Raspuns scurt,scurt lui don Ica

         Daca memoria nu ma inseala,primele tale postari -articole,au fost raspuns, la unele postari ale mele.
     Acum se pare, ca-i randul meu sa fac acelasi lucru.  Cum nu-mi doream o atare chestie,voi spune ca, nu am chef sa fac aceasta munca, cel putin in momentul de fata.
    Voi raspunde cat voi putea de scurt,la acuzatiile tale. Nu ti-as fi facut ,,onoarea sa te bag in prima pagina" ,dar tinand cont ca am mai fost avertizat sa nu,, excrementez'(expresia iti apartine) pe scarile lustruite ale blogului tau si cum excrementele trebuie sa stea la dospit si la analiza la tine,prefer sa-ti ofer o pagina. Voi ruga eventualii vizitatori sau cititori sa ma scuze
       1. daca esti atat de sigur si fericit ca m-ai gajbit,eu zic sa precizezi exact care comentarii imi apartin!
                   te avertizez ca ai cel putin 3 anonimi care au cazut pe spate de reusitele tale!
       2.nu ma consider idiot. stiu ca id si calculatorul poate fii identificat. mai stiu insa ca de treaba asta se ocupa niste organe specializate ale statului si in anumite imprejurari.. CE TREABA AI TU CU ASTA?
       3.daca totusi ai facut-o ,selecteaza coment. si da-ma in judecata!.eu voi face o plangere- poate  la Goagal sa vedem ce si cum? Contorul ala-i la tine in birou?
        4. pana una alta tu ai spus asta   public      ======================                 ,,   Amice esti idiot! Vorba lui nenea Iancu. Pai iti spun ca te stiu, si tu crezi ca vorbesc la "plesneala". Degeaba ai blogul acela de atata timp! Tu nici acum nu stii ca ID-ul e unic si cat de anonim ai vrea sa pari exista un contor care-ti inregistreaza toate accesarile?! Mai ai tupeul sa te si autoadresezi. Tare frustrat esti baiete! Mi-ai murdarit destul blogul, Cezare! Justifica-i lui Puiac, de ce i-ai copiat comentariul! Mie mi-e mila de tine, serios! Ai mers prea departe!===========================================
        5. Mila imi este si mie de tine-pentru ca ti-ai pierdut complet simtul critic,simntul ridicolului etc. citeste mai atent ce ai postat  si poooate vei intelege. culmea ca au incercat sa te avertizeze...te-au tratat cu seminte neprajite de dovleac ,te-au atentionat la suspante...degeaba!Pacat.
   PS. Blogul ti l-ai murdarit singur,mie poti eventual sa-mi multumesti ca ti-am crescut audienta. aveai nevoie!!
 Czar
                                                                          

Maria Lataretu - Mai tii minte mai draga Marie

Petrica Matu Stoian - Coace Doamne prunele-Preambul la ,,Problema de metafizica...............""

Problema de metafizica------------------sau cum se transforma hotii de struguri acri, in hoti de curcani dolofani--------------------------------------------------By Cezar!

