NOI despre NOI !_______________________________________by Stelian P.

i

ROMANII SI VAICAREALA=============  .Poporul roman are doua mari calitati care ii ocupa toata viata: vaicareala si injuratul conducatorilor. Timpul alocat acestor probleme este atit de mare incit bietii romani nu mai au timp nici sa munceasca. Spre exemplificare haideti sa urmarim groaznicele probleme cu care se confrunta un mare roman (cu nume rusesc) si asa o sa intelegem mai usor soarta cruda a poporului nostru:
-Dl. dr. drd. Corneliu Vadim Tudor, Membru al Parlamentului European, Preşedintele Partidului România Mare, Membru al Academiei Americane de Ştiinţe Politice, Membru al Academiei Mondiale de Medicină "Albert Schweitzer", Membru al Academiei Tiberiene-Roma”, patriot, Tribun……(tribun, scris cu litera mica inseamna aparatorul poporului. Tribun scris cu litera mare inseamna aparatorul fostilor activisti de partid, militienilor, securistilor si sarac-lipitului Gigi Becali).       
                                    Acolo unde te-a pălmuit Mafia, te sărută Cuza Vodă, adică Tribunul!”

CORNELIU VADIM TUDOR,

Membru al Parlamentului European,
Preşedintele Partidului România Mare
2 februarie 2011                                                                                                                                                                                                           Apropiatii il alinta cu porecla „vagin” dar numai securitatea stie motivul.
Ca orice roman adevarat Tribunul este si profet. Iata doar un exemplu:

„TRAIAN BĂSESCU E IN FAZA TERMINALA

……In orice caz, Basescu e terminat, e o chestiune de cel mult 2 luni….”
27.01.2010
In afara de teroarea la care este supus de catre fiorosul dictator de la Cotroceni, Vadim este si victima unei conspiratii mondiale. Evreii, ungurii, americanii, mafia mondiala, oculta mondiala, masonii, serviciile secrete din toate tarile (mai putin cele din tarile comuniste, cite mai sunt), satelitii, martienii….il urmaresc si comploteaza in strinsa colaborare impotriva lui.
Surse sigure si extrem de credibile din ziarul „tribunului” ne-au dat urmatoarele dovezi:
„ Mai mulţi patrioti din Serviciile Secrete ne-au relatat ca, in jurul sediului central al PRM, de pe Str. Emile Zola nr. 2, se afla, in permanenta, masini de filaj, avind ca principal scop inregistrarea convorbirilor din cladire.” 04.02.2010.
„TRAIAN BASESCU A TRANSMIS LA RAAPPS, PRIN AMANTA LUI,
ORDINUL CA P.R.M. SĂ FIE EVACUAT DIN SEDIUL CENTRAL - NU APUCĂ EL ZIUA AIA, VA CRAPA PINA ATUNCI…” 27.01.2010.
                                       Vadim e un om de cuvint:
MITING MARE AL P.R.M. LA LOCUINŢA PORCULUI DE BĂSESCU
Luni, Adriean Videanu şi Elena Udrea au discutat, separat, cu Traian Băsescu la telefon, dîndu-i asigurări că PRM va fi evacuat, zilele următoare, din sediul central.
                               În aceste condiţii, PRM a hotărît să-i trîntească porcului de Băsescu un mare miting de protest, săptămîna viitoare, chiar în faţa locuinţei, pe care o ocupă, oricum, ilegal. O să-l scoată Vadim în şuturi pe derbedeu...12.11.2010
           Partidul România Mare anunţă că nu mai poate organiza, deocamdată, nici un Miting de Protest la locuinţa lui Traian Băsescu, pentru că, la presiunile lui Adriean Videanu, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, nu a dat aprobarea necesară...20.11.2010
                       „Uneori ma bate gindul sinuciderii, sint si bolnav, o nevroză insuportabila ma face să iau cite 10 medicamente pe zi.” Iunie 1989.
                              „Eu, unul, am vindut lucruri din casa pentru a plati chiria sediului, utilitatile, salariile oamenilor. Ajutorul dinspre filiale a fost ca si inexistent. Abonamentele la ziarul partidului, "Tricolorul" - aproape de zero.” 01.07.2010
Intre timp patriotul nostru si-a mai cistigat si renumele de luptator pentru dreptul omului de a sta in casa altuia.              A doua batalie cistigata pe acest subiect a fost la 4 ianuarie a.c. cind Basescu nu a crapat (a cita oara ?) si a demonstrat asta folosind cascheta unui politist de care Tribunul s-a agatat in timp ce era evacuat (din nou) de catre armata, politie, servicii secrete, sateliti si portavioane unguresti si maghiare.
Ce soarta cruda au romanii nostri !           Stelian P.

Păzeaaa! La anu’, vine din nou criza

Mihaela Barbu, Catalina Lohan 03 Octombrie 2011, Ora 00:00

Traian Băsescu, Emil Boc, dar şi Mugur Isărescu au declarat în ultima perioadă că la anul ne va fi rău. Când cei mai importanţi oameni din stat vin şi spun că vom intra din nou în criză, nu ai nici un motiv să speri ca va fi bine. Aşa că pregătiţi-vă!

• 

Europa se prăbuşeşte! Semnalele care s-au intensificat în ultima perioadă i-au determinat şi pe “şefii” României să se teamă că anul viitor în ţara noastră va veni din nou criza. Primul care a avertizat asupra unei posibile recesiuni în România a fost preşedintele Traian Băsescu, care a declarat asta în urmă cu circa două săptămâni. Zilele trecute, guvernatorul Mugur Isărescu şi-a arătat pesimismul cu privire la faptul că ţara noastră ar putea scăpa de criza care atacă Europa. Mai mult, chiar şi premierul care, în ultimele luni, tot declara că în 2012, datorită măsurilor de austeritate luate de ţara noastră, vom avea o creştere economică, şi-a schimbat opinia.

