Bursa s-a prabusit cu 40% si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor: 24.10 - black Thursday - joia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish (crescator) in bearish (de scadere) si, in special, 29.10 - black Tuesday – martea neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA, zi in care s-a anulat toata cresterea bursei din ultimul an. Doar in perioada 29 oct-13 nov, de pe bursa s-au evaporat 30 de miliarde de dolari, suma comparabila cu totalul cheltuielilor SUA in primul razboi mondial. In trei ani, indicele Dow Jones a pierdut 89% din valoare, scazand de la 381.17 puncte in 03.09.1929 la 41 de puncte in 05.07.1932 si ii vor trebui 26 de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei. Oficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933, iar evolutia PIB-ului SUA a fost urmatoarea: 1929 - $87 miliarde; 1930 – $75 (-13%); 1931 – $59 (-21%); 1932 – $42 (-29%); 1933 - $40 (-5%). Pentru a vedea si influenta acestei crize asupra celorlalte economii dezvoltate, va prezint tabelul de mai jos in care se vede evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei, anul 1929 fiind luat drept reper (100). 1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 Britain 95 94 100 94 86 89 95 105 114 Canada 85 94 100 91 78 68 69 82 90 France 84 94 100 99 85 74 83 79 77 Germany 95 100 100 86 72 59 68 83 96 Italy 87 99 100 93 84 77 83 85 99 Sweden 85 88 100 102 97 89 93 111 125 U.S. 85 90 100 83 69 55 63 69 79 Sursa: Industrial Statistics, 1900-57 (Paris, OEEC, 1958), Tabelul 2
CEZAR"s cousin spunea...
Ca urmare a scaderii activitatii industriale, in 1933 aproximativ 25% (15 milioane) dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care aveau totusi de lucru a scazut cu 43%. In ceea ce priveste sectorul bancar, daca in anii premergatori crizei apareau banci noi intr-un ritm de 4-5 pe zi, in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi. Criza din sectorul bancar a avut trei faze: 1. octombrie-decembrie 1930, moment in care pentru prima data, unele banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a facut ca panica sa se raspandeasca rapid. Daca inainte de crearea FED in 1913, bancile private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing si/sau suspendarea temporara a dreptului de a lichida un depozit, dupa crearea FED, luarea unor astfel de masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 1930, Rezervele Federale fie nu au dorit, fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar. 2. iunie-decembrie 1931. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai mari banci austriece, Kredit-anstalt (mai 1931), moment care a adus panica si in sistemul bancar european. In anul respectiv in SUA, indicele preturilor a scazut cu 9.4% (deci deflatie), indicele productiei industriale s-a prabusit cu 15%, masa monetara M1 s-a redus cu 5.7% iar rata dobanzii a ramas stabila la 11.3%. 3. decembrie 1932 – martie 1933. Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul Marii Crize. Comparativ cu 1929, datele macroeconomice aratau astfel: rata somajului a crescut de la 3% la 25%, bursa a pierdut 80% din capitalizare, indicele productiei industriale a scazut cu 52%, masa monetara s-a contractat cu 33%, indicele preturilor a scazut cu 33% iar o treime dintre banci ori au dat faliment, ori au fost preluate.
CEZAR"s cousin spunea...
                               III Renasterea Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt, care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal. Printre masurile luate de noul guvern se regasesc: (i) infiintarea Reconstruction Finance Corporation, o entitate prin intermediul careia au fost furnizate lichiditati sistemului financiar; (ii) adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care bancile le pot acorda pentru astfel de tranzactii; (iii) bancile de investitii s-au separat de cele comerciale prin Glass-Steagal Act. Pentru combaterea somajului, noul guvern a infiintat „Civilian Conservation Corps”, o organizatie care angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de copaci, ecologie, etc), tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Se estimeaza ca aproximativ doua milioane de americani au fost inrolati in acest program. In ceea ce priveste agricultura, Congresul a aprobat legea numita Agricultural Adjustment Act, prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului (avand in vedere scaderea preturilor din perioada anterioara, scadere care a dus la falimentul agriculturii, acum statul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea productiei). Intre 1932-35, venitul fermierilor americani a urcat cu 50% iar pana in 1940, se estimeaza ca aproximativ 6 milioane de fermieri au primit un astfel de ajutor. Industria a beneficiat de aparitia in 1933 a „the National Industrial Recovery Act (NIRA)” prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a noi locuri de munca insa, NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari. Toate aceste masuri (si multe altele), au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat insa in 1935, productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in 1929, in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Doar in 1940 se poate spune ca economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza.
CEZAR"s cousin spunea...
                                      IV Concluzii Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: - da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. - nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde. Nu stiu nici cand si nici cum se va termina aceasta criza, insa sunt convins ca in perioada urmatoare, in SUA se vor pune bazele unui nou „New Deal” prin care vor fi reglementate tranzactiile la bursa, piata bancara si modul in care se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite. - La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata.                                                                                  