                                Anumite postari de pe internet, au trezit in mine nostalgia anilor  cand copil fiind traiam
 ,,adevarata viata de la tara" intr-un satuc uitat de lume.........
           Eram deci, cam prin clasa aVIII a. Satul, frumos asezat la poalele unor dealuri impadurite,era intr-o perioada fasta, ca sa zic asa.
           Ii rupeau cu munca la colectiva.Totusi, oamenii fiind in puteri si usor entuziasmati, nu simteau greul.Se pare ca era o perioada mai destinsa,in care locuitorii comunei, mai aveau parte si de unele bucurii,, particulare""
           Una dintre acestea,era facutul tuicii,din prunele si alte fructe, stranse de prin gradinile personale. Activitatea se desfasura ,oarecum sub  control,in sensul ca nu producea  fiecare pe unde dorea!  La mine in gospodaria parinteasca ,era un cazan autorizat. In marinimia, mai marilor din judet si comuna,s-au aprobat inca doua cazane, care sa functioneze la mine acasa ,sub supravegherea parintilor. Era asa zisa ,Baterie de cazane"-de care,al meu tata,veteran de razboi,ranit la Cotul Donului, era tare mandru!.
            Este de la sine inteles ca la mine in curte si prin imprejurimi ,atunci cand incepea productia ,era mai ceva ca-n gara!  Zi si noapte.   Pentru noi, copiii, era o atmosfera placuta ! Noaptea mai ales, cand stateam la focuri . Mai coceam pe jar cate un porumb, un peste sau raci si cascam gura la cei mai in varsta care ,...bineinteles,  toti erau binedispusi si foarte ,foarte veseli!
             Eu aveam mai multi prieteni. Dintre acestia, unul Mitica,imi era mai apropiat. Dintr-o familie saracuta, statea mai mult cu mine, decat pe la el pe acasa..Dormeam impreuna, in podul de langa fanarie . Cu acesta  impartaseam  toate bucuriile si toate necazurile!. Cu el planificam si executam, cele mai nastrusnice aventuri. El era depozitarul tuturor secretelor,unele de importanta deosebita!
              Maica-mea, foarte severa in fapt,aproba aceasta prietenie ,cu atat mai mult, cu cat Mitica, ma ajuta mai tot timpul sa-mi rezolv sarcinile primite ..si nu erau putine.!   Seara, cand intunericul punea stapanire peste sat si doar focurile de la cazane, aruncau limbi rosii de lumina peste zidurile caselor,ca niste balauri ce se luau la tranta, noi urcam in mod demonstrativ-sa ne vada mama, pe scara in pod, la culcare.  Asteptam putin sa se lase linistea si apoi, pe partea cealalta a grajdiului, unde aveam aranjata o iesire, ce dadea fix peste o gramada de paie ,balegar si alte resturi,cu o franghie, coboram in rapel(nu stiam atunci ca asa se zice) si dusi eram! !!Functie de ce aveam in program,bateam satul in sus si in jos.Mama, era conviinsa ca, nazdravanii ei copii, dorm linistiti, in pod- in fan.