Băsescu: «Există un risc major de revenire a recesiunii»

Chiar înainte de finalizarea bugetului pentru anul viitor, adică la mijlocul lunii trecute, Traian Băsescu (foto) declara că România riscă să intre iar în recesiune: “Sentimentul meu este, chiar dacă nimeni nu poate previziona, că în 2012 există un risc major de revenire a recesiunii”

Mugur Isărescu: «Ne prăbuşim odată cu Europa»

România nu va supravieţui unei economii europene care se prăbuşeşte, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. “Creştem împreună, se poate spune, sau ne prăbuşim împreună. În România, acum simţim cât de puternică este această dependenţă. Mai mult de 60% din comerţul nostru exterior se face cu Uniunea Europeană. Vorbim deja de o încetinire a creşterii economice pentru la anul, pentru motivul singular, dar extrem de important, că în Uniunea europeană creşterea tinde să fie mai slabă”, a declarat Mugur Isărescu (foto).

Emil Boc: «Ce se întâmplă acum în Europa va afecta România în 2012»

“Ce se întâmplă acum în Europa şi în lume va afecta România în 2012”, a declarat sâmbătă, la Cluj, premierul Emil Boc. “Nokia este o consecinţă a acestei evoluţii în Europa şi în lume. Căutăm să reducem la minimum acest efect, astfel încât creşterea economică să nu mai fie afectată”, a precizat Boc (foto).

Nouriel Roubini: «Economia nu se reglează singură»

Economia nu se poate regla singură, e nevoie de consum, însă acesta a fost afectat grav în ultimii ani, susţine economistul Nouriel Roubini (foto), cel supranumit “profetul crizei” după ce a fost primul care a prevestit criza din 2008. Tot el afirmă că anul viitor ne va lovi o criză mai gravă decât cea de acum trei ani. Într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, el îi dă dreptate lui Karl Marx, întemeietorul socialismului ştiinţific. “Karl Marx a spus-o bine. La un moment dat, capitalismul se poate autodistruge pentru că nu poţi transfera venituri dinspre forţa de muncă spre capital fără să se înregistreze un exces de capacitate de producţie şi lipsa unei cereri agregate. Asta se întâmplă acum”, a spus Roubini. Economistul face referire la faptul că tot mai multe firme, pentru a supravieţui, reduc costul cu forţa de muncă, adică salariile. Iar veniturile mici ale celor mulţi duc la scăderea consumului, ceea ce înseamnă un dezastru pentru economie.

În Europa, criza i-a scos pe oameni în stradă

1. ISLANDA
Câteva mii de islandezi, care s-au adunat sâmbătă în faţa Parlamentului, pentru a-şi exprima nemulţumirile cu privire la politica dusă de conducători în urma crizei economice, au atacat mai mulţi parlamentari cu ouă şi roşii, strigându- le că sunt vinovaţi pentru condiţiile proaste de trai pe care le are populaţia.
2. PORTUGALIA
Aproximativ 130.000 de oameni au protestat sâmbătă, la Lisabona, capitala ţării, faţă de măsurile de austeritate impuse de Guvern. La manifestaţii au participat membri ai celui mai mare sindicat din ţară, aceştia anunţând şi pentru săptămâna aceasta mişcări similare în alte oraşe.
3. Grecia
Grecia rămâne campioană la capitolul proteste în Europa. Zilele trecute, mii de oameni au ieşit iarăşi în stradă la Atena, pentru a protesta faţă de noile măsuri de austeritate luate de politicieni. Guvernul elen a decis să micşoreze pensiile, să extindă taxa pe proprietate şi să disponibilizeze 30.000 de bugetari, pentru a primi tranşa de opt miliarde de euro de la instituţiile internaţionale.
4. Italia
Cu ocazia unui protest care a avut loc în septembrie, italienii au decupat un carton în formă de penis, pe care au lipit fotografia primului ministru Silvio Berlusconi în vârf şi pe cele ale ministrului muncii, Maurizio Sacconi, şi al administraţiei, Renato Brunetta, la bază. Inedita placardă a fost “plantată” la intrarea în Ministerul Administraţiei.
5. UNGARIA
Peste 50.000 de oameni au protestat, sâmbăta seară, în faţa sediului Parlamentului maghiar din Budapesta, nemulţumiţi de politica de austeritate a premierului Viktor Orban. Astfel de mişcări sunt aşteptate şi astăzi, dar şi marţi, în mai multe oraşe din ţară.

400 de americani, arestaţi sâmbătă, la New York

Şi în Statele Unite ale Americii mişcările de stradă sunt în toi. Cele mai multe proteste sunt faţă de incapacitatea autorităţilor de la Washington de a găsi soluţii pentru ieşirea din criză. Aproape patru sute de persoane au fost arestate sâmbătă seară, după o manifestaţie în New York. Demonstraţia fusese organizată de mişcarea “Ocupăm Wall Street”. Protestul a început în cartierul Liberty Plaza, sute de persoane deplasându-se apoi spre podul Brooklyn, pe care l-au blocat timp de două ore.

 

NEAMURILE MELE !!!!!!!

 

Cele mai importante proiecte ale UE, Zona Euro şi Spaţiul Schengen se află în impas

Uniunea Europeană se destramă? România, prima victimă?

