DICTATORUL SI EROII !!

Grigore Cartianu

Politicianismul periculos practicat de doi fruntaşi ai PDL, Ioan Oltean şi Mircea Toader, a fost stopat ieri de şeful lor de partid, Emil Boc.

Şeful Guvernului şi-a reiterat fermitatea de a stopa privilegiile de care au beneficiat „revoluţionarii cu certificat" în ultimii şapte ani, ca urmare a unei legi abjecte promovate de regimul Iliescu. Este un gest riscant, dar necesar, pentru care dl Boc merită apreciat. Nu e uşor să-ţi ostilizezi 10.000 de revoluţionari de profesie, care, împreună cu familiile lor şi cu alte rubedenii, pot face o mare hărmălaie în stradă. Potenţialul anarhist al acestora este direct proporţional cu capacitatea lor de a provoca violenţe. Totul, în numele libertăţii şi al democraţiei, dar cu scopul recuperării avantajelor pierdute. Emil Boc poate fi sigur însă că, în acest demers, îi are alături pe majoritatea românilor, sătui să plătească armata de mercenari înfiinţată de Ion Iliescu.
O gălăgioasă oaste de militari rezervişti sau pensionari, condusă de un Moş Teacă ieşit din marmita ideologică a generalului Ilie Ceauşescu, s-a strâns ieri de prin văgăunile patriei pentru a face show prin Bucureşti. În timp ce urca în autocarul de Capitală, un vajnic rezervist din Ploieşti a explicat: „Mergem la Bucureşti să-l dăm jos pe dictator!". Asta o spune în 2012, când poate să-şi înjure dictatorul pe toate televiziunile şi cu toate portavocile. Este tipul de ostaş care în anii '80 îl tămâia cu spor pe Iubitul Conducător, iar la Revoluţie a tras în popor de două ori: o dată sub Ceauşescu, până-n 22, a doua oară sub Iliescu, la vânătoare de „terorişti". Istoria va reţine că bravii ofiţeri din decembrie '89 au fraternizat ieri, în Piaţa Universităţii, cu revoluţionarii care pretind bani pentru că, în aceleaşi zile din urmă cu 22 de ani, au stat sub gloanţele Armatei române! Unii au tras, alţii au făcut culcat, acum cu toţii şi-au unit forţele pentru a-l da jos pe odiosul dictator! Ce-i drept, ar renunţa să-l mai dea jos dacă le-ar mai pune ceva bani la pensie sau la indemnizaţie...
Am mai văzut, în aceste zile, tot felul de eroi. Una-două, Guţă e erou. Ziarişti cu IQ-ul îngheţat îl descoperă pe „manifestantul-erou din Piaţa Universităţii". Ce-o fi făcut amărâtul ăsta să fie declarat erou? A stat în Piaţă câteva zile şi câteva nopţi. Şi s-a declarat chiar încântat: „Oamenii de-aici sunt buni - mi-au dat sandvişuri, mi-au dat şi bani... Îmi place în Piaţa Universităţii".
Mai nou, au fost descoperiţi doi noi eroi: locotenentul Alexandru Gheorghe şi procurorul Florin Roman. Aceştia şi-au ridicat glasul împotriva dictaturii, în aplauzele compatrioţilor care, după 22 de ani de libertate, sunt mai năuci decât în democraţia lui Ceauşescu. Ce mai contează că Gheorghe şi Roman au încălcat nişte legi, nişte regulamente...?! Dacă e anarhie, anarhie să fie! Rechinii politici şi cei penali stau în umbră şi jubilează...

• • 
    

Minciuna ,este numele tau______________________________________By Czar

                                     Revolutia din "89  s-a bazat pe MINCIUNA

                             A nu se intelege ca poporul nu era satul de viata grea,de privatiunile  si  lipsurile de toate felurile in care era obligat sa vietuiasca ! Era satul pana peste cap si dorea din suflet schimbarea!!

                             O dorea, o gandea si cam atat! A fost nevoie de o minciuna mare ,care a inglobat multe si multe minciuni , mai mici. Asa au murit oameni nevinovati ! Asa au aparut ,,emanatii" ! Asa au  aparut pseudorevolutionarii cu acte in regula si beneficii pe masura !! Acestia trebuiau sa legitimeze ,,Minciuna" ! Au prins miscarea , au inteles spilul si au profitat din plin.

                             Sub imperiul minciunii si manipularii ,au inceput sa curga anii de tranzitie . Nimic nu se leaga , nimic nu se construieste ! Totul se darama ,  mai abitir decat in balada lui Manole ! Este normal sa fie asa , atata timp cat  temelia  sandramalei se numeste Minciuna !

                  Trece vremea si uite ca apare( nu din neant)  un personaj mesianic pentru unii , un borfas , un intrigant incult pentru altii !! Se pare ca cei din urma sunt in minoritate , glasul lor nu se mai aude si uratul ajunge sus ,sus de tot ! Este de la sine inteles ca nu putea sa se catere fara ajutorul orbilor si al celor direct si indubitabil interesati !!

   Nu mai conteaza ca el - uratul , ii un comunist de vaza ! El striga :moarte comunismului si multimea juiseaza extaziata!  Nu mai conteaza ca a ajutat minerii(asa spun unii),ca a palmat o flota si ca are pe rol, cel mai mare dosar de fraudare al interesului national ! Multimea il spala ,il da cu parfum si il cocoteaza  sus ,sus de tot!

   Ajuns acolo, unde poate nici nu a visat vreodata , el face ceea ce a invatat prin porturile lumii !  Cei mai multi  aplauda , strigand ca-i reforma ,sau lupta anticoruptie  si cad pe spate, de fericire !       Manelistii il prea slavesc! Tziganii sunt fericiti ca au unul de-al lor si...mana libera !!! Cand s-a mai pomenit , sa joace  seful, geamparalele cu tigancile , sau gaborul sa-i atarne  prime.... ,galbenul de gat?

        Nici orbetii nu sunt prea suparati !! Mai stramba din nas , mai bat din palme...deh ca intre noi baietii!!!

            Sufla un vant aspru !!! E Criza.......