Uite asa intr-o seara, mai spre sfarsitul verii,cand strugurii incepeau sa se parguiasca, conform programului  bine stabilit,eu si Mitica, trebuia sa facem o vizita,  la gradina unui vecin . Observasem noi cu alta ocazie ,ca vecinul  avea in gradina ,aproape sub geam, cativa busteni de vie,mai deosebita. Noi ii ziceam- altoita .Cum era si normal, trebuia musai, ca subsemnatii sa vedem si sa incercam-gustam, calitatea strugurilor!
   Dupa tipicul deja cunoscut ,facem un pic de demonstratie- sa vada toata lumea ,  cum noi copii cuminti si obositi de munca de peste zi , urcam in pod la culcare.!!!  
                                        Urcam dar, nu stam prea mult. Aveam ceva in program si venise vremea sa bifam activitatea. Coboram in rapel pe gramada de balegar si paie, punem cate o toala inchisa la culoare pe noi(eram atenti la detalii) si ne indreptam, pe trasee numai de noi stiute,catre obiectiv. La cateva case departare, era obiectivul nostru.!
                            Ajungem fara nicio problema. Deja satul dormea adanc si linistea era stapana deopotriva cu intunericul de zmoala!. Doar un vanticel ratacit in noapte,facea sa se miste, intr-o adiere lina ,varfurile plopilor inalti ce strajuiau raul. Discret,parca in surdina, susura apa raului ce alerga peste niste pietre mai mari. Din cand in cand ,cate o pasare de noapte trecea filfaind sinistru! Luna dormea si ea ,ascunsa dupa un nor. Arareori, mai trimetea cate o geana de lumina,peste satul disparut in bezna!!                                                                      Ne furisam (infiltram se zice in militarie) printr-o mica tarla cu porumb inalt,care ducea aproape pana la obiectivul nostru. . Ajungem pas,pas si....surpriza! .Stapanul zonei, inca nu adormise. Cu o lanterna(periculoasa scula) verifica ceva pe la cotetele cu gaini. Nu-i bai,  zicem noi. Ne retragem strategic cativa pasi mai in spate si una cu pamantul  intram in program de urmarire si asteptare(stand by)
        Trece timpul ,omul termina de numarat, asigurat orataniile si intra in casa. Noi ,cu meseria in sange ,stabilim doar prin semne(ghionturi) ca asteptam pana stinge lumina si apoi, inca un pic .
         Cum stam asa cu ochii holbati pe lampa omului,numai ce auzim ceva miscare si un marait de caine, peste gard la celalalt vecin!
         - Cutu,cutu hai javra mica sa vedem a picat ceva in laturi- auzim o voce care ,clar- vorbea cu un catel!
  Intre vecini ,era un gard despartitor ,din asta mai saracacios:2-3 fire de sarma ghimpata si impletit cu maracinis. Fiind aproape de padure ,vecinul punea capcane (laturi) si mai prindea cate o jivina (vulpe,jder,iepure) .Ei bine, sistemul nostru de cercetare -informare, a dat gres.Nu stiam de obiceiurile lui nea Gheorghe de as  verifica , impreuna cu javra,  la asa ore tarzii -capcanele!
         Constienti de dezastul care putea sa urmeze, deja intrasem o palma in pamantul nisipos. Nu cred ca mai respiram,sau oricum ,foarte rar si pe rand, sa nu facem zgomot!
        -  Cutu ,cutu,hai vino-zice nea Gheorghe. Uite al dracului, aici nu-i nimic-raporta el, catelului.Mai verifica ,mai raporteaza si se tot apropie in mod primejdios de noi !!
         -Mrrrrrrr-zice javra si incepe sa se foiasca. Ne luase deja mirosul,ne descoperise !!!!
          -Cutu, cutu,ce-i ma? A dat ceva?   Se apropie si mai mult...!   Javra ,deja se pusese pe un latrat salbatec,ca la lup!. Nea Gheorghe, verifica si urmatoarea capcana si ..nimic. Javra dracului, latra sa moara.! Trece prin gardul de maracini, se posteaza la 3-4 palme de capetele noastre  si latra frate  de rasuna valea.!
          Nea Gheorghe, convins ca-i ceva vanat ranit dincolo de gard,isi face curaj si incaleca maracinii din gard sa treaca pentru a verifica. Noi,  la 2-3 pasi cu javra disperata langa cap!
          Cand am vazut ca nea Gheorghe incaleca gardul, ne-am zis- la trei, am zburat, in directii diferite. Urma sa ne vedem la baza..  Vorbeam prin semne  desigur,adica prin ghionturi.                                                              Nea Gheorghe deja era calare pe gardul din sarma ghimpata si maracini. Il imboldesc pe Mitica cu degetul.-.unu,doi ,trei....si decolam mai frate cu ..postcombustia aprinsa - cum ar zice Tigrii-2 sau Puiac!
          Mai reusim doar sa-l  auzim pe saracul om  ,  cum trage un ragnet de spaima,asemenea unui bivol injunghiat si se prabuseste gramada peste gardul maracinos. Isi revine insa destul repede si incepe sa incurajeze javra, care se tinea de urmele noastre!
         -Pe ei ,pe ei  mananca-i ...... dumnezeii mami lor de banditi............
    Javra dupa noi., cand la picioarele unuia, cand la celalalt. Cu dintisorii ei micuti , nu facea nici-o paguba.! Ne deconspira insa traseul si nu era bine deloc!. Cum cu retragerea strategica, stateam foarte bine, ii soptesc lu Mitica:
      -  Trecem raul si scapam de potaie!. Executia ca la carte si javra pacatoasa, ramane pe malul apei schelalaind.  Nu era loc si timp de bucurie sau odihna .Trebuia sa ajungem la locul de statie ,adica in pod, pana nu se dadea alarma in sat. Continuam deci deplasarea superrapida, facem o urcare pe coarda si  in culcus, in pod  -liniste deplina.!
            A doua zi, pe seara,vine nea Gherghe pe la cazan si dupa ce gusta 1-2 pahare, incepe sa se vaite.
            - M-au calcat hotii ieri noapte! Au venit sa-mi fure curcanii.....!!!
            -Doamne fereste, se cruceste o femeie care facea tuica la cazan!!da Marioara ,da Marioara , vina repede sa auzi minune- o cheama pe mama!
             Eu si Mitica, bineinteles cu gura cascata, sa nu scapam nimic....
          -Bai fratilor,zice nea Ghiorghe- pe la mijlocul noptii ,doua matahale ,gata ,gata sa-mi ia curcanii!!
        Noroc ca i-a simtit cainele si am iesit cu toporul la ei. I-am gonit cu cainele, pana i-am trecut apa. Au fugit in directia satului vecin(v-am spus de strategie- nu?) Cred ca aia ..ai lu....trebuie sa fi fost. Baaa-- ii omoram daca-i prindeam!
           Femeile: -Doamne fereste Gheorghe, da nu ti-a fost frica?!
                         - NUUU,pai cu cainele langa mine, ii omoram de-i prindeam!!
          