29 Septembrie 2011

Uniunea Europeană se destramă? România, prima victimă?

vezi articol

 ] Inchide

• Linkedin
• Digg
• Facebook
• Mixx
• MySpace
• Yahoo! Buzz

Criza economică prelungită, apariția unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiștilor ajunși în parlament, să nu mai finanțeze țările aflate în dificultate sau chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluțiile potrivite

România experimentează pe pielea ei criza economică şi politică în care se află construcţia europeană, după ce a ratat admiterea în spaţiul de liberă circulaţie, fără să primească nici un termen de reexaminare, deşi spre deosebire de Bulgaria a reuşit să-şi securizeze graniţele la standardele cerute de Bruxelles.

Blocarea Spaţiului Schengen este primul semn al contractării Uniunii Europene, pe fondul celor patru ani de criză financiara, trei de recesiune economică şi doi în care au revenit în forţă partidele extrimist-populiste în state comunitare importante. Pentru prima dată de la cea mai înaltă tribună a Bruxelles-ului, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso a vorbit în discursul despre starea UE despre pericolul “fragmentării” Uniunii Europene, accentuând că “situaţia actuală este gravă” , fiindcă “din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum Euro sau libertatea de circulaţie”. În vreme ce Barosso speră într-o “soluţie globală”, care să ducă la restabilirea încrederii în euro şi în valorile europene, partidele extremiste au început să impună deciziile în UE: partidul antiislamic a lui Gert Wilders, care susţine guvernul olandez împreună cu extrmiştii scandinavi “Adevăraţii Finlandezi”, care au la rândul lor un cuvânt de spus asupra politicii de la Helsinki au reuşit să blocheze lărgirea Spaţiului Schengen.  Nouriel Roubini, cel care a prevăzut încă din 2006, colapsul pieţei imobiliare americane  crede că în următorii cinci ani zona euro se va prăbuşi, iar în 2013 va avea loc o “furtună” care ar putea prevesti o “Nouă  Mare Depresiune” ca urmare a încetinirii economice în Statele Unite şi Europa.

Cea mai gravă criză pe care o traversează UE în acest moment este cea politică, susţine Roubini, argumentând că este vorba despre un “deficitul democratic” alimentat de faptul că decizii importante sunt luate de “eurocraţi nealeşi de la Bruxelles”. Fundamentul european este boicotat însă şi de criza datoriilor suverane, adică de marile datorii pe care le au statele europene, inclusiv cele care păreau sigure: Germania, Marea Britanie sau Franţa. Criza financiară din ultimii patru ani  a alimentat mişcările naţionalist-populiste nu doar în Olanda şi Finlanda, ci şi în Ungaria unde inclusiv premierul conservator Viktor Orban a militat împotriva monedei euro şi guvernează fără probleme alături de extremiştii de la  Jobbik. În Franţa Frontul Naţional, cunoscut pentru excesele sale naţionaliste şi protecţioniste a renăscut odată cu lansarea noii sale preşedinte Marine le Pen, care cere descotorosirea de euro. Tragedia greacească din ultimii doi ani este la rândul ei însoţită de expansiunea Adunării Populare Ortodoxe (LAOS) care la fel ca mişcarea nazistă Chryssi Avghi vrea deportarea străinilor, interzicerea imigraţiei şi restricţionarea dreptului la protest.

Măsurile de austeritate luate de guvernele UE riscă să-I propulseze pe extremişti în poziţii de decizii sau cu scoruri suficient de mari pentru a putea şantaja aşa cum se întâmplă acum în Olanda şi Finlanda. Fragmentarea a început cu oprirea României şi Bulgariei la porţile Schengen, dar e posibil ca şi măsurile de salvare a Zonei Euro să fie în viitor boicotate. Criza economică prelungită, apariţia unei eventuale “Noi Mari Depresiuni” le-ar putea determina pe statele puternice, sub presiunea străzii sau a extremiştilor ajunşi în parlament, să nu mai finanţeze ţările aflate în dificultate sau  chiar să părăsească Uniunea Europeană. În orice caz tabloul care se prefigurează ar putea semăna tot mai mult cu peisajul care a pregătit izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dacă politicienii europeni nu găsesc soluţiile potrivite

Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: SITUAŢIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA şi SUA pe tema salvării ZONEI EURO

de Victor ROTARIU Postat la: 28.09.2011 10:00 Ultima actualizare: 28.09.2011 10:44

Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi „o prostie”

Discuţiile dintre Germania şi SUA, care au avut loc marţi seară, au luat o turnură neaşteptată în momentul în care ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că majorarea fondului de salvare al UE, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro ar fi "o prostie", scrie The Telegraph.
Oficialul german nu s-a oprit însă aici. Planul de majorare a disponibilităţilor Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) este susţinut cu tărie de către SUA, pe care Schauble o îndeamnă să se uite mai întâi în propria curte şi să îşi rezolve problemele şi abia apoi să dea sfaturi altora despre cum se salvează economia.