Incep sa se vada gauri tot mai mari prin ...buget !! Sacul trebuie peticit. De unde sa  faci rost de petice , asta-i intrebarea ?    Si apoi, pentru un sac jigarit din canepa putreda , nu se cade sa tai din rochiile aurite si nici din costumele Armani ! Nu ,sub nici-o forma !

     Parca ar fi bine sa cautam pe la cei care totusi , au cam mult si cam .....degeaba ,cam nemeritat ,justificat etc   Cum gandirea filozofica, nu-i partea sa tare,  smecherasul din vene ii sopteste ca..e bine !! Cei multi si cu pantalonii rupti peste tot , vor fii chiar incantati de miscare!!  

                                       Se fac legi noi ! Unii, care au inteles ca  numai pentru faptul  de a fi   fost ,,vazuti" de doi vecini ,pe care la randul lor  si ei i-au vazut la..revolutie si au de ani buni , mai mult decat altii cocosati de munca   sunt suparati ! Sunt asa de suparati, ca  apar in piete si fac  ceea ce garantat  nu au facut in ...89 !!   

            Mai sunt si altii, care nu pricep ca la munca putina pensia ii mai mica ! Si acestia  sunt suparati si culmea se inteleg foooarte bine cu primii !!    Pana mai ieri erau gratulati ca fiind criminalii care au tras in popor !  Nu mai conteaza ! Acum este nevoie de..,,unitate"- sau , cum zice romanul ,te faci frate si cu dracul....!!

         
            Totul ii imbracat in interesul national ,in grija fata de aproapele...oare ? E drept ca se mai scapa cate unul si spune cu naduf : 

                          -    Mi-a taiat pensiaaaaa !!!!

                          -    Dar cat ai avut ? Si cat mai ai?

                          -    3500(si minte) lei si am ramas cu  2500(si minte)   

       Probabil ca fatuca primeste in casca - Lasa-l dracului ,schimba  ca strici revolutia!!!!

Apare o intrbare fireasca:

               Asta-i poporul ? Grupuletul de 5-700 de oameni care striga clar si raspicat:  Jos,  jos..........

             Nu contest ca la fel ca si in 89, poporul ii satul de actualii si faptele lor! Dar totusi, unde-i poporul ?

                Nu cumva suntem aproape de a cladi din nou ceva pe MINCIUNA ??

La un meci de fotbal vin 40 .000 !!La un spectacol in Sala Palatului vin 4.000

                Pentru interesul neamului aproximativ 1000(una mie) !!!!

Eu zic sa lasam poporul sa se mai gandeasca si pana atunci , Democratia sa-si spuna cuvantul!!

                 Ce cladesti pe minciuna nu dureaza. Avem exemplul celor 22 de ani trecuti si ..pierduti!!!
                                         PS. I i rog pe cei care au amabilitatea sa ma injure ,sa inceapa asa- Jur pe ce am mai sfant  ca nu am votat niciodata Basescu -PDL_Alianta DA  !! Eu, sunt liber de contract(apolitic) ,aviz noile partide, sange prrrrroaspat!!!!!

. La Balc s-au adunat unii dintre cei mai importanţi politicieni şi oameni de afaceri din Europa

Protest anti-Ţiriac: „Stop killing, play tennis!"

22 Ianuarie 2012

Protest anti-Ţiriac: „Stop killing, play tennis!"

vezi articol

 

• Space

de CLAUDIU PADUREAN

Vânătorii invitaţi de fostul tenisman au fost întâmpinaţi de 20 de activişti care militau pentru drepturile animalelor.

Unii dintre cei mai importanţi politicieni şi oameni de afaceri din Europa s-au adunat, de vineri până duminică, în Balc, judeţul Bihor, pentru a lua parte la vânătoarea organizată de omul de afaceri Ion Ţiriac. Este vorba de o partidă de împuşcat mistreţi, organizată într-un ţarc imens, unde porcii sălbatici sunt crescuţi şi îngrăşaţi special pentru partidele de vânătoare organizate de Ion Ţiriac. Domeniul de vânătoare a fost folosit, în perioada comunistă, şi de dictatorul Nicolae Ceauşescu.
Partida de vânătoare din acest an a fost tulburată de circa 20 de activişti pentru drepturile animalelor. Aceştia s-au adunat la intrarea pe domeniul de vânătoare, unde au afişat un banner cu mesajul „Stop killing, play tennis!", cu aluzie la faptul că Ion Ţiriac, înainte de a deveni cunoscut pentru partidele de vânătoare, era considerat drept unul dintre cei mai mari jucători de tenis din lume. „Mesajul meu este unul foarte clar. Aceşti oameni pot să facă afaceri şi într-o ambianţă paşnică, la o partidă de tenis, nu trebuie neapărat să ucidă", a spus una dintre protestatare. De asemenea, activiştii pentru drepturile animalelor au jucat de tenis de câmp şi au folosit bannerul drept fileu.
La partida de împuşcat mistreţi din acest an au luat parte proprietarul Realitatea TV, Elan Schwarzenberg, omul de afaceri Gelu Tofan, dar şi primarul din Monte Carlo, Georges Marsan, proprietarul uneia dintre cele mai importante companii producătoare de sucuri, Franz Rauch, fostul preşedinte al grupului Daimler-Chrysler, Klaus Mangold, designerul brandului Cartier, Alfred Baumhauer, şi politicianul spaniol Inigo Herrera, fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De asemenea, a luat parte la vânătoare şi Wolfgang Porsche, moştenitorul imperiului auto cu acelaşi nume, al cărui tată este partener de afaceri cu Ion Ţiriac.
Pe domeniul din Balc, au fost organizate trei goane, două sâmbătă şi una duminică dimineaţa. Sâmbătă seara, oas-peţii lui Ion Ţiriac au participat la o petrecere, unde au cântat Andreea Bănică şi Corina Bud.
Vânătorile lui Ion Ţiriac au loc pe un domeniu cu o suprafaţă de 150 de hectare. Mistreţii sunt goniţi spre nişte fâşii defrişate, unde îi aşteaptă vânătorii. Prinşi în ţarcul din Balc, porcii au puţine şanse să scape de gloanţele vânătorilor.  