marți, 20 septembrie 2011

Roubini a avut dreptate: Revoluția mondială se extinde

Nu demult profetul crizei publicase un comentariu care s-a propagat cu repeziciune în media din întreaga lume: Revoluția mondială se va extinde. Declarația era făcută când erau încă revoltele din Marea Britanie, dar și cele din Germania. Ne place sau nu să credem, Roubini a avut din nou dreptate: Acum se pregătește de revoluții cea mai mare economie din lume.
Cel puțin, acestea sunt temerile primarului din New York, Michael Bloomberg, care a declarat că rata mare a șomajului a ajuns la un nivel la care tinerii ar putea ieși în stradă din cauza faptului că nu își pot găsi de lucru.

"Avem foarte mulți tineri care termină școli universitare și nu reușesc să-și găsească un loc de muncă", a declarat Bloomberg.
Nici nu a terminat declarațiile că deja au început revoltele. Ce e drept, nu la nivelul la care au fost cele din Londra sau la cel din Grecia.
Advertisement

Mai multe sute de manifestanţi s-au adunat în apropiere de celebra Wall Street din New York cu intenţia de a ocupa celebra stradă simbol al marii finanţe mondiale, pentru a protesta împotriva lăcomiei, corupţiei şi reducerilor din cheltuielile sociale americane, conform unor informații AFP.

Manifestanţii, în mare parte tineri, doreau să ocupe strada pe care se află Bursa din New York, exprimându-şi nemulţumirea şi dispreţul faţă de un sistem financiar conceput doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi şi puternici.

Poliţia newyorkeză a blocat însă toate căile de acces spre Wall Street unde se află sediile celor mai mari bănci americane.



'Singurul lucru pe care-l avem în comun este că noi suntem cei 99% din populaţie care nu mai tolerează lăcomia şi corupţia celor 1% rămaşi', conform unui îndemn publicat pe un site de internet denumit 'Ocupaţi Wall Street!'.

Protestatarii solicită o economie în serviciul oamenilor, reglementarea pieţelor financiare şi limitarea influenţei acestora asupra vieţii politice, pe lângă crearea unui sector bancar public şi o împărţire echitabilă şi dreaptă a bogăţiei.

La iniţiativa manifestanţilor de la New York au răspuns şi grupuri de protestatari din San Francisco, Los Angeles, Seattle, Toronto, Atena, Berlin, Frankfurt, Stuttgart, Lisabona, Milano, Tel-Aviv, Viena sau Madrid.

La Madrid, manifestanţii susţin că organizează în faţa Bursei 'un for social de învăţare şi revendicări', în care sunt ascultate cinci discursuri, ale unor profesori şi experţi care critică actualul sistem financiar. 'Indignaţii' au afişat pancarte pe care scria 'FMI, lasă-ne să trăim', 'Dictatura pieţelor', ori 'Nu plătim noi criza' şi 'Nu, nu ne reprezintă', sau 'Bursa sau viaţa', 'Suntem oameni, nu indici bursieri'.


Roubini: Capitalismul se află într-un punct de criză

Capitalismul se află într-un punct de criză, spune Nouriel Roubini, profetul crizei care a început să facă aprecieri dincolo de estimările macroeconomice cu care ne-a obișnuit.

Demonstrațiile populare recente, de la Orientul Mijlociu și Israel până la Marea Britaenie și furia populară crescândă din China si, în curând în alte economii avansate și țări emergente, toate sunt conduse de aceleași motive și tensiuni: inegalitatea care crește, șomajul și lipsa de speranță.