Schauble: Mărirea arsenalului EFSF, de la 440 la 2.000 de miliarde de euro, nu are nicio logică

"Nu înţeleg cum cineva din cadrul Comisiei Europene ar putea avea o idee atât de proastă. Rezultatul (majorării disponibilităţilor financiare ale EFSF, n.r.) ar fi punerea în pericol a rating-urilor suverane AAA (cele mai bune, care reflectă o solvabilitate maximă, n.r.). Nu are nicio logică", a declarat oficialul german.
În ceea ce priveşte presiunile exercitate de Statele Unite asupra UE în favoarea acestui plan, Schauble spune că "este întotdeauna mult mai uşor să dai sfaturi altora decât să iei decizii pentru tine. Sunt cât se poate de pregătit să-i dau şi eu sfaturi conducerii SUA".
Comentariile ministrului de Finanţe de la Berlin sunt de natură să irite cabinetul de la Casa Albă, secretarul general al Trezoreriei SUA, Tim Geithner, fiind unul dintre principalii susţinători ai majorării arsenalului EFSF, astfel încât să fie posibilă "tragerea la mal" a Italiei şi a Spaniei, dacă va fi cazul, notează sursa citată.
Preşedintele CE: Din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori precum euro şi libertatea de circulaţie
Într-un discurs ţinut astăzi dimineaţă în faţa Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că actuala criză a datoriilor suverane este, de fapt, "o criză a încrederii reciproce", conform Mediafax.
Barroso a recunoscut că actuala situaţie este gravă şi a ţinut, de asemenea, să sublinieze că "unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie şi de disciplină şi de solidaritate. Avem nevoie de un ţel mai înalt, de o soluţie globală". Înaltul oficial UE a atras atenţia şi asupra tendinţelor populiste din UE, care pune la grea încercare valori precum moneda unică a Uniunii şi libertatea de circulaţie. El a recunoscut, de asemenea, că "am ajuns la un moment de răscruce şi riscăm o fragmentare".
Şapte din cele 17 state ale zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi şi mai mari ale expunerilor pe Grecia
În presa de peste ocean se vorbeşte însă despre o altă problemă, respectiv despre neînţelegerile interne din UE privind noul plan se salvarea a Greciei, în valoare de 109 miliarde de euro. Şapte din cele 17 state membre al zonei euro vor ca băncile să îşi asume pierderi mai mari faţă de Grecia, respectiv să "ierte" statul elen de răscumpărarea anumitor titluri de stat emise până acum, scrie Financial Times.
Disputa a apărut pe fondul îngrijorărilor că nevoia de finanţare a Greciei este mult mai mare decât s-a estimat acum două luni. Liderii grupului de şase state sunt Germania şi Olanda, opoziţia fiind condusă de către Franţa şi de către Banca Centrală Europeană (BCE), care este condusă de către un francez, Jean-Claude Trichet. Mandatul acestuia va fi însă preluat la începutul lunii noiembrie de către Mario Draghi, actualul guvernator al băncii centrale a Italiei.
În iulie statele din zona euro au făcut un pact cu sistemul bancar european prin care s-au angajat să tempereze presiunea financiară atât timp cât băncile continuă să împrumute Grecia, prin cumpărarea de titluri de stat. Acordul pare a fi acum în pericol, scrie surse citată.
Premierul elen, în vizită la Berlin: Germania trebuie să recunoască efortul nostru "supra-uman"
În ceea ce priveşte evoluţia restructurării statului elen, premierul grec George Papandreou, aflat recent într-o vizită la Berlin, a cerut Germaniei să recunoască "efortul supra-uman" depus de statul pe care îl conduce pentru a impune măsuri de austeritate în mijlocul unei recesiuni din ce în ce mai puternice. "Garantez că Grecia se va ridica la nivelul angajamentelor ei", a declarat premierul elen.
Datorită ritmului lent de implementare a măsurilor de austeritate sau a rezultatelor sub aşteptări ale acestora, noile estimări indică faptul că necesarul de finanţare al Greciei pe următorii trei ani depăşeşte sensibil suma de 172 de miliarde de euro prognozată în această vară.
Pentru a asigura însă acest necesar de finanţare băncile, într-un fel sau altul, trebuie să îşi asume pierderi, respectiv să accepte că Grecia nu îşi va plăti o parte dintre datorii.
În ciuda discuţiilor în contradictoriu şi a presiunilor pe care le exercită, Germania este de aşteptat să sprijine acordarea viitoarei tranşe, de 8 miliarde de euro, din planul de salvare a Greciei. Rămâne însă de văzut dacă Berlinul va obţine sau nu din partea băncilor acceptarea unui "haircut", respectiv renunţarea la încasarea anumitor datorii de către Grecia, notează publicaţia citată.
În iulie acordul dintre liderii UE şi sistemul bancar a constat în faptul că băncile au fost de acord să schimbe titluri de stat greceşti în valoare de 135 de miliarde de euro, cu maturităţi de până în 2020, pe obligaţiuni emise de către UE, care nu vor fi răscumpărate decât peste câteva zeci de ani. Deţinătorii de titluri de stat greceşti au trebuit astfel să îşi asume o pierdere de circa 21% din valoarea totală a datoriei pe care Atena ar fi trebuit să o răscumpere de la ei. Mulţi oficiali germani au declarat însă în acel moment că situaţia a fost de aşa natură încât au fost forţaţi să accepte această propunere, care a fost prea bună pentru bănci.

 

LUMEA ÎN CRIZĂ. Rezultatele discuţiilor de la Washington: FMI vrea mai mulţi bani, falimentul Greciei pare doar o chestiune de timp iar salvarea UE va fi mult mai scumpă decât se estima

de Victor ROTARIU Postat la: 27.09.2011 08:00 Ultima actualizare: 27.09.2011 08:52

Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.

Discuţiile avute între oficialii mai multor state europene cu diverşi reprezentanţi ai marilor grupului financiare, prilejuite de întâlnirea anuală a FMI cu Banca Mondială, nu au adus rezultatele scontate. Discuţiile, avute la Washington, s-au concentrat, după cum era de aşteptat, pe situaţia din zona euro şi pe problema Greciei, scrie presa străină.
Dacă la nivel oficial mesajul transmis a fost că investitorii greşesc vorbind despre falimentul Greciei, mesajul neoficial a fost cu totul altul.