Au mai trecut anii si mama tot mai tinea minte.- Sa inchizi bine curcile,ca lu Gheorghe era sa i le fure banditii.!!
   Cum intr-o seara(deja aveam in dotare stelute si nu mai era pericol de cotonogeala)- eram mai bine dispus ii zic
     -L-au calcat hotii pe naiba! Eram eu si cu Mitica ,la strugurii  lui tanti LENA!!

  

              Mama, isi face cruce de doua ori  si zice in stilul ei caracteristic
     -  Nenorociti de copii! Daca va prindea Gheorghe  ? Va omora cu zile.......iar pe noi ,ne faceati de rasul satului!!

SATUL CU MINUNI---------Tacerea porcului_________________Autor-Marin Neacsu

 

                            __preluare cu acordul autorului                                                   

 

           La mine la ţara, la moşie ca să îl parafrazez pe cel care era sfătuit cândva să se facă că lucrează, lumea e săracă, mă mir cum supravieţuiesc unii. În special vecinii mei direcţi dacă pot să spun aşa, care trăiesc din nu ştiu ce. Cei din dreapta mea, cum stai cu faţa la stradă care sunt cred vre-o 13 cu copii si 17 -18 cu caini cu tot, trăiesc din furat de pe la alţii şi cum nu prea mai e de furat pe nicăieri, si concurenţa acerbă, nu stiu cum o sa intre in iarnă. Apropo de concurenţă, un bade isi parchează bicicleta in faţa palatului Victoria pe la ora 7.30 dimineata, in parcarea oficiala . Vine un poliţai si ii spune „ Tataie , nu parca bicicleta aici , ca vin ministrii. - Apai nu-i bai, zice ţăranul, că doar o leg cu lanţul!”

Cei din stânga, mai „instăriţi” beneficiază de două salarii tata şi fiu, de câte 6 milioane fiecare. Sunt atât de strâmtoraţi încât în curtea lor nici şoarecii  nu stau, vin toţi la mine în curte unde mai rămâne câte o firimitură din mâncarea câinilor. Bine, că îi ajut şi eu cu ceva „grau roşu,” dar oricum, ar veni ei şi neajutaţi. La vecini în curte, mă mir cum de mai supravieţuiesc un câine şi ceva urme de găini. Am astupat toate găurile din gard ca să nu tenteze găinile vecinei să între în vizită la câinii mei care le cam fac zâmbre prin gard, aşteptând cu drag ziua porţilor deschise la găinile vecinului. Vă daţi seama că ar fi tragedie dacă o asemenea întâlnire ar avea loc, iar relaţiile mele de bună vecinătate ar fi compromise pe veci. Ei bine, asta era părerea mea vizavi de bunăstarea vecinilor, până acum câteva zile când fiul vecinului  m-a lăsat mască. Iesiesem în stradă să curăţ şanţul  şi îl văd pe vecinul al tânăr, un băiat la vre-o 20 de ani cred, jumulind iarba grasă din şanţul de peste drum. Cum şi mie mi s-a întâmplat să dau iarba tăiată din curte, vecinilor cu păsări sau vite, ca să nu o arunc de pomană, cunoscându-i situaţia prosperă, îl întreb „ce faci vecine dai iarbă la păsări?  -Nuuuuuuuuu, -zice el- iau nişte iarbă pentru porc . Al dracu nu vrea să mănânce boabe !” Dublă fractură de falcă ! 