Carnea mistreţilor împuşcaţi la Balc va fi donată, după analize, unor cămine de bătrâni şi copii

Foto: Mediafax//Adi Piclisan

Carnea mistreţilor împuşcaţi la tradiţionala vânătoare de pe domeniul de la Balc, judeţul Bihor, care s-a desfăşurat la sfârşitul acestei săptămâni, va fi donată, după ce va fi supusă analizelor, unor cămine pentru îngrijirea vârstnicilor şi a copiilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit şefului Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor, Sorin Hodişan, 254 de mistreţi au fost vânaţi la Balc.


"În cele două zile (sâmbătă şi duminică - n.r.) au fost vânaţi 254 de mistreţi, ceea ce reprezintă doar o mică parte din efectivul existent la Balc", a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX Sorin Hodişan.

El a explicat că, duminică, angajaţi ai DSVSA au prelevat probe de la toate animalele vânate pentru efectuarea analizelor serologice, virusologice şi bacteriologice, în urma cărora să se constate dacă acea carne este corespunzătoare pentru consumul uman, iar animalele nu au fost bolnave de trichineloză sau de pestă porcină.

În cazul în care analizele vor arăta că animalele au fost sănătoase, cea mai mare parte din carne va fi donată, la fel ca şi în anii trecuţi, unor centre de îngrijre a copiilor şi bătrânilor.

Potrivit stirileprotv.ro, în acest an printre oaspeţii lui Ion Ţiriac s-au numărat Wolfgang Porsche - proprietarul companiei germane producătoare de autoturisme de lux cu acelaşi nume, Georges Marsan - primarul din Monte Carlo, Franz Rauch - producător de sucuri naturale din Europa, Klaus Mangold - fostul preşedinte al grupului Daimler-Chrysler, Alfred Baumhauer - designerul brand-ului Cartier şi Inigo Herrera - fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Vânătoarea a început sâmbătă dimineaţă, când participanţii, cazaţi în reşedinţe luxoase din apropierea domeniului de vânătoare de la Balc, şi-au pregătit armele şi au aşteptat să sune cornul care a dat startul evenimentului.

Sâmbătă seară, oaspeţii omului de afaceri Ion Ţiriac au avut parte de o cină tradiţională cu bucate româneşti şi de un spectacol cu Andreea Bănică şi Corina Bud.

Partidele de vânătoare de la Balc au devenit cunoscute în 2005, când au fost împuşcaţi 185 de mistreţi, dintre care 23 de către fostul premier Adrian Năstase.

În mod tradiţional vânătoarea se desfăşoară la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii ianuarie.

Domeniul de la Balc se întinde pe 150 de hectare din comuna bihoreană cu acelaşi nume.

Ce au de pierdut 40 de firme private din întoarcerea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii 18 Ianuarie 2012

Ce au de pierdut 40 de firme private din întoarcerea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii

18 Ianuarie 2012

Ce au de pierdut 40 de firme private din întoarcerea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii

• 
  
• Facebook
• Mixx
• MySpace
• Yahoo! Buzz

de MIHAELA NAFTANAILA

Aproximativ 40 de firme private au investit milioane de euro în ambulanţe pe care intenţionau să le folosească în sistemul naţional de urgenţă. Deocamdată, planurile acestor companii au fost date peste cap de căderea proiectului de lege care viza reforma în sănătate.
Reîntoarcerea la Ministerul Sănătăţii a lui Raed Arafat, opozant declarat al privatizării sistemului medical de urgenţă, încurcă totodată şi planurile pe care şi le făcuseră firmele de ambulanţă privată. Dacă legea ar fi trecut în forma în care era concepută de comisia prezidenţială, mai mulţi operatori privaţi s-ar fi putut autoriza, iar cei deja existenţi şi-ar fi putut extinde aria de expertiză. BGS, Neuromed, Puls, Nei Medica, Uman Serv, Medicover, Medlife, Alicia Medical sunt doar câteva dintre firmele care urmăreau să se extindă pe sectorul medicinei de urgenţă. Dacă unele dintre acestea s-au impus în piaţă prin servicii de calitate, despre altele se poate spune că sunt mai degrabă căpuşe ale bugetului public. Aşa este cazul firmei Alicia Medical (ce aparţine unui lider PDL de la sectorul 3)  despre care ziarul nostru a arătat cum domină segmentul de îngrijiri la domiciliu, în defavoarea celorlalte firme de pe piaţă.
Proiectul de lege elaborat de comisia prezidenţială le-ar fi permis acestor companii să preia nu doar urgenţele de cod verde (consultaţiile la domiciliu), cum fac acum, ci şi pe cele de cod galben şi roşu (accidentaţii). Asta ar fi însemnat de două-trei ori mai mulţi pacienţi şi, în consecinţă, şi profituri mai mari. O firmă mare de ambulanţă privată poate ajunge la un profit de peste 1 milion de euro anual, în baza contractelor actuale.
97% din fonduri - la stat, 3% - la privat
Din felia mare a urgenţelor, finanţată cu 200 de milioane de euro anual, serviciului public îi revin 97% din fonduri, iar privaţilor numai 3%. Dacă luăm ca exemplu Capitala, vedem că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a acreditat 10 firme private. Acestea deţin în total 100 de ambulanţe private, potrivit Asociaţiei Serviciilor Private de Ambulanţă, ceea ce înseamnă, în medie, 10 maşini de fiecare operator privat. Totuşi, DSP susţine că numai 43 de ambulanţe private sunt certificate. „Societăţile Medicover şi Alicia Medical, de exemplu, au cumpărat ambulanţe, dar acestea nu sunt acreditate de noi", spune Cristina Tase, purtător de cuvânt la DSP.
Astfel, în dispeceratul 112, operatorii privaţi îşi înscriu zilnic maximum 4 maşini. În aceste condiţii apare întrebarea la ce folosesc celelalte ambulanţe? Răspunsul cel mai la îndemână ar fi că aceste firme sperau să se extindă într-o piaţă liberă. „Acum nu este o mega-afacere, dar pentru viitor suntem pregătiţi. Am făcut investiţii atât în maşini, echipamente medicale, cât şi în personal. I-am trimis inclusiv la cursuri de specializare în străinătate", susţine Eduard Sersea, director general BGS şi reprezentant al Asociaţiei Serviciilor Private de Ambulanţă din România.
Reprezentanţii Nei Medica susţin de asemenea că au investit în ambulanţe, în ideea în care întregul sistem medical se privatiza. „Până la urmă se va ajunge la asta, fiincă sistemul este subfinanţat", spune Cătălin Stănescu, directorul Nei Medica.
Nu mai mult de 50 de cazuri pe zi
Schimbarea legii le-ar fi permis însă operatorilor privaţi să aibă de câştigat din trei surse. O dată prin solicitările directe de la pacienţi contra cost, a doua oară, datorită faptului că lucrează cu clinici private şi merg la abonaţii acestora şi în al treilea rând prin mai multe solicitări pe care le-ar fi primit prin dispeceratul 112 (inclusiv urgenţe de grad 0 şi 1).
„Operatorii privaţi îşi înscriu zilnic maşini la dispeceratul 112, dar în general nu pot lua mai mult de 50 de solicitări pe zi şi nu pot interveni la cazurile dificile", explică Cristian Grasu, director în cadrul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti. Cele 50 de cazuri nu înseamnă mare lucru având în vedere că într-o zi se înregistrează peste o mie de solicitări prin staţie.
Schimbarea legislaţiei, unica soluţie de a face profit
Presiunile operatorilor privaţi de a intra pe piaţă au început în urmă cu un an, când o parte din ei au dat statul în judecată pentru că îi discriminează (ex. privaţii sunt obligaţi să plătească taxe pentru verificarea echipamentelor medicale, în timp ce ambulanţele publice sunt scutite de aceste taxe). Plângerile lor au ajuns până la Curtea de Apel şi Curtea Constituţională, dar nu li s-a dat câştig de cauză. „Li s-a explicat că nu sunt discriminate pentru că li se permite să lucreze...statul nefiind obligat să finanţeze firmele comerciale", a comentat ulterior Raed Arafat.
„Cu greu ne putem amortiza investiţiile"