În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, a declarat, duminică, faptul că, acum, falimentul Greciei ar distruge zona euro, lăsând astfel să se înţeleagă faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru a evita acest lucru, surse citate de diverse publicaţii străine susţin că UE ia în considerare, la modul serios, mărirea capacităţii financiare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), fondul de salvare al zonei euro.
The Telegraph , de exemplu, susţine că printre măsurile propuse se numără nu doar majorarea disponibilităţilor EFSF (de la 440 la 2.000-3.000 de miliarde de euro), ci şi reducerea datoriilor Greciei cu 50% (aşa-numitul haircut). Mai mult decât atât, şefa FMI, Christine Lagarde, a anunţat că FMI are nevoie, la rândul lui, de o recapitalizare de câteva miliarde de euro.
Falimentul Greciei este considerat drept singura soluţie, deşi departe de a fi ideală, şi de unii economişti români.
"Grecia trebuie scoasă din acest cerc vicios. Ea ar putea să îşi achite parţial obligaţiile astfel încât, cât mai rapid posibil, datoria externă să scadă de la 160-170% din PIB la 80-90% din PIB, nivel considerat a fi sustenabil", a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. "Varianta acestui faliment controlat este mult mai realistă decât cea a ieşirii Greciei din zona euro", a adăugat el.
Merită subliniat însă că ştirile venite "pe surse" nu sunt noi. Atât faptul că Grecia ar putea fi "iertată" de plata a jumătate din datoria publică, dar şi majorarea fondurilor puse la dispoziţia EFSF la circa 2.000 de miliarde de euro sunt informaţii vehiculate încă de la începutul verii.
Drept dovadă, declaraţiile oficiale au fost cele luate în considerare de către investitori, cel puţin ţinând cont de rezultatele principalelor burse din Europa. Principalul indice al pieţei de capital de la Frankfurt, DAX, a crescut cu 2,87%, CAC 40, indicele pieţei bursiere de la Paris a crescut şi el cu 1,75%, în timp ce principalul indice de pe piaţa de capital londoneză a crescut la rândul lui cu 0,45%, conform Bloomberg.
CE POATE ÎNVĂŢA ROMÂNIA DIN LECŢIA GRECIEI: anul trecut grecii stăteau la plajă, acum sunt în pragul falimentului. Ambasadorul grec la Bucureşti, pentru Gândul: "Situaţia e foarte grea..."
Verde pe linie - cum au evoluat luni principalii indicatori bursieri din Europa

Sursă: Bloomberg
O altă explicaţie ar fi că falimentul Greciei, inclusiv posibilul "haircut" de 50% a fost deja inclus (priced in) în cotaţia acţiunilor de către investitori, evoluţia titlurilor depinzând acum mai degrabă de felul în care acest lucru va avea loc şi de capacitatea UE de a convinge pieţele că riscul de contagiune cât mai mic posibil.
În ciuda acestui semnal de moment, care denotă o oarecare revenire a sentimentului de încredere în puterea UE de a rezolva criza din Grecia, faptul că încă nu a fost prezentat un plan concret, cu soluţii explicite, menţine volatilitatea la niveluri mari, susţin unii brokeri.
Sentimentul de uşoară revenire a încrederii s-a transmis şi asupra monedei europene, care s-a apreciat uşor, cu 0,5%, faţă de moneda americană.
Evoluţia cotaţiei euro faţă de dolarul american în ultima lună

Sursă: Banca Centrală Europeană
Merkel a declarat, în cadrul unui interviu acordat duminică televiziunii ARD, că "trebuie să fim capabili să ridicăm o barieră" pentru a preveni contagiunea dinspre Grecia spre alte state, bariera fiind majorarea disponibilităţilor financiare al EFSF. Cancelarul german a declarat însă, în acelaşi timp, că este nevoie de un nou fond de salvare financiară puternic pentru a "putea, de fapt, să lăsăm un stat să intre în insolvenţă, dacă nu îşi va plăti facturile", conform Bloomberg.
În ceea ce priveşte anuţul făcut de către şefa FMI, Christine Lagarde, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, mesajul transmis a fost că fondurile actuale ale FMI, de circa 400 de miliarde de dolari, "pălesc" în comparaţie cu necesarul de finanţare care ar putea apărea din partea statelor vulnerabile dar şi a celorlalte victime ale crizei.
Anunţul de recapitalizare a băncilor din UE trebuie făcut înainte de cel privind falimentul Greciei
Nehotărârea factorilor de decizie în a prezenta un plan concret de salvare a zonei euro de pericolul de contagiune cu situaţia din Grecia şi-ar putea găsi finalul pe 4 noiembrie, termenul limită stabilit de liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii, G 20 pentru a finaliza planul. Termenul a fost anunţat de membrii G 20 printr-un comunicat de presă remis vineri.
Anunţurile de până acum, precum şi planurile de recapitalizare a anumitor bănci din UE, par a sprijini teoria că, până acum, s-a încercat mai degrabă salvarea sistemului bancar european decât a Greciei, care, se pare, nu are decât varianta falimentului controlat pentru a ieşi din criză.
"Băncile sunt şi ele o parte a problemei. Anunţul de recapitalizare a băncilor trebuie făcut la momentul oportun, înainte de anunţul privind falimentul Greciei, astfel încât să nu există nicio secundă în care investitorii să se întrebe ce bănci ar putea falimenta", ne-a declarat Radu Crăciun.
Nimeni nu poate garanta că anul viitor nu va fi mai rău, în România, decât acum
În ceea ce priveşte paralelismul dintre România şi Grecia, directorul de investiţii al Eureko Pensii consideră că acesta se limitează, în mare parte, la necesitatea continuării reformelor începute, a programului de austeritate asumat.
"Ajustările la noi, de bine de rău, s-au făcut. Trebuie continuat acest program asumat însă, pentru că nimeni nu poate garanta că ceea ce a fost mai rău a trecut, că anul viitor nu va fi mai rău decât acum", explică el, cu menţiunea că principala problemă în ceea ce priveşte fundamentarea bugetului în următorii ani este obţinerea unui deficit bugetar finanţabil de pe piaţa internă, astfel încât România să nu depindă de "sentimentul" investitorilor de pe pieţele externe.     