 

    Asta am făcut în momentul acela. Mi-a căzut falcă de două ori. Odată pentru că nu ştiam că vecinii au porc. Mi-au trebuit minute bune să mă dezmeticesc, stăteam ca prostul sprijinit în sapă şi mă întrebam tâmp unde dracu au ei porc, că eu, vecinul lor, gard în gard cu ei nu l-am auzit nici râzând, dar ţipând de foame? De când mama m-a făcut, aşa porc silenţios, tăcut, discret şi cuminte nu am văzut. Am avut şi eu porc la bunici şi eram responsabil cu îngrijirea lui şi a tuturor animalelor . Mai direct spus, eram responsabil cu sectorul zoo. Trebuia să le dau apa, mâncare  şi să le rânesc şi curăţ cocina şi grajdul calului. Ei bine, nu ştiu alţii cum or fi, dar porcul nostru, de câte ori venea tata mare de la CAP seara, se punea pe un zbierat de ziceai că a venit ignatul. Şi tata mare mă întreba invariabil:”Marinica de ce guiţa porcul ăla , i-ai dar să manance” Da, ziceam eu . Dar apa i-ai  dat ? Da, răspundeam eu pentru că îi dădeam mereu înainte de a veni tata mare, special că să nu mai ţipe. Atunci de ce ţipă ? De al dracu ziceam eu în gând, ridicând din umeri înciudat. Du-te şi mai încearcă-l zicea tata mare şi eram nevoit să merg să îi dau iară apă, deşi abia îi dădusem cu 5 minute înainte. Aşa ură aveam pe porcul ăla  încât aşteptăm cu o plăcere diabolică Crăciunul, să îl aud cum scoate ultimul ţipat.  Atunci mă aplecam duios la urechea lui şi îl întrebăm cu satisfacţie : „ce e puiule, îţi e sete? Să îţi aduc un pahar cu apă ?”

 

 

 Ei bine, acuma stăteam şi mă întrebam ofticat, cum au unii noroc de un porc aşa cuminte şi nu i se aude lui guriţa de loc de loc. 

 

     Şi a doua oară, mi-a căzut falca gândindu-mă cât de sătul să fie porcul ăla de nu mai vrea să mănânce boabe. Probabil era balonat, poate ii trebuia activia, poate  i se acrise să mănânce numai boabe de porumb şi voia şi el ceva verde, să simtă că e primăvară. Sau, cine ştie, i-o fi prescris doctorul dietă vegetariană, o avea probleme cu ficatul şi i s-a prescris numai mâncare proaspătă. Una peste alta, am avut cumpănă în ziua aia şi har Domnului că am scăpat cu zile.  Nu scapi prea uşor din dublă fractură de falcă. Acuma, după ce mi-am revenit  încerc să îmi explic cele două fenomene şi .. tot nu reuşesc. Cum au reuşit vecinii mei să facă porcul să tacă atâta timp, nu poci pentru ca  să îmi iesplic.Nici botniţă dacă îi pui nu îl poţi opri să facă vocalize. Şi a doua, cea cu mofturile la grăunţe mi se pare atât de halucinantă încât încă mă ţin cu mână de falcă, să nu îmi cadă la loc. În ignoranţa mea, sunt gata să cred ca a spus aşa numai din mândrie, ca să nu văd eu că sunt atât de strâmtoraţi încât nu au ce da de mâncare la porcovete, dar nu am cum să dovedesc, aşa că trebuie să iau de bună ce a spus vecinul. Şi acuma m-am gândit să pun pe hârtie minunea, cine ştie, poate intrăm şi noi,comuna Mihăiţa în Cartea

Recordurilor şi mă  scot  şi eu  ca vecin,  mă  vede lumea la tv o veni cineva să 

 mă întrebe  ca vecin ce mă aflu, ce ştiu despre godacul vecinilor.Poate apar la ziar.Doamne Ajută!

 Ptiu, uitai  spui, legaţi-vă  fălcile când citiţi. Doamne iartă-mă,  sper  nu făcu careva  fractură de falcă.

PS Sper sa nu ma mai critice vreun comentator mai chichiricios că am profitat de subiectul porc, doar ca să critic sistemul care a adus ţara in pragul subzistenţei. Nu de alta, dar subiectele nu suportă comparaţie. Porcul este complet nevinovat.

 

 

 

 

 

  

ISTORIA NEROMANTATA ____________________________ Autor: Stelian P.