L.M.-isti indragostiti !! *****************************************************************************************************by Tiger-two

Mihai Eminescu în 1869, la Viena
Naștere	15 ianuarie 1850 Mihai Eminescu - Împărat şi Proletar Pe banci de lemn, în scunda taverna mohorâta, Unde patrunde ziua printre feresti murdare, Pe lânga mese lunge, statea posomorâta, Cu fete-ntunecoase, o ceata pribegita, Copii saraci si sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneti ca-i omul o lumina Pe lumea asta plina de-amaruri si de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candida si plina, Murdara este raza-i ca globul cel de tina, Asupra carui dânsul domneste pe deplin. Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngradira Cu-averea si marirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furara, în veci vezi cum conspira Contra celor ce dânsii la lucru-i osândira Si le subjuga munca vietii lor întregi. Unii plini de placere petrec a lor viata, Trec zilele voioase si orele surâd. În cupe vin de ambra - iarna gradini, verdeata, Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata - Ei fac din noapte ziua s-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânsii ea nu exista. Însa V-o predica, caci trebui sa fie brate tari, A statelor greoaie care trebuie-mpinse Si trebuiesc luptate razboaiele aprinse, Caci voi murind în sânge, ei pot sa fie mari. Si flotele puternice s-armatele faloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, S-acele milioane, ce în gramezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sarac apasa, Si-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o fraza de dânsii inventata Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug, Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata, Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata, Ati mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Si v-a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti... Nu! moartea cu viata a stins toata placerea -(1850-01-15) Ipotești sau Botoșani
Deces	15 iunie 1889 (39 ani) București
Profesie	poet, jurnalist
Naționalitate	român

                                                        Locatia;Pamant
                                              Tara;Romania:
                                        Destinatia;Liceul Militar"Stefan cel Mare"
        

               Sunt elev al anului IV,sarguincios la invatatura,locul 5-6 din clasa mea de 33 de elevi eminenti. Daca la invatatura sunt printre cei buni , in domeniul relatiilor cu fetele nu ma prea pot lauda                                   .Am cunoscut mai multe fete dulci-dulci dar,din pacate , nu sunt multumit de niciuna!!  Ca sa fiu sincert ,cand plecam in vacanta noi avem parte de fetele  la care nu se prea inghesuisera  "civilii"!! In nemernicia lor, astia au cam acaparat tot  ce era de nota 8 -9 -10!! Colac peste pupaza, nici eu nu eram prea..aratos! Brunetel si cam maruntel, la 1,70 nu prea ma bagau in seama adolescentele! Ele  trageau cu pleoapa la  smecherasii de cartier, bine vazuti in gastile lor! Eu -  "mister nobody'.!!
..                      .Dar , cu certitudine azi, va rasari Soarele si pe strada mea !!

                




  Incepand cu acest an, vom avea clase de fete si in liceul militar..!!!.Peste o ora va fi festivitatea de deschidere! Tremur tot,sunt emotionat, nu-mi vine sa cred!! .M-am trezit cu mult inainte de desteptare,am stat o ora la baie, am facut dus , m-am dichisit,am dat cu un tub de spray........     Oare cum voi fi privit de fete ? Le-am vazut ieri in uniforma mea draga, parca erau niste ingeri evadati din ceruri !!  

                  Doamneee...ce frumoase sunt !! Uite ca nu toate sunt inalte,am ochit vreo cateva "tabachere" care sunt pe masura mea ! Vreau sa le cunosc pe toate,sa ma imbete cu parfumul lor!  Diseara la bal, le voi cunoaste cu siguranta !     Deja incepe sa ma roada invidia pe colegii mei, mai aratosi si cu trecere la fete!   