CHINA ZICE_PAS!!

Claudia Ghitulescu Jaga jaga Dany & Razvan

"VA TREBUI SĂ REVIZUIM TOT CEEA CE ŞTIAM". Reprezentantul României la CERN explică,  ce înseamnă răsturnarea teoriei lui Einstein

de Corina VÂRLAN

Fizicienii Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), de la Geneva, care au lucrat la experimentul numit Opera, susţin că au descoperit că particulele subatomice elementare numite neutrini s-ar putea mişca cu o viteză mai mare ca cea a luminii, considerată până acum de cercetători ca fiind viteza maximă ce poate fi atinsă.

Fizicienii Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), de la Geneva, care au lucrat la experimentul numit Opera, susţin că au descoperit că particulele subatomice elementare numite neutrini s-ar putea mişca cu o viteză mai mare ca cea a luminii, considerată până acum de cercetători ca fiind viteza maximă ce poate fi atinsă.
Acest rezultat poate schimba în întregime felul în care privim Universul şi poate să infirme teoriile cunoscutului fizician Albert Einstein.

"Înainte ca datele experimentale să poată să se afirme ca teorie, acestea trebuie verificate, pentru că ele contrazic felul în care vedem Universul", a declarat pentru gândul Nicolae Zamfir (Foto), reprezentantul României la CERN şi directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei".
"Sigur cei care au desfăşurat cercetarea au luat toate măsurile de precauţie", spune Zamfir atunci când vine vorba despre acurateţea cercetărilor realizate în cadrul experimentului Opera.

Pentru a se afla un răspuns clar în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de către fizicienii de la CERN şi pentru a vedea dacă, într-adevăr, neutrinii pot călători cu o viteză mai mare decât cea a luminii, se vor desfăşura noi măsurători. "Se vor ocupa de acest lucru multe persoane pentru că rezultatul ar putea revoluţiona fizica".
"Nimeni nu se aştepta la acest rezultat"
"Este o problemă extrem de importantă care trebuie lămurită. Probabil va mai dura puţin timp, dar lumea trebuie să fie sigură înainte de a spune dacă aceasta este adevărată sau nu", explică Zamfir.
Dacă rezultatele se vor confirma, "teoria relativităţii va trebui revizuită pentru a se putea explica datele experimentale obţinute. Undeva este o problemă mare. Nu ştim ce efecte concrete va avea acest rezultat, pentru că nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Dacă se dovedeşte, sigur că va trebui să revizuim tot ce ştiam", a declarat reprezentantul României la CERN.
Citeşte şi "Teoria lui Einstein ar putea fi răsturnată: s-a descoperit particula care se mişcă cu viteză mai mare decât viteza luminii"

 

 

AMERICA ,AMERICA ,AMERICA________________________By CEZAR"s cousin ...

United States of America
Flag

                         I Premisele crizei                America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active – actiuni si imobiliare in principal. Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29, indicele productiei industriale calculat de FED crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii. Insa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in perioada ianuarie 1920 - iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre mai 23 si iulie24 iar a treia intre octombrie 26 - noiembrie27, insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Tot in aceasta perioada, FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in economie, cu efect direct in cresterea PIB. In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929, indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la 381.17 puncte in 4 sept. 1929) iar motivele au fost urmatoarele (cf American History 102): 1. Cresterea numarului investitorilor Investitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire (easy money) si se estimeaza ca in orice moment al perioadei 1925-29, cel putin 4 milioane de americani detineau actiuni la bursa. Intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea altora, a asigurat un flux continuu de „bani noi” in piata ceea ce a dus la o crestere fara precedent a pretului actiunilor.

CEZAR"s cousin spunea... 

                           2. Cresterea ratei de economisire               

Statue of Liberty

The Statue of Liberty was a gift from France to the United States to mark the Centennial of the American Declaration of               Datorita cresterii economice, tot mai multi americani isi permiteau sa faca economii, iar o parte din aceste economii erau investite la bursa 3. Politica banilor ieftini In aceasta perioada, bancile ofereau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte probabil ca pe langa masini si case, multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani si la bursa 4. Investitiile companiilor au creat supraproductie In 1925, in industrie au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei (cresterea stocurilor). Insa, anticipand cresterea cererii, managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie, accentuand o problema deja existenta. Au fost angajati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe datorie produse si servicii, generand astfel o crestere a productiei si implicit o crestere a pretului actiunilor. 5. Lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera La momentul respectiv, cadrul legal era unul extrem de permisiv si drept urmare, companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erau vandute investitorilor. Tranzactionarea „in marja” a explodat, investitorii, convinsi de continuitatea trendului ascendent, cumparau actiuni in marja (platind doar o fractiune din valoare) urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige diferenta, ceea ce a dus la crearea unui urias joc piramidal avand in vedere ca majoritatea banilor care erau investiti la bursa de fapt nu existau.