Violențele de la Londra și Europa care se prăbuşeşte

Revoltele care au avut loc la Londra în perioada 6-10 august au afectat 22 din cele 32 de consilii locale londoneze, conform unor Scotland Yard, într-un prim bilanţ numeric al celor mai grave violenţe din Marea Britanie din ultimii 30 de ani.
Potrivit poliţiei londoneze, 1.838 de persoane au fost arestate în perioada menţionată, dintre care 396 minori.

Violenţele, care au început în nordul Londrei, s-au extins ulterior în mai multe oraşe britanice, între care Birmingham, Manchester şi Liverpool.

La Londra, Scotland Yard a înregistrat 3.297 de delicte în perioada 6-9 august, noaptea de 9 spre 10 august fiind una calmă în capitala londoneză, spre deosebire de alte oraşe din Marea Britanie. De asemenea, s-au înregistrat 162 de incendii provocate.

Violenţele şi incendierile au stârnit mare indignare în Marea Britanie şi au determinat o reacţie fermă din partea autorităţilor. Potrivit Scotland Yard, din cele 1.838 de persoane reţinute în timpul violenţelor, 1.049 au fost puse sub acuzare, 218 dintre acestea fiind minore.

miercuri, 14 septembrie 2011

Noi si ungurii...__________________________________________By Stelian

.
             


I


                                Ungurii sunt un popor barbar si fara principii, dovada fiind faptul ca in ultimul razboi mondial au luptat ca fraierii alaturi de aliatii germani, pina la capat, dar povestea asta tine de lectia aia cu loialitatea, lectie pe care noi am fumat-o de multe ori.
                    Gurile rele spun ca din cauza asta ungurii sunt foarte prost vazuti in lume, spre deosebire de noi care avem in strainatate toate usile deschise. Astfel, noi am intrat fara dureri de cap in UE, in NATO, viza de America o primim miine iar cu spatiul Schengen avem doar mici probleme.
Nu trebuie sa ascultam de altii. E suficient sa rasucim cheia in contact si sa trecem frontiera in Ungaria iar diferenta se vede de la primul pas.
                    Drumurile lor sunt atit de proaste ca poti sa adormi la volan, iar asa ceva este inacceptabil intr-o tara civilizata. Ca fapt divers mentionam ca au doar vreo 1500 km. de autostrada, fiind de risul curcilor fata de fostii lor aliati, nemtii. (de noi nici nu mai vorbim)
Ca sa fie mai cu mot decit popoarele mult mai civilizate, ungurii folosesc niste cuvinte imposibil de citit si cu atit mai mult de pronuntat.
De exemplu, politia la ei se numeste RENDÖRSEG. Ce sofer normal la cap poate citi lozinca asta scrisa pe o rabla de masina ascunsa dupa un pom ?
Bietul sofer ruleaza incetisor, cu piciorul infipt pina la genunchi in acceleratie si la coltul urmator apar barbarii in uniforma de RENDOR...RABLOR..., sau cum dracu le zice si il jefuiesc de mii si mii de euroi, basca ii mai si confisca masina.
                        Dar sa revenim la istorie ca aici suntem mai tari.   
Barbarii aia de unguri au avut in istoria lor un an 1956 cind au descalecat de pe cai si au avut tupeul sa se rascoale impotriva fratilor rusi, aflati cu treburi in pusta maghiara.
Ca tupeul sa fie maxim, barbarii au schimbat si blindul guvern comunist cu unul de barbari anti-comunisti.
Tancurile sovietice au intervenit si mai cu o vorba buna, mai cu niste batoane de ciocolata i-au lamurit pe barbari ca viitorul lor este rosu.
Speriat, guvernul barbarilor s-a refugiat la o ambasada imperialista si in acest moment au intervenit romanii, mult mai civilizati decit vecinii lor de la vest. Le-au promis fraierilor din ambasada ca le acorda azil pe veci, iar fraierii chiar au crezut in cuvintul romanilor si au ales libertatea din Romania.
Vecia a durat citeva luni, dupa care i-am predat fratilor de la Moscova care le-au dat ce au meritat: cite un glont in ceafa.
Efectul imediat al rascoalei e acela ca fratii rusi au uitat sa mai plece acasa, asigurindu-le ungurilor un trai mult mai imbelsugat si civilizat decit al nostru. Noi in schimb am scapat de rusi si ne-am asigurat, liberi si independenti, un trai de tot.....
          Image
Max Riflessi
Cicciolina was elected to represent the district of Rome. She received 20,000 votes, coming in second only to the founder of the Radical Party, Marco Panella. View Larger >
                        Un 1956 au avut si alte popoare, de exemplu rusii care au denuntat crimele lui Stalin, egiptenii care si-au nationalizat canalul, polonezii care au eliminat conducatorii stalinisti, nemtii aia mai democrati decit cei din Vest dar si nemtii din Vest care au interzis partidul comunist, chiar si studentii romani ale caror manifestari s-au sfirsit in puscariile comuniste (cauza esecului s-a numit, vai !, tot TRADARE sau turnatorie). Reprimarea lor a fost condusa de catre viitorul presedinte al Romaniei post-aurifere, tov. Iliescu care a binemeritat de la poporul iubitor, fiind ales de trei ori presedintele unei tari capitaliste.
                          Asa-i ca avem toate motivele sa ridem de barbarii aia de unguri ?
       Klik pe poza!!