                    Sper sa nu fie egoisti si sa nu se atinga de cele care corespund  ....dimensiunilor mele. Am invatat pe de rost,versuri interesante si cuvinte de duh!  De, e musai sa fac impresie,fetele sa cada pe spate!!.Stiu o multime de bancuri ,dar sunt prea porcoase!  Ma pot astepta cel mult la doua perechi de palme!! Regimul dur de pana acum, nu ne-a cizelat. Oare cum o fi , sa fii sarutat de un asemenea inger ? Cred ca as lesina ,sau as pluti printre nori....!!!Dar,nu cred ,sunt cam ghinionist , firar sa fie!!
                      Ba nu, nici vorba ,o sa fiu curajos, indraznet si o sa le cuceresc .......
Suna trompeta pentru adunare. Pe platou este forfota mare ,elevii s-au separat de parinti si la compania noastra s-a alaturat un pluton de fete ..Ce fete?    Niste zeite in uniforme de "nasturasi"  Cred ca visez,il rog pe colegul de langa mine sa-mi spuna daca sunt treaz si daca este adevarat!!    Nu aud ce-mi raspunde..
"Companie v-aliniati"-striga  Lt. Tudor ,  loctiitorul cdt de companie.......
                                            




     ________________________________________va urma tigri2

Beyoncé - Crazy In Love (Live)

De ce veneau străinii să înveţe să schieze în România ?!

Meserie. Până la sfârşitul anilor '90, şcoala de schi de la Poiana Braşov era recunoscută pe plan internaţional

12 Ianuarie 2012

De ce veneau străinii să înveţe să schieze în România

vezi articol

 

• 
  
• Facebook
• Mixx
• MySpace

de DAN GHEORGHE

A fost o vreme când primii fulgi de zăpadă marcau începutul unui „an şcolar" cu totul special în România, pe parcursul sezonului rece. Cursanţii invadau staţiunile montane, iar lecţiile se desfăşurau pe pârtiile de schi. Ţara noastră era destinaţia preferată de mii de olandezi, germani şi englezi care veneau la noi să înveţe să schieze, în anii '70, '80, '90, ştiindu-se că aici exista o şcoală de schi foarte bine cotată pe plan mondial.

 "Instructorii români s-au remarcat în toată lumea pentru că ofereau, în primul rând, siguranţă cursanţilor. Instructorii noştri creează o atmosferă relaxată în timpul lecţiilor, nu există nici un moment o stare de tensiune", ne-a spus Emil Fărcăşanu. L-am întâlnit pe acest om la Poiana Braşov. E şeful şcolii de schi de aici. În acest loc lucrează încă din 1979. Tradiţia locală a şcolii de schi datează încă din 1968. „Unul dintre promotorii acestei şcoli a fost Romeo Samur", povesteşte interlocutorul nostru. Emil s-a născut la Braşov. A urcat pe munte de la 6 ani. A fost campion naţional la alpinism. A făcut parte şi din lotul de schi al României, la juniori.
Iar de la 19 ani a devenit instructor de schi. La şcoala de schi intrau cu precădere foştii sportivi de performanţă din acest domeniu. Un alt criteriu important de selecţie era să cunoşti una sau două limbi străine. Dacă erai admis, după examenul teoretic şi practic, urma o perioadă de o lună în care făceai cunoştinţă cu metodica predării schiatului. Cu atât mai mult cu cât te adresai, ca instructor, turiştilor, oameni de toate vârstele, care doreau să înveţe mişcările elementare de alunecare pe omăt - mers alternativ, împingere simultană, ridicarea din căzătură, întoarcerea pe loc, urcarea oblică, în foarfecă sau în trepte, trecerea de la poziţia de urcuş la cea de coborâre, poziţia de coborâre directă sau oblică, plugul, ocolirea din plug, trecerea peste denivelări, paşi succesivi spre deal, arcuirea. Ni se prezintă un manual care descrie metodica învăţării schiatului, materialul fiind elaborat de Asociaţia Naţională a Ghizilor Instructori Sportivi din Turism. Există mai multe „clase", de la unu la cinci, în care sunt grupaţi cursanţii - iniţiere, începători, avansaţi, buni schiori şi perfecţionaţi.
900 de cursanţi pe săptămână, în iarna 1988-1989
Şcoala de schi de la Poiana Braşov avea 150 de instructori în 1979. Emil ne povesteşte că în perioada aceea veneau la cursuri câte 400 sau chiar 500 de învăţăcei pe săptămână. Fiecare instructor avea în propria „clasă" opt cursanţi. Ca „elev", aveai nevoie de şase zile, cât ţinea fiecare modul în parte - câte patru ore pe zi -, pentru a învăţa cel puţin mişcările elementare, să te poţi descurca pe „pârtia albastră", de dificultate moderată. „Pe atunci, doar 1% din turiştii din Poiană erau români, restul - din alte ţări. Veneau grupuri organizate. România era cunoscută ca destinaţie pentru şcolile de schi", rememorează Emil. Printre operatorii de turism internaţionali care aduceau străini în ţara noastră erau Thomas Cook, Neilson şi Inghams. „Sunt tour-operatori de anvergură pe plan mondial, ca Thomas Cook, care asigură vacanţe, în diverse zone de pe glob, pentru câteva milioane de turişti pe sezon", ne explică Emil.
„Dacă la noi în Poiană se cazau, de pildă, 2.000 de turişti, 1.800 participau la cursurile de schi", spune interlocutorul nostru. Astfel, pachetul turistic - cazare, masă şi lecţii - costa 400 de dolari pentru o săptămână. Emil îşi aminteşte iarna 1988-1989 drept cel mai aglomerat sezon în Poiana Braşov - atunci au fost nu mai puţin de 11.600 de turişti străini. „Aceea a fost perioada în care la şcoala de schi aveam câte 900 de cursanţi pe săptămână", zice bărbatul. Primele lecţii de schiat începeau pe pârtia Bradul, iar din a patra zi a cursului se trecea pe pârtia Postăvarul. Dacă e să facă un calcul estimativ, din 1979 până în 2008, Emil Fărcăşanu apreciază că în aproape 30 de ani au trecut pe aici mai mult de 200.000 de „elevi", majoritatea străini. Ritmul de până în 400 de cursanţi pe săptămână s-a păstrat şi după 1990, în Poiană. Au fost aici învăţăcei şi de 4 ani, dar şi octogenari. De remarcat că trei ani la rând au fost aduşi de peste hotare nevăzători care doreau să simtă adrenalina pârtiei. „Cu ei a fost mai greu. Dar ne-am adaptat modul de predare şi am reuşit să-i învăţăm regulile elementare", adaugă Emil.
Instructorii români predau azi în străinătate
Dar astfel de „ani şcolari" s-au încheiat în România, în condiţiile în care ţara noastră are în ziua de azi o mare problemă, încă neremediată, legată de lipsa infra­structurii pentru sporturile de iarnă. Statisticile oficiale nu mai au nevoie de comentarii - domeniul schiabil din România este reprezentat de numai 116 kilometri. Ca o comparaţie, sunt staţiuni montane din Austria şi Franţa care au fiecare câte 180 de kilometri de pârtii. Ceea ce se ştie este că România are 130 de pârtii, în 17 judeţe, majoritatea cu lungimea de sub un kilometru. Cele mai multe se află la altitudini joase, unde omătul nu rezistă mult timp. Ca urmare, la noi se întâmplă, de câţiva ani încoace, un alt fenomen, ca dovadă că instructorii noştri de schi nu şi-au pierdut renumele - sunt invitaţi pe pârtiile altor ţări, mai ales în Austria, să predea acolo lecţii de profil.