CEZAR"s cousin spunea...

                           6. Psihoza consumului          

License plate introduced on April 1, 2010 for vehicles registered in New York State.

Former License plate design introduced in 2001

          Anii `20 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce iar drept exemplu, am sa va dau cateva cifre: productia de masini a crescut de la 2M in 1920 la 5.5M in 1929 iar numarul biletelor de cinema vandute a crescut de la 40 la 100 de milioane pe saptamana, cinematografia devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii cumparau orice, de la masini, aparate de radio si aspiratoare, la bilete de cinema si excursii in Europa, deci nu este de mirare ca actiunile companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet necontrolat. Optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat de mare incat, la alegerea sa in 1928, presedintele Hoover a declarat ca „America se afla astazi mai aproape de triumful bogatiei asupra saraciei decat a fost in toata istoria sa” iar la inceputul anului 1929, John Jacob Raskob, CEO General Motors, a scris un articol numit „Toata lumea trebuie sa se imbogateasca” in care a sugerat ca orice american poate deveni bogat daca va investi saptamanal la bursa $15, desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu depasea $17-$22/saptamana.                                                                                                                II Cifre si fapte           In luna octombrie a anului 1929, istoria a considerat ca a venit momentul ca America sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 10 ani. Bursa s-a prabusit cu 40% si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor: 24.10 - black Thursday - joia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish (crescator) in bearish (de scadere) si, in special, 29.10 - black Tuesday – martea neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA, zi in care s-a anulat toata cresterea bursei din ultimul an. Doar in perioada 29 oct-13 nov, de pe bursa s-au evaporat 30 de miliarde de dolari, suma comparabila cu totalul cheltuielilor SUA in primul razboi mondial. In trei ani, indicele Dow Jones a pierdut 89% din valoare, scazand de la 381.17 puncte in 03.09.1929 la 41 de puncte in 05.07.1932 si ii vor trebui 26 de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei. Oficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933, iar evolutia PIB-ului SUA a fost urmatoarea: 1929 - $87 miliarde; 1930 – $75 (-13%); 1931 – $59 (-21%); 1932 – $42 (-29%); 1933 - $40 (-5%). Pentru a vedea si influenta acestei crize asupra celorlalte economii dezvoltate, va prezint tabelul de mai jos in care se vede evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei, anul 1929 fiind luat drept reper (100). 1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 Britain 95 94 100 94 86 89 95 105 114 Canada 85 94 100 91 78 68 69 82 90 France 84 94 100 99 85 74 83 79 77 Germany 95 100 100 86 72 59 68 83 96 Italy 87 99 100 93 84 77 83 85 99 Sweden 85 88 100 102 97 89 93 111 125 U.S. 85 90 100 83 69 55 63 69 79 Sursa: Industrial Statistics, 1900-57 (Paris, OEEC, 1958), Tabelul 2

CEZAR"s cousin spunea...

Ca urmare a scaderii activitatii industriale, in 1933 aproximativ 25% (15 milioane) dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care aveau totusi de lucru a scazut cu 43%. In ceea ce priveste sectorul bancar, daca in anii premergatori crizei apareau banci noi intr-un ritm de 4-5 pe zi, in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi. Criza din sectorul bancar a avut trei faze: 1. octombrie-decembrie 1930, moment in care pentru prima data, unele banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a facut ca panica sa se raspandeasca rapid. Daca inainte de crearea FED in 1913, bancile private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing si/sau suspendarea temporara a dreptului de a lichida un depozit, dupa crearea FED, luarea unor astfel de masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 1930, Rezervele Federale fie nu au dorit, fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar. 2. iunie-decembrie 1931. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai mari banci austriece, Kredit-anstalt (mai 1931), moment care a adus panica si in sistemul bancar european. In anul respectiv in SUA, indicele preturilor a scazut cu 9.4% (deci deflatie), indicele productiei industriale s-a prabusit cu 15%, masa monetara M1 s-a redus cu 5.7% iar rata dobanzii a ramas stabila la 11.3%. 3. decembrie 1932 – martie 1933. Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul Marii Crize. Comparativ cu 1929, datele macroeconomice aratau astfel: rata somajului a crescut de la 3% la 25%, bursa a pierdut 80% din capitalizare, indicele productiei industriale a scazut cu 52%, masa monetara s-a contractat cu 33%, indicele preturilor a scazut cu 33% iar o treime dintre banci ori au dat faliment, ori au fost preluate.

21 septembrie 2011, 11:09

CEZAR"s cousin spunea...

                               III Renasterea Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt, care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal. Printre masurile luate de noul guvern se regasesc: (i) infiintarea Reconstruction Finance Corporation, o entitate prin intermediul careia au fost furnizate lichiditati sistemului financiar; (ii) adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care bancile le pot acorda pentru astfel de tranzactii; (iii) bancile de investitii s-au separat de cele comerciale prin Glass-Steagal Act. Pentru combaterea somajului, noul guvern a infiintat „Civilian Conservation Corps”, o organizatie care angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de copaci, ecologie, etc), tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Se estimeaza ca aproximativ doua milioane de americani au fost inrolati in acest program. In ceea ce priveste agricultura, Congresul a aprobat legea numita Agricultural Adjustment Act, prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului (avand in vedere scaderea preturilor din perioada anterioara, scadere care a dus la falimentul agriculturii, acum statul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea productiei). Intre 1932-35, venitul fermierilor americani a urcat cu 50% iar pana in 1940, se estimeaza ca aproximativ 6 milioane de fermieri au primit un astfel de ajutor. Industria a beneficiat de aparitia in 1933 a „the National Industrial Recovery Act (NIRA)” prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a noi locuri de munca insa, NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari. Toate aceste masuri (si multe altele), au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat insa in 1935, productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in 1929, in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Doar in 1940 se poate spune ca economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza.