3/=========PRIETENIA ROMANO-SOVIETICA============= Marea iubire (vesnica si ea) a inceput in august 1944 cind rusii au batut usor in poarta Romaniei. Loiali cum ii stim, romanii le-au infipt cutitul in spate (aaaaaa…au intors armele) fostilor aliati pe vecie si si-au deschis poarta fratilor lor de milenii, rusii. O data intrati, gurile rele spun ca rusii au violat putin prin Romania. Surse sigure din jurul d-lui dr., drd., Vadim spun ca au violat, dar numai unguroaice, romancele fiind tratate cu deosebit respect. Chiar numele rusesc al marelui patriot roman e o dovada in acest sens. Romanii au descoperit brusc ca ei sunt comunisti inca din frageda pruncie asa ca partidul secerei si ciocanului a crescut de la vreo 800 de derbedei la peste 4.000.000 de oameni de bine. Tradatorii de neam si tara, care s-au ascuns de munca prin scoli, au fost trimisi in lagare de odihna unde multi au murit de lene si de traiul prea bun. Incepe o glorioasa epoca in istoria poporului roman, din aur pur, in care lozinca “Noi muncim, noi nu gindim !” strabate ca un fir rosu fiinta romanului. Consecinta acestei lozinci este aceea ca o serie de oameni, care aveau o mobilitate deosebita a limbii, sunt luati direct de la coada vacii si trimisi in interes de partid, tot direct, la facultati. Ce rost mai avea sa faca liceul daca tara avea mare nevoie de ei ? Nici cei 7 ani de acasa nu au mai avut timp sa-i termine si asta se vede si azi. Asa ne-am procopsit cu o lista lunga de poeti si oameni de CURte ca Paunescu sau Vadim dar lista e mult mai lunga. In 1989, impresionati de muschii mai aratosi ai americanilor, dar cu ajutorul rusilor, romanii si-au impuscat singerosul dictator pe care l-au pupat din greu in zonele intime pina atunci si le-au spus si rusilor ca iubirea vesnica s-a terminat. Romanii freamata acum dupa o noua iubire (vesnica, evident) dar vesnicia depinde de cit de tari sunt altii, ca noi putem fi loiali fata de oricine.

ISTORIA NEROMANTATA ____________________________ Autor: Stelian P.

  1/            SCURTE LECTII DE ISTORIE_pentru patrioti !                                                                           Primul razboi mondial l-am cistigat lejer,in izmene. Dupa victorie, am recunoscut ca francezii si englezii ne-au ajutat putin, asa ca le-am jurat prietenie vesnica.Prietenia vesnica a durat doar citiva ani, pina cind nemtii si-au ales un fuhrer cu singe in instalatie. Loiali, cum ne stim de veacuri, i-am dat dracului pe fostii prieteni si am inceput amorul, tot pe vecie, cu Hitler. La inceput i-am ajutat pe evrei (cu patul pustii) sa mearga mai repede spre lagarele de odihna.( Dupa 1989 am aflat din “surse sigure” ca cei care i-au impins putin, nu erau romani ci nemti imbracati in frumoasa noastra uniforma, asa ca nu avem motive de rusine). In iunie 41 am plecat la razboi, dar numai pina ce zeci de mii dintre bravii nostrii ostasi s-au intilnit cu citiva cercetasi sovietici. Intelegind de mult ca razboiul este pierdut, romanii au ridicat miinile sus, cit mai sus (cum puteau deci sa se stearga la fund cu Juramintul militar daca aveau ambele miini ocupate ?) si s-au inrolat in diviziile “Tudor Vladimirescu”, “Horia, Closca si Crisan”, etc., etc., intrind apoi cu arma in mina, sub comanda fostului inamic, (acum prieten de nadejde, pe vecie), in propria lor tara. In vara lui 1944 ceilalti romani, intelegind in sfirsit, pe deplin, termenii de ONOARE si DEMNITATE, le-au infipt cutitul in spate “agresorilor fascisti” si s-au pus capra in fata rusilor mult iubiti, jurindu-le ( evident ! ) prietenie vesnica. Aceeasi romani care au ingenunchiat cu respect la ordinul Conducatorului in 1941, l-au arestat si predat apoi dusmanilor sai de moarte, rusii. Tot ei, romanii, l-au ”judecat” si impuscat, doi ani mai tirziu, ca pe un ciine ce era, dictatoru’ dracului ! A inceput o perioada de realizari marete in care securistii, militienii, granicerii, gardienii, procurorii si toti cei care au batut, torturat sau ucis milioane de romani, erau evrei , unguri sau martieni, romani in nici un caz ! Romanii au stat capra doar pina in 1989 cind, cu ajutorul rusilor, si-au macelarit conducatorul “mult iubit”,devenit brusc “dictator singeros” si au ales timp de 11 ani un alt comunist, spre marea bucurie a occidentalilor. Tot dupa 1989 le-am declarat iubire ( vesnica, evident !) americanilor si europenilor…sau invers. In sept. 2001 romanii inteligenti au inteles ca americanii pot pierde razboiul, (in fond, nu e razboiul nostru) asa ca au descoperit ca islamismul e crezul lor de o viata. Viermele tradarii roade deja, dar asta e lectia de miine.         