Traian Băsescu - de la insurgent la factor stabilizator !

10 Ianuarie 2012

Traian Băsescu - de la insurgent la factor stabilizator

 Inchide

• Linkedin
• Digg
• Facebook
• Mixx
• ySpace

de TOM GALLAGHER

Fie că-i place sau nu, brandul lui Traian Băsescu de veritabil maestru al dezbinării s-ar putea eroda în curând. Peste politica autohtonă se va aşterne un calm nescontat din clipa în care partidele se vor convinge că şeful de stat a renunţat să mai aspire la rolul de arhitect al unei noi ordini politice - una în care influenţa postcomuniştilor să fie drastic diminuată, dacă nu chiar anihilată. Probabil că preşedintele va fi realizat de-a lungul anilor că aproape toţi jucătorii de pe scena politică dâmboviţeană sunt postcomunişti - doar că unii se demonstrează mai nepătaţi şi, ca atare, mai potriviţi pentru competiţia politică decât alţii.

Cum performanţa sa cea mai notabilă rămâne supravieţuirea într-un mediu politic ostil graţie unei voinţe impresionante, dar şi a unei considerabile doze de noroc, aspectul va fi condus - vrând-nevrând - la creşterea credibilităţii prezidenţiale în ochii nesentimentalilor actori politici de toate culorile. În România zilelor noastre, factorul personal a ajuns să conteze mai mult ca oricând, pe când diferenţele ideologice abia mai joacă un rol în cadrul disputelor politice sau a genezei lor. Relaţia lui Traian Băsescu cu propriul partid, PDL, oglindeşte perfect schimbările profilului psiho-politic al preşedintelui. Autocratul de altădată s-a transformat într-un lider pragmatic şi dispus să delege tot mai multă autoritate. A renunţat de ceva vreme la pretenţia ca toată lumea să sară pentru a-i executa ordinele. A devenit mai aşezat, aducând uneori a patriarh - şi, în context românesc, a pastişă infinit mai reuşită a lui Deng Xiaoping decât Ion Iliescu. Şi-a folosit autoritatea mai cumpătat şi rar - lăsându-i, cel puţin aparent, premierului Boc un spaţiu de manevră suficient de generos, iar partidului respectul de sine în pofida variilor dispute cu vechea gardă sau a muştruluielii ocazionale trase câtorva oi negre din partid. Pentru o formaţiune care a implementat măsuri dure de austeritate, fiind zguduită, în plus, de câteva mari scandaluri de corupţie, PDL continuă să se prezinte într-o formă neaşteptat de bună, chiar dacă nu a reuşit încă să câştige cine ştie ce teren în sondajele de opinie.
Pe parcursul sărbătorilor de iarnă, preşedintele a avut grijă să empatizeze cu doi foşti rivali pedelişti - care cu un an în urmă polarizaseră serios PDL. A decis să fie alături de premier cu ocazia ceremoniei de înmormântare a tatălui acestuia, deşi protocolul nu impunea prezenţa sa. Iar noaptea dintre ani a petrecut-o alături de noul şef al Senatului, Vasile Blaga - când, potrivit presei româneşti, s-a şi oficializat împăcarea dintre vechii şi noii grei ai PDL.
Este limpede că în prezent se lucrează de zor la strategii de campanie menite să pregătească partidul fizic şi psihic pentru duelul electoral de la finele anului. Iar în acest context se va fi ajuns, probabil, la concluzia că o campanie eficace este greu realizabilă în condiţiile în care o serie de granzi locali proprii trăiesc sub ameninţarea sabiei DNA. S-ar mai putea concluziona că, în mod ironic, deformatul sistem judiciar românesc este mai degrabă dispus să condamne nişte peşti mici sau mijlocii din PDL decât peştii mari din PSD. „Animalul politic" Traian Băsescu pare a avea între timp o dilemă reală în privinţa relaţiei sale cu DNA - instituţie cu o aură mai ascetică şi un rol oarecum analog iezuiţilor în interiorul Bisericii Catolice. Cu peste 250 de ani în urmă, militantismul acestora a dus, într-un final, la interzicerea ordinului de către cucernicii monarhi din mai multe ţări. Similar, preşedintele poate fi conchis, tacit, că fostul său rol de gladiator dispus să înfigă sabia în orice structură a puterii cu semne de corupţie a devenit redundant, urmând să aplice, de-acum, instituţiilor infestate un tratament mai blând şi mai puţin invaziv. Atât alegerea succesorului procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, cât şi momentul ales pentru schimbarea acestuia vor lămuri electoratul asupra rolului ce urmează să-i revină DNA pe viitor.
În pofida invariabilelor vociferări ale liderilor USL, destui politicieni cu experienţă din rândurile opoziţiei s-au obişnuit să coexiste cu actualul locatar al Cotrocenilor, chiar dacă nu se dau în vânt după el. Din punctul de vedere al USL, potenţiala transformare a preşedintelui într-un factor de stabilitate pe scena politică autohtonă reprezintă, în special în vremuri de criză europeană, un veritabil coşmar. Astfel se explică şi interminabilul şir de ameninţări şi insulte ale celor doi co-monarhi ai opoziţiei. Militantismul lor vid nu va atrage însă nici actorii politici neafiliaţi - care preferă lideri pragmatici, nu vindicativi şi capricioşi - şi nici segmentul electoratului urban încă indecis, sătul de atâtea verbiaje. Nu în ultimul rând, USL mai are o problemă majoră: nici unul dintre acoliţii lui Ponta prezenţi în spaţiul public - şi numărul lor este relativ mic - nu are carisma şi flair-ul necesare unui om politic de anvergură, astfel că gaşca este departe de a reprezenta un real câştig pentru Uniune. În planul vechii gărzi, Adrian Năstase este preocupat să-şi facă intrarea în cărţile de istorie pe post de blogger şi conferenţiar la varii evenimente. Liviu Dragnea a renunţat să mai încerce spălarea imaginii sale de baron controversat şi personaj cu potenţial diviziv în interiorul partidului, pe când Dan Şova a reuşit mai degrabă să-şi întărească imaginea de avocat mercantil decât să o atenueze.
Ca de obicei, Traian Băsescu este un mare norocos din punct de vedere al adversarilor. După un prim mandat cu realizări relativ modeste, rămâne însă de văzut dacă măcar în cel de-al doilea doreşte să obţină o serie de schimbări palpabile sau se mulţumeşte cu consolidarea autorităţii sale asupra lumii politice autohtone.  