hotel The Boscolo Budapest occupies an elegant 19th-century building in the heart of Budapest, close to the Opera and Andrássy Boulevard. It offers free Wi-Fi and has an indoor pool.
Most recent booking for this hotel was today at 16:43

marți, 13 septembrie 2011

LECTIA miliardarului Cătălin Chelu: cum să furi de la stat 700.000 de lei pe zi Autor: Costel Crângan | Cătălin Chelu Cătălin Chelu

http://primejdiaalb
                Roms de Roumanie Cher, je n'ai pas effrayer les poux! Alors embrasser la chaleur! 


Cătălin Chelu

Cătălin Chelu

Reţeta e simplă: cu doar cu câteva hârtii plimbate între firmele Fricom, CCC Blue Telecom, Interaction Blue şi Galatex - toate controlate de miliardarul gălăţean. Mecanismul folosit de omul de afaceri pentru a scăpa de plata TVA este de tipul „emite factura şi fugi".
Controversatul om de afaceri Cătălin Chelu este o sursă inepuizabilă de „inginerii financiare". După ce, în urmă cu câteva ediţii vă relatam despre o complicată tranzacţie - care a inclus peste 20 de firme din toată ţara şi a adus în conturile miliardarului rambursări ilegale de TVA în cuantum de câteva milioane de euro - de data aceasta aveam de-a face cu o afacere ceva mai „modestă", prin care bugetul de stat a fost înşelat cu „numai" 700.000 de lei. Însă frumosul profit a fost adunat - atenţie! - într-o singură zi.