ISTORIA NEROMANTATA ____________________________ Autor: Stelian P.

2/ Stelian P. ====NOI SI AMERICANII======== In urma unui viguros picior in fund, primit de la Hitler, la 7 dec. 1941 Romania a declarat razboi Statelor Unite. Ingrozit , presedintele american s-a ascuns citeva zile prin beciurile Casei Albe pina cind a fost dus in carucior la Congres. Aici a declarat cu glasul tremurat: - “Un stat din estul Europei, al carui nume imi scapa acum ,ne-a declarat razboi.” Abia dupa citiva ani si-a revenit din spaima si amintindu-si numele statului respectiv, avioanele americane au inceput sa faca naveta spre valea Prahovei. In timp ce soldatii romani (UNII, nu TOTI) injurau guvernul, artileristii germani si-au facut datoria si au doborit citeva avioane. Loiali cum ii stim, romanii din politie si siguranta i-au asigurat pe prietenii si aliatii lor de deplina lor colaborare si de iubirea vesnica, nestiind insa absolut nimic despre criminalii aia de piloti americani. Fraierii de nemti au inghitit galusca si nu au observat inteligenta manevra a romanilor care deja schimbau crucea incirligata cu secera si ciocanul (incirligate si ele, deci diferenta era neglijabila). Cum rusii bateau deja la poarta, pilotii americani au plecat discret , cu asigurarile romanesti de iubire vesnica in buzunare (dar numai daca ii bat pe rusi). Americanilor le-au trebuit vreo 44 de ani ca sa-i bata pe rusii aliati pe vecie cu noi iar gurile rele (de la ei) se intreaba si acum daca romanii sunt aliati de nadejde. Ce oameni rai !