Tom Gallagher este politolog britanic. Volumul său cel mai recent despre România este „Deceniul pierdut al României: Mirajul integrării europene după anul 2000".

Bugetarii pot pierde salariile câștigate în instanță

Autor:  Virgil Burlă,  Cristian Şt. Vasilcoiu

DECIZIE MODEL. Judecătorii de la Strasbourg au decis că, atunci când interesul public o impune, statul poate micşora salariile bugetarilor.

Sursa: Foto: Reuters

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ia în calcul promovarea unui recurs în interesul legii, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea aplicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care s-a stabilit că reducerile salariale de 25% din sectorul bugetar sunt legale.
Admiterea recursului ar însemna unificarea practicii judiciare, în instanţele româneşti, în cazurile bugetarilor care contestă Legea 118/2010, prin care s-a hotărât diminuarea salarială de 25%.
Decizia procurorului general survine unei hotărâri a CEDO, din decembrie 2011, în care se specifică: "Revine statului, să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare".

Motivaţia Curţii Europene
Judecătorii de la Strasbourg au motivat că interesul public primează, mai ales că este vorba despre restabilirea echilibrului bugetar naţional.
"Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, ca ur­mare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi com­pletările ulterioare. Curtea (...) recunoaşte statului o largă marjă de apreciere în a alege modalităţile de punere în aplicare şi pentru a stabili dacă şi consecinţele lor sunt justificate de interesul public, de scopul realizării obiectivului legii în cauză", au explicat judecătorii de la Strasbourg.
Soluţii contradictorii, în ţară
Hotărârea a fost pronunţată într-o cauză intentată statului român de doi angajaţi ai Primăriei Chişineu Criş, cărora şi Tribunalul Arad şi Curtea de Apel Timişoara le respinseseră, anterior, definitiv şi irevocabil, aceeaşi solicitare.
Practic, CEDO a declarat inadmisibile cererile introduse de Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş, împotriva României.
Nu toate instanţele româ­neşti au adoptat, însă, aceeaşi soluţie, mii de litigii intentate de bugetari, împotriva reducerilor salariale de 25%, prevăzute de Legea 118/2010, fiind câştigate de aceştia. Pe lângă faptul că instanţele româneşti vor trebui să ţină cont, pe viitor, de hotărârea CEDO, situaţia va trebui reglementată, motiv pentru care Laura Codruţa Kovesi ia în calcul promovarea recursului în interesul legii.
Astfel, practica judiciară ar fi unificată cu decizia CEDO şi nu s-ar mai crea discrepanţe între salariile primite de bugetarii angajaţi pe aceeaşi funcţie, dar care fie nu au acţionat statul în in­stanţă, fie au pierdut litigiile.

"Revine statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi (...).“
Hotărâre CEDO

UNIFICARE. Procurorul general ia în calcul promovarea
unui recurs în interesul legii Foto: Răzvan Vălcăneanţu

PERICLITAREA ACORDULUI CU FMI
Nota de plată: 9 miliarde de lei, adică efort bugetar de 2% din PIB
Instanţele româneşti de judecată au dat câştig de cauză pentru zeci de mii de bugetari români, care au contestat Legea 118/2010.
Nota de plată astfel servită Guvernului se apropie de nouă
miliarde de lei (aproximativ două miliarde de euro), adică aproape 2% din PIB. Iar cifrele sunt aferente lunii octombrie a anului 2011, atunci când a fost făcută ultima centralizare.
Aşadar, nu este exclus ca suma să mai fi crescut în ultimele trei luni, dacă luăm în calcul faptul că, spre exemplu, în primul trimestru al lui 2011 au fost câştigate procese prin care s-a dispus restituirea a 530 de milioane de lei. Iar suma ar fi putut fi şi mai mare dacă unele instanţe nu ar fi respins, la rândul lor, mii de cereri similare ale unor bugetari.
Dacă statul ar fi achitat, pe loc, aceşti bani ar fi fost pus în pericol însăşi acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care prevede un deficit bugetar de maximum 3%. Motiv pentru care Parlamentul României a decis, prin lege, ca sumele câştigate în instanţă să fie plătite eşalonat, până în 2016.
Odată cu hotărârea CEDO din cauzele Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, dar şi dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar admite preconizatul recurs în interesul legii al procurorului general, astfel de situaţii nu vor mai fi posibile.