Pe Aceeaşi Temă

Ia cablul meu şi fugi!
Totul a început în iulie 2009, atunci când firma Fricom SA Galaţi (la care Cătălin Chelu are 89,35% din acţiuni) a preluat de la CCC Blue Telecom SA Galaţi (societate la care acţionar majoritar este acelaşi Cătălin Chelu) o reţea de cablu TV care are acoperire în Galaţi, Brăila şi mai multe localităţi mici din judeţul Ialomiţa.
Tranzacţia s-a făcut pe bază de factură (nr. 3609053 din 17 iulie 2009), în valoare de 3.435.000 lei (peste un milion de dolari), din care 548.445 lei TVA. Reţeaua de cablu TV cumpărată de Fricom include peste 915 kilometri de cablu de mai multe tipuri (F11, RG 6 şi fibră optică), modulatoare, antene, decodoare digitale, amplificatoare de linie şi echipamente de întreţinere şi reparaţii. Mai pe înţelesul tuturor, este vorba de întreaga dotare a companiei de cablu cunoscute la Galaţi sub denumirea de Mega TV şi Cony Sat.
În aceeaşi zi şi între acelaşi firme (prin factura nr. 3609053), Fricom a preluat, contra a 950.000 de lei şi un imobil, situat în Galaţi, în complexul comercial „Dunărea" din Micro 19. Sediul firmei de cablu, în fapt.
Şi pentru ca tacâmul să fie complet, exact în ziua în care a cumpărat afacerea cu cablu, firma Fricom a închiriat reţeaua, în totalitatea ei şi cu tot cu sediu, către societatea Interaction Blue SRL Galaţi. Aceasta din urmă este controlată, după cum probabil aţi ghicit deja, tot de miliardarul Chelu.
Cedarea dreptului de folosinţă s-a făcut printr-un contract care prevede plata unei chirii lunare de 200.000 de lei, cu tot cu TVA. Contabiliceşte vorbind, în acest fel rezultă că Fricom şi-ar recupera investiţia cam în 24 luni, deci afacerea pare foarte profitabilă. După cum veţi vedea imediat, în spatele ei se ascunde însă o fraudă.
Devalizează şi falimentează!
Foarte interesant este că firma Fricom nu a plătit de fapt niciun sfanţ pentru reţeaua de cablu şi imobilul menţionat mai înainte. Subterfugiul folosit, cu scopul vădit de a trage pe sfoară statul, a fost încheierea unui nou contract, prin care Fricom prelua un credit al CCC Blue Telecom, făcut la Raiffeisen Bank. Valoarea creditului, un „mizilic" de un milion şi ceva de euro. Mai precis, 4.485.000 lei, fără a include aici dobânzile.
Dacă tragem linie, constatăm că miliardarul Cătălin Chelu şi-a vândut lui înşişi bunuri de 4.385.000 lei, contra datorii 4.485.000 de lei. Apoi şi-a închiriat totul pentru 200.000 de lei pe lună, deşi rata la bancă pentru creditul preluat la această afacere depăşeşte 300.000 de lei lunar. De ce a acceptat omul de afaceri (cunoscut de altfel ca unul dintre cei mai buni speculatori români de pe Bursă) să piardă 100.000 de lei pe lună? Nimic mai simplu!
De fapt, pierderea exista, fiind doar transmisă de pe o firmă pe alta. Mai mult, în urma acestei operaţiuni, paguba a fost în realitate „pasată" în curtea Fiscului, care a fost ţepuit cu 704.000 lei, prin operaţiunile legate de TVA.
Respectiv, firma Fricom s-a dus frumuşel la Finanţe şi a cerut rambursarea de TVA pentru afacerea încheiată cu CCC Blue Telecom. Iar cei de la Finanţe au aprobat şi i-au virat banii în cont! În acelaşi timp, CCC Blue Telecom n-a mai plătit niciodată statului TVA încasată la această combinaţie, pentru simplu motiv că, la scurt timp după finalizarea tranzacţiei, a intrat în lichidare judiciară.
Mai pe înţelesul tuturor, Cătălin Chelu şi-a mutat banii din buzunarul stâng în cel drept, iar cu acest prilej a dat statului un tun de 700.000 de lei. Într-o singură zi! (continuare în ediţia următoare a ADS Galaţi)
Cine este şi cu ce se ocupă miliardarul Cătălin Chelu
Cătălin Chelu (46 ani) deţine pachetul majoritar sau pachete semnificative la peste 200 de firme din România şi are o avere estimată la peste 70 de miliane de euro.
În ultimii ani, a fost în repetate rânduri acuzat Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) de acţiuni frauduloase pe bursă. Omul de afaceri are sute de sezizări penale şi civile, formulate de foştii parteneri şi de foştii angajaţi, toate legate de devalizarea societăţilor prin mecanisme financiare ilegale.
În anul 2007, Cătălin Chelu a fost acuzat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) că a încercat şi a reuşit, prin diverse firme, să obţină controlul unui pachet de acţiuni mai mare decât permite legea la SIF-uri şi a fost obligat să vândă acţiunile pentru a rămâne cu mai puţin de unu la sută.
În 18 noiembrie 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie l-a prins în flagrant delict pe Cătălin Chelu în timp ce încerca să-i ofere mită 50.000 de euro secretarului de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Dan Valentin Fătuloiu, pentru a rezolva favorabil dosare aflate în lucru la unităţi de parchet, între care şi DIICOT. Omul de afaceri este judecat în libertate, după ce a stat mai multe luni în arest preventiv.