ANALIZĂ: Cine ne depreciază leul?

ANALIZĂ: Cine ne depreciază leul?

19 martie 2012, 13:27 |  Autor: Andrei Rădulescu  |

Situaţia precară a economiei autohtone este o cauză a deprecierii leului

 

Cursul de referinţă EUR/RON a înregistrat la finele săptămânii trecute maximul istoric de 4.3783 lei pentru un euro. O evoluţie care nu ar trebui să surprindă, având în vedere factorii fundamentali, dar şi evenimentele recente din plan extern (pieţele emergente), şi din sfera economiei interne (decizia cu privire la majorarea salariilor din sectorul public).

Din punct de vedere fundamental, evoluţia cursului de schimb exprimă în primul rând direcţia fluxurilor de capital. Din nefericire, economia internă continuă să fie ocolită de capitalul străin (cu orizont de investiţie pe termen mediu şi lung).

Explicaţie grafic: Cursul de referinţă publicat de BNR a atins vineri cel mai scăzut nivel din istorie, în raport cu euro
Investiţiile străine s-au contractat pentru al 3-lea an consecutiv în 2011, până la 1,9 mld. euro, nivelul minim de la începutul decadei 2000. Totodată, în ianuarie 2012 volumul ISD (investiţii străine directe) s-a situat la doar 23 mil. RON.


Explicaţie grafic: Valoarea Investiţiilor Străine Directe (ISD) se menţine pe un trend puternic descendent
De ce nu mai intră euro în economia românească
De ce este ocolită economia internă de capitalul străin? Pe de o parte, valurile crizei economico-financiare mondiale şi consecinţele acestora au afectat puternic potenţialul de evoluţie a economiei pe termen mediu şi lung. Dacă înainte de sosirea primului val de criză PIB-ul potenţial era estimat la 5%-6%, în prezent acest indicator este estimat în jurul pragului de 2%.
Pe de altă parte, se menţin blocaje importante, îndeosebi în sectoare intensive în capital (evoluţia indicatorilor din sectorul bancar – adică nivelul creditului neguvernamental şi rata restanţelor la credite – confirmă aceste blocaje). Totodată, nu putem vorbi încă despre derularea unor proiecte importante de investiţii pe plan intern.

Explicaţie grafic: Creditul neguvernamental nu reuşeşte să iasă din situaţia de cvasi-stagnare
Într-o perspectiva pe termen lung, moneda naţională pare încă supraevaluată, în ciuda deprecierii din perioada crizei economico-financiare. Cursul real efectiv s-a depreciat cu 17% din iulie 2007 până în prezent. Această depreciere pare însă insuficientă după evoluţia din perioada decembrie 2003 -  iulie 2007 (când leul a înregistrat o apreciere de circa 50%).

Explicaţie grafic: În intervalul 2003-2007, moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro cu aproximativ 50%
Pe de altă parte, pe termen scurt, evoluţia recentă a monedei naţionale trebuie privită şi prin prisma evenimentelor din sfera pieţelor emergente. Indicatorii macroeconomici din pieţele emergente au suprins nefavorabil în ultima perioadă. În principal cei referitori la economia Chinei, a cărei decelerare pare mai pronunţată decât scenariul avut în vedere de pieţe şi investitori la începutul anului curent. (Mai mult, este în creştere probabilitatea unui scenariu de aterizare forţată).
În acest context, am asistat pe parcursul ultimelor săptămâni la ieşiri de capital din economiile emergente şi de frontieră (inclusiv România, unde indicii bursieri s-au depreciat după maximele consemnate la începutul lunii martie).

Situaţia internă face rău cursului leului
Nu în ultimul rând însă, trebuiesc avute în vedere evenimentele macroeconomice din plan  intern. Economia a intrat în contracţie în ultimul trimestru din 2011 (declin de 0,2% q/q). Deşi indicatorii din ianuarie au surprins pozitiv (mă refer în principal la vânzările din comerţul cu amănuntul), probabilitatea unui al doilea trimestru de contracţie este ridicată. Pe de altă parte, autorităţile au anunţat recent decizia de majorare a salariilor din sectorul public. Într-un moment în care climatul economic intern se menţine foarte fragil, iar statul trebuie să continue procesul de consolidare bugetară (recent fiind semnat Pactul Fiscal), o astfel de decizie pare imprudentă.

Explicaţie grafic: Economia românească a crescut cu 2,5% în 2011, dar a revenit pe scădere în ultimul trimestru
Desigur, deprecierea monedei naţionale poate impulsiona exporturile pe termen scurt, mai ales în contextul în care economia Zonei Euro resimte valul II al crizei economico-financiare. România este o mică economie deschisă, puternic dependendentă de climatul macroeconomic european. Exporturile au fost motorul relansării economiei, atingând în 2011 un nivel record de aproximativ 45 mld. euro. Un curs în depreciere poate stimula cererea externă, element important pentru economia internă în contextul actual.

Explicaţie grafic: Exporturile au atins un nivel record în 2011, însă deficitul balanţei comerciale s-a majorat faţă de 2010
Pe de altă parte, un curs în depreciere are un impact nefavorabil pentru cererea internă. Mai ales pentru sectorul bancar, unde rata creditelor neperformante ar putea să crească, în contextul în care cea mai mare parte a creditului neguvernamental este în valută (vorbim despre o economie puternic euroizată).

Explicaţie grafic: Rata creditelor restante a ajuns un nivel record de 9,93% la finele lunii ianuarie a acestui an
Perspective pentru leu şi pericole pentru economia autohtonă
Pe termen scurt nu putem lua în considerare o apreciere a cursului de schimb EUR/RON, atâta vreme cât sentimentul din pieţele emergente va  fi nefavorabil, iar percepţia investitorilor străini cu privire la economia internă nu se va ameliora. Astfel că nu vom asista probabil la intrări de capital în economie, care să determine presiuni în direcţia aprecierii monedei naţionale.
Dincolo de aceste consideraţii însă, un aspect fundamental pe care pieţele, economiştii, dar şi cetăţenii şi oamenii de afaceri trebuie să-l aibă în vedere, este acela al perspectivei de aderare a economiei interne la Zona Euro. Unul din punctele cele mai sensibile ale unui astfel de proces este dat de “fixarea cursului” (EUR/RON) înainte de aderarea la Uniunea Monetară. Asta pentru că, intrarea în Zona Euro cu un leu supraapreciat ar putea genera probleme severe pentru performanţa economiei naţionale în cadrul zonei economice europene. 

Andrei Rădulescu este doctor în economie, Senior  Investment Analyst în cadrul SSIF Broker

• omplet