POZIŢIE 
Europarlamentarul Monica Macovei acuză ipocrizia politicienilor rău intenţionaţi, care au susţinut sesizarea instanţei internaţionale în dosarul aşa numitelor "tăieri ilegale de salarii".
Monica Macovei publică pe blogul personal decizia CEDO prin care cererile a doi fun­c­ţionari dintr-o primărie au fost declarate inadmisibile. Judecătorii europeni au considerat că tăierile salariale cu 25 % ale Guvernului respectă protecţia proprietăţii.
Salariul nu este un bun câştigat
În prealabil, alţi judecători de la Timişoara au susţinut că nu poate fi acreditată ideea că salariul este un bun câştigat, respingând cererile celor doi angajaţi ai primăriei.
"Prin această decizie, CEDO (...) a constat că, prin reducerile salariale, statul român nu a încălcat drepturile omului şi că nu există vreun drept statuat de Convenţie de a primi o anumită sumă de bani ca salariu. Sunt amintite, de altfel, alte două decizii CEDO în care se precizează că este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facând modificările legislative necesare (...)politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului", arată Macovei pe blogul personal.
Politicienii populişti au profitat
Fostul ministru al Justiţiei mai notează: "convenţia nu conferă dreptul de a continua să primeşti un salariu într-un anume cuantum". În aceeaşi intervenţie, Macovei acuză populismul politicienilor din opoziţie care, nu au pierdut nicio ocazie de a susţine în intervenţii publice că reducerea salariilor cu o pătrime reprezintă o încălcare a drepturilor omului.
Năstase ar fi vrut ca PSD să sesizeze CEDO
Nominalizat este fostul premier Adrian Năstase care, în cadrul unei emisiuni televizate, a invocat posibilitatea ca PSD să sesizeze CEDO în legătură cu diminuarea cu 25 la sută a veniturilor bugetarilor. "Prin ne­şti­inţă sau minciună, aceşti politicieni au creat, în mod ires­­ponsabil, speranţe false românilor şi i-au provocat într-un context sensibil care presupune măsuri dureroase, însă necesare", mai arată eu­ro­parlamentarul Monica Macovei.

Decizie Fostul ministru al Justiţiei acuză politicienii opoziţiei
că au creat, deliberat, false aşteptări Foto: Vlad Stănescu

"Politica salarială a bugetarilor este atributul statului."
Monica Macovei europarlamentar PDL
HOTĂRÂRE
Cum a dat CEDO dreptate statului
Cei doi angajaţi ai Primăriei Chi­şi­neu Criş s-au adresat iniţial judecătorilor din ţară. Pe 21 iunie 2010, la Curtea de Apel Timişoa­ra, ei au pierdut procesul cu statul, judecătorii "apreciind că măsura are caracter temporar" şi că "există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat)".
Imediat, cei doi fun­cţio­nari s-au adresat CEDO, susţi­nând că micşorarea salariului pentru jumătate de an este un abuz al statului. Peste câteva luni, Curtea a stabilit că "dispozi­ţiile Convenţiei nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum".
Potrivit deciziei, revine statului, să stabilească, "de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare", se arată în hotărârea publicată de CEDO.
Judecătorii europeni au mai considerat că statul, prin măsura tem­­po­rară de reducere a salariilor, nu a distrus echilibrul ce există între drepturile fundamentale ale omului şi cerin­ţele de interes general. În plus, "măsurile criticate de re­cla­manţi nu i-au determinat să suporte o sarcină excesivă", mai consideră CEDO.

Raport dur al Curtii de Conturi despre banii cheltuiti de stat pe informatizare: sisteme paralele si ineficiente, strategii incoerente si superficiale, nerespectarea legii

de Cristian Pantazi HotNews.ro

Bani aruncati pe fereastra. Asa s-ar putea rezuma raportul Curtii de Conturi pe 2010 privitor la utilizarea fondurilor pentru infrastructura IT in administratia publica centrala. Raportul confirma zecile de anchete publicate de HotNews.ro in ultimii ani: ministerele si agentiile au facut risipa de bani publici si europeni pentru sisteme informatice inutile, nefunctionale sau care pur si simplu nu comunica intre ele. Cercetarea Curtii de Conturi consfinteste practic o noua moda pentru delapidarea bugetului de stat: infrastructura de IT.


       "Exceptand ordonatorii de credite unde aceste aspecte sunt puternic reglementate (MApN, MAI, AR), aceste strategii prezinta idei disparate, nu sunt suficient de coerente, sunt lipsite de viziune, nu sunt aliniate la realitatea imediata, sunt superficiale sau nu sunt formalizate (MADR, MCPN)" (Raportul Curtii de Conturi)

       "Nu exista o coordonare suficienta in ceea ce priveste alocarea si cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor" (Raportul Curtii de Conturi)

       "Cele mai multe baze de date şi aplicatii software se regasesc la ordonatorii secundari şi tertiari, iar la nivelul multor ordonatori principali de credite (de ex. MMFPS, MCPN, MADR, MS) accesul la aceste informatii nu se realizeaza direct, prin mecanisme informatice, ci off-line, pe suport optic, magnetic sau chiar pe hartie" (Raportul Curtii de Conturi)

Principalele observatii:

Lipsa reglementarilor legale privind sumele cheltuite:

In timp ce pentru investitii din alte domenii aprobarea acestora este reglementata, in functie de importanta, volumul şi amploarea lor, de catre Guvern, acelasi lucru nu se intampla si pentru ordonatorii de credite care actioneaza in domeniu TIC, deşi acestora le sunt alocate fonduri a caror volum depaşeste pragurile valorice pentru care ar fi necesara aprobarea Guvernului.

Consecinta acestui fapt consta in aceea ca nu se respecta prevederile legale in vigoare, respectiv art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, care stabileste limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice, la pragul de 28 milioane lei de la care este necesara aprobarea Guvernului.

In felul acesta, ordonatorii de credite modifica cu o mai mare usurinta indicatorii proiectelor de investitii, acest fapt conducand de cele mai multe ori fie la prelungirea duratei de executie a proiectelor, fie la suplimentarea volumului de fonduri necesar realizarii acestora, asa cum s-a constatat ca s-a intamplat in cazul Sistemului Informatic Unic Integrat, implementat la CNAS, sau chiar la schimbarea parametrilor/indicatorilor de performanta initiali.


Lipsa standardelor de cost

In ceea ce priveşte costurile proiectelor de investitii nu exista normative de cheltuieli aşa cum se intampla in alte domenii de activitate. Astfel, pentru obiective similare de investitii din domeniul TIC cheltuielile difera semnificativ atat in ceea ce priveşte dotarea tehnica cu echipamente hardware, cat şi in ceea ce priveşte aplicatiile software şi infrastructura de comunicatii.