10 mai 2011, 07:40

Helicoptere la ..........vanatoare !! ________________ Autor__Tigrii-2

INTAMPLARI STRANII  ---------------------------------------------------------------------------
 _____________                        In toamna anului 1994, eram la vanatoare de ursi  cu un grup de oameni de afaceri nemti ,invitati de un mare om de afceri si vanator roman .Misiunea noastra era sa transportam echipa de vanatori , de la vila lui Ceausescu, la standurile de vanatore.In acea dupa amiaza, eram undeva in zona Odorheiu Secuiesc(muntii Vlahita).Haitasii, manasera turma, pana in dreptul standurilor. Dupa acestea, urma o poteca (un fel de POT-mlt)si se pierdea in ceata- spre Vf.Vlahita. Dupa trecera vanatului, am fost rugati sa decolam si sa urmarim turma [eram cu elicopterulMI-8].Am urcat la vreo 2000 m si am depasit plafonul de ceata.Deodata ce sa vezi ? Chiar in varf, se deschidea o platforma luminata ,o pajiste, pe care animalele se oprisera .Erau linistite ,erau de-a valma!  Lupul cu iedul si ursul cu mistretul !.In fata parbrizului, s-a ridicast un norisor de ceata. Pe acesta statea incruntat un mosneag cu un toiag in mana ,pe care-l ameninta spre noi !         Am venit speriati la locul de imbarcare.Am incarcat echipa [vreo 20 de oameni si materiale]si am aterizat in padure la Covasna [unde era o vila a fostului],Era deja noapte si am aterizat la lumina farurilor.Am fost inconjurati rapid de cativa caini lup,cainii ce pazeau vila,A venit si insotitorul si am intrat in vila pentru masa si spectacol cu animatoare[pe care tot noi se adusesem de la Bucuresti cu elicopterul].In timpul mesei le spuneam ce s-a intamplat si vantorii [aveam traducatori] ne-au povestit ca ,de aceea ne-au pus sa urmarim vanatul.La coada turmei ,pe cand ei trageau de zor ,o ursoaica s-a oprit ,s-a intors si-a luat puiul in brate si s-a indreptat spre standuri, parca implorand mila!A tunci toti au incetat focul!                   A doua zi ,am dus echipa de vanatori in zona standurilor.Acolo era si o casa a padurarului,cocheta! .Am lasat echipa si ne-am deplasat la Campia Turzii[Luna ] sa alimentam [cate 3000l,ne ajungeau pentru 3.30 ore de zbor].A durat ceva ,deoarece a trebuit sa ocolim mult .Era ceata peste tot.La intoarcere, la locul de aterizare, erau cativa localnici mai batrani si niste copii.Veneau din curiozitate,sa vada elicopterul .Stand de vorba cu ei, le-am povestit ce am patit pe platoul Vlahitei.Batranii. S-au uitat semnificativ ,unul la celalalt si au zis: - Ati avut mare noroc ! Acela era un preot de-a lui Zamolxe si este protectorul salbaticiunilor de aici. Daca sufla o data spre voi, va prefacea in stane de piatra..." Apoi, ne-au povestit despre Baba Dochia si alte legende din zona!!!
        Va voi povesti , despre intalniri mult mai stranii ,de deasupra Padurii Baciului de la Cluj, la zborurile de noapte. In 90-92 am zburat la Cluj si zona Ardealului (cam 1000 de ore,le-am facut numai eu).Au fost adevarate intalniri de gr III.                                          TIGRII-2    
    ************************
             NOAPTE DE POMINA IN ARDEAL  !!.
Sfarsit de octombrie.Crestinii ardeleni, se pregateau sa aprinda lumanari la mormintele strabunilor.Pentru a nu pierde spectacolul, noi am planificat zbor mixt:zi +noapte pe aeroportul Cluj.Doua ore de zi si trei si jumatate de noapte.Se anunta o noapte de "grele"cu zbor in plafon si vizibilitate redusa!Aveam si un inspector de zbor de la comandament!  Era perfect, pentru a ne scadea baremul(elicopterul Mi-8 poate zbura in plafon deoarece este prevazut cu instalatie antigivraj performanta ,inclusiv la pale).La zi, vizibilitatea era sub 2 km si am planificat traiecte pe ruta :Cluj-Tg.Mures-Turda-Cluj.Pe traiectul de intoarcere de la Tg.Mures ,dupa ce am depasit C.Turzii, urma Turda si apoi inscrierea pe soseaua Turda-Dealul Feleacului -Cluj,reper :cimitirul orasului Turda.Eram mai multe elicoptere in "sir indian"la distanta de 500 m,cap de formatie Lulu.Numai ce aud in casca"3583 la verticala satului de vacanta(cimitirului) ,sa urmaresti indicatiile busolei magnetice"!Eu ;"confirm 3581 sunt 3583"(la bord aveam mai multe busole,in general nu ne orientam dupa busola magnetica ci dupa cea giroinductiva).La verticala tyemetyeului(cimitiruluitrag cu coada ochiului spre busola magnetica("ochiul boului"cum ii spuneam noi) si observ ca o ia razna !Nu numai ea, ci si noi(echipajul)aveam o senzatie de migrena, cu o stare de disconfort accentuata!A durat cam 30 sec(care ni s-au parut o eternitatesi dupa depasirea numeroaselor cripte, totul a revenit "la normal"     Parca eram priviti,se petrecea ceva straniu,de neinteles! Marile surprize urmau insa, sa se arate la lasarea intunericului! Urma zborul pe deasupra cimitirelor, feeric luminate de miile de lumanari, aprinse de cei dragi, in cinstea mortilori. Urma, mai ales zborul de noapte, deasupra enigmaticei Paduri Baciu de langa Cluj,padure plina de mistere si de fenomene stranii.!!!...                  ..tigri2  

Celor care se vaita ca nu mai pot plati ratele la vila si jipan,celor care mai spera in ingroparea L-119 si prorogarea L164 Guvernul le raspunde:____________Voi cum comentati?