CEZAR"s cousin spunea...

                                      IV Concluzii Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: - da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam, creditele subprime au declansat aceasta criza economica), active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. - nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde. Nu stiu nici cand si nici cum se va termina aceasta criza, insa sunt convins ca in perioada urmatoare, in SUA se vor pune bazele unui nou „New Deal” prin care vor fi reglementate tranzactiile la bursa, piata bancara si modul in care se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite. - La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata.                                                                                

 

Roubini a avut dreptate: Revoluția mondială se extinde

Autor: Valentin Vioreanu

Nu demult profetul crizei publicase un comentariu care s-a propagat cu repeziciune în media din întreaga lume: Revoluția mondială se va extinde. Declarația era făcută când erau încă revoltele din Marea Britanie, dar și cele din Germania. Ne place sau nu să credem, Roubini a avut din nou dreptate: Acum se pregătește de revoluții cea mai mare economie din lume.

Cel puțin, acestea sunt temerile primarului din New York, Michael Bloomberg, care a declarat că rata mare a șomajului a ajuns la un nivel la care tinerii ar putea ieși în stradă din cauza faptului că nu își pot găsi de lucru.

"Avem foarte mulți tineri care termină școli universitare și nu reușesc să-și găsească un loc de muncă", a declarat Bloomberg.
Nici nu a terminat declarațiile că deja au început revoltele. Ce e drept, nu la nivelul la care au fost cele din Londra sau la cel din Grecia.

Mai multe sute de manifestanţi s-au adunat în apropiere de celebra Wall Street din New York cu intenţia de a ocupa celebra stradă simbol al marii finanţe mondiale, pentru a protesta împotriva lăcomiei, corupţiei şi reducerilor din cheltuielile sociale americane, conform unor informații AFP.

Manifestanţii, în mare parte tineri, doreau să ocupe strada pe care se află Bursa din New York, exprimându-şi nemulţumirea şi dispreţul faţă de un sistem financiar conceput doar pentru a-i favoriza pe cei bogaţi şi puternici.

Poliţia newyorkeză a blocat însă toate căile de acces spre Wall Street unde se află sediile celor mai mari bănci americane.



'Singurul lucru pe care-l avem în comun este că noi suntem cei 99% din populaţie care nu mai tolerează lăcomia şi corupţia celor 1% rămaşi', conform unui îndemn publicat pe un site de internet denumit 'Ocupaţi Wall Street!'.

Protestatarii solicită o economie în serviciul oamenilor, reglementarea pieţelor financiare şi limitarea influenţei acestora asupra vieţii politice, pe lângă crearea unui sector bancar public şi o împărţire echitabilă şi dreaptă a bogăţiei.

La iniţiativa manifestanţilor de la New York au răspuns şi grupuri de protestatari din San Francisco, Los Angeles, Seattle, Toronto, Atena, Berlin, Frankfurt, Stuttgart, Lisabona, Milano, Tel-Aviv, Viena sau Madrid.

La Madrid, manifestanţii susţin că organizează în faţa Bursei 'un for social de învăţare şi revendicări', în care sunt ascultate cinci discursuri, ale unor profesori şi experţi care critică actualul sistem financiar. 'Indignaţii' au afişat pancarte pe care scria 'FMI, lasă-ne să trăim', 'Dictatura pieţelor', ori 'Nu plătim noi criza' şi 'Nu, nu ne reprezintă', sau 'Bursa sau viaţa', 'Suntem oameni, nu indici bursieri'.


Roubini: Capitalismul se află într-un punct de criză

Capitalismul se află într-un punct de criză, spune Nouriel Roubini, profetul crizei care a început să facă aprecieri dincolo de estimările macroeconomice cu care ne-a obișnuit.

Demonstrațiile populare recente, de la Orientul Mijlociu și Israel până la Marea Britaenie și furia populară crescândă din China si, în curând în alte economii avansate și țări emergente, toate sunt conduse de aceleași motive și tensiuni: inegalitatea care crește, șomajul și lipsa de speranță.

Violențele de la Londra și Europa care se prăbuşeşte

Revoltele care au avut loc la Londra în perioada 6-10 august au afectat 22 din cele 32 de consilii locale londoneze, conform unor Scotland Yard, într-un prim bilanţ numeric al celor mai grave violenţe din Marea Britanie din ultimii 30 de ani.
Potrivit poliţiei londoneze, 1.838 de persoane au fost arestate în perioada menţionată, dintre care 396 minori.

Violenţele, care au început în nordul Londrei, s-au extins ulterior în mai multe oraşe britanice, între care Birmingham, Manchester şi Liverpool.

La Londra, Scotland Yard a înregistrat 3.297 de delicte în perioada 6-9 august, noaptea de 9 spre 10 august fiind una calmă în capitala londoneză, spre deosebire de alte oraşe din Marea Britanie. De asemenea, s-au înregistrat 162 de incendii provocate.

Violenţele şi incendierile au stârnit mare indignare în Marea Britanie şi au determinat o reacţie fermă din partea autorităţilor. Potrivit Scotland Yard, din cele 1.838 de persoane reţinute în timpul violenţelor, 1.049 au fost puse sub acuzare, 218 dintre acestea fiind